Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată, autoritățile nu au aplicat măsurile de reformă prevăzute în cadrul legislativ nou, pe această generație, așa că acești elevi au traversat 12 ani de sistem de învățământ axat pe vechile legislații/curricule/metode. În clasa I, în septembrie 2012, erau peste 206 mii de elevi, conform datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. La prima probă de la bacalaureat, în iunie 2023, au fost prezenți circa 110 mii. Ce s-a întâmplat cu elevii în parcursul lor școlar, citiți în analiza de mai jos.
În primăvara anului 2013, doar elevii din câteva zeci de școli au participat la pilotarea Evaluării Naționale pentru clasa a II-a, o evaluare care atunci era calibrată pentru ceea ce avea să fie aplicarea la nivel național din următorii ani. Au participat, în schimb la Evaluările Naționale din clasele a IV-a și a VI-a, iar corelațiile făcute cu datele de la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a, din 2019, au arătat cum zeci de mii de elevi se pierd sau își pierd competențele dobândite în învățământul primar, pe parcursul gimnaziului. Ministerul Educației notează în rapoartele oficiale că 12,2% dintre copiii acestei cohorte au abandonat școala pe parcursul învățământului primar și gimnaziului. Asta înseamna peste 25 de mii, adică echivalentul a 1.000 de clase de câte 25 de elevi, sau al populației unui oras de mărimea Curții de Argeș sau Hușiului.
În 2023, din această generație au ajuns la finalul clasei a XII-a mai mulți decât au intrat în liceu, cu 4 ani în urmă. Explicația – numărul mare de repetenți pe care i-a moștenit, cel puțin anul trecut.
Se înscriu la Bacalaureat 2023, din această cohortă, doar 114.500 de absolvenți din generația curentă. Asta înseamnă că circa 50.100 de tineri s-au pierdut ori nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, pe parcursul celor trei cicluri școlare traversate de această generație, fără să îi punem la numărătoare pe cei care au ales învățământul profesional de 3 ani.
Cei peste 50.100 de elevi care nu au mai ajuns să se înscrie măcar la BAC 2023, sesiunea iunie-iulie, înseamnă peste 2.000 de clase cu câte 25 de copii fiecare sau echivalentul populației unui oraș ca Hunedoara (HD) sau Sfântu Gheorghe (CV).
Cronologia generației 2023
În anul școlar 2011-2012 au fost înscriși 206.055 de copii în clasa I, prima clasă din învățământul primar la vremea respectivă, și au terminat clasa a VIII-a, 174.473, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România 2019 – 2020. Acești elevi au susținut Evaluarea Națională de clasa a VIII-a în vara lui 2019, iar potrivit documentului aflat pe site-ul Ministerului Educației, 6.379 (3,1%) de elevi au rămas repetenți. Aceștia, împreună că cei 25.202 (12,2%) copii care au abandonat școala, înseamnă pentru minister „pierderi”.
Datele oficiale arată că cea mai mare problemă este în mediul rural, pentru că din școlile de la sate, din cohorta aceasta, în primii 8 ani de școală au abandonat 18,9% și s-au „pierdut”, adică aici sunt incluși și repetenții, 23,1%.
Există și o detaliere pe mediul de proveniență, în clasa I erau 99.033 de elevi, din care au reușit să termine 8 clase doar 76.185. Restul, adică 22.848 de elevi, au renunțat la școală sau au fost repetenți (4.090) în anul în care s-a făcut statistica.
Cât privește rata de abandon școlar din clasele primare, datele oficiale arată că generația care a început clasa I, în anul 2011-2012, are cea mai ridicată rată de abandon la finalul clasei a IV-a.
În învățământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani obligatorii de școală; în 2014/2015 valoarea indicatorului a înregistrat o creștere semnificativă, de 1,8% (n. red 2014-2015 este anul în care generația pe care o urmărim termina clasa a IV-a), scrie în raport.
Deoarece primul an în care s-au susținut la nivel generalizat Evaluările Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a a fost în vara lui 2014, generația de elevi care acum termină clasa a XII-a a susținut direct Evaluarea Națională în clasa a IV-a, în anul școlar 2014-2015.
Raportul făcut de Ministerul Educației în acel moment poate fi descărcat de aici:
La finalul clasei a VI-a, adică în mai 2017, acești elevi au susținut Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a. Ministerul Educației a publicat doar raportul pentru Matematică și Științe, fără cel de la Limba română. Ca în majoritatea rapoartelor de acest fel, nu apare numărul elevilor care au fost testați, lucru care contravine normelor de cercetare, mai ales că este vorba despre o autoritate a statului care, în mod normal, ar trebui să își bazeze politicile publice și pe aceste date.
După încă doi ani, din această cohortă termină clasa a VIII-a 174.473 de elevi, potrivit datelor Ministerului Educației. Bilanțul trecerii acestei generații prin ciclurile primar și gimnazial arată că 12,1% au abandonat școală în acești 8 ani, iar 6.379 au fost repetenți.
Înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a se face automat, iar în 2019 155.020 de elevi au fost înscriși la aceasta, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației. Dintre ei, doar 146.105 s-au și prezentat la probe și au obținut note.
În mod deloc surprinzător, dar totuși cu un mare semn de întrebare, Ministerul Educației raportează două numere diferite de elevi care au luat peste 5, față de comunicatul oficial, în Raportul apărut un an mai tâziu fiind inclus încă un elev care a avut peste 5. De notat că media generală pentru această generație, la această testare a fost 6,36.
După această Evaluare Națională de clasa a VIII-a, un raport oficial al CNEE (Centrul Național de Evaluare și Examinare) remarca declinul din gimnaziu, la matematică, al acestei generații. Peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, scrie în „Raportul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe”.
Raportul indică exact unde s-a produs declinul: „Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18.731 elevi dintre cei 105.495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a”, se arată în raport.
Cu alte cuvinte, scopul Evaluării Naționale de clasele a IV-a și a VI-a nu a fost atins, deoarece în urma acelor evaluări, acești elevi nu au recuperat materia sau competențele nerealizate/pierdute.
Câți elevi au intrat la școli profesionale în 2019
Din generația care a termina clasa a VIII-a în 2019, și care număra 174.473 de elevi, o parte dintre elevi s-a dus la liceu, iar o altă parte la școli profesionale.
Rapoartele consultate de Edupedu.ro arată că aproape trei sferturi dintre copii, adică 128.403 elevi (73,6%), au luat admiterea la liceu în clasa a IX-a. La școlile profesionale au fost ocupate în acel an 41.455 de locuri (23,8%), conform acelorași date. În acest punct s-au mai pierdut 4.615 copii (2,6%).
Recent, la simulările de la Bacalaureat, din urmă cu două luni, Ministerul Educație a anunțat că în clasa a XII-a erau înscriși în acest an peste 147.000 în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă.
La Bacalaureat 2023 s-au înscris 114.500 de absolvenți din promoția curentă, cu 32.500 de tineri mai puțini față de numărul înscrișilor în clasa a XII-a din anul școlar 2022-2023.
Față de începutul acestei generații, de câți erau în clasa I acum 12 ani, la Bacalaureat nu au mai ajuns peste 91.500 de elevi, adică 45%. Dacă îi scădem pe cei care au ales ruta de școală profesională, adică 41.455, rezultă 50.100 de elevi care nu au fost înscriși la Bac din această generație, adică 24,3%.
Informații de context
Generația 2023 a elevilor de clasa a XII-a este și cea care a dat prima Evaluarea Națională în vara lui 2015, în clasa a IV-a, iar un raport oficial a arătat că din această generație, peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019.
La vremea respectivă, ministru al Educației era Ecaterina Andronescu. Ea a încercat să modifice calendarul pentru admiterea la liceu cu două zile înainte de începerea probelor.
Totodată, acești elevi au fost afectați la intrarea la liceu pentru că guvernul a aprobat cu mai puțin cu 30.000 de locuri la liceu, lăsând mulți copii cu media sub 7,84 să meargă la școala profesională, de exemplu, atrăgea atenția atunci Monica Anisie, care fusese secretar de stat și urma să ajungă ministru anul următor.
Lista miniștrilor din 2011 până în prezent
- Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale. Nu a acordat cifre de școlarizare pentru înscrierea din nou a elevilor la Școlile de Arte și Meserii în anii 2010 și 2011, potrivit HG 364/2020 și HG 414/2011, dar a introdus învățământul profesional dual)
- Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
- Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
- Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme. Nu a acordat cifră de școlarizare pentru înscrierea din nou a absolvenților de gimnaziu la Școlile de Arte și meserii potrivit HG 549/2012)
- Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
- Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
- Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
- Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016 (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
- Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
- Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
- Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
- Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
- Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
- Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid.
- Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – octombrie 2022 (PNL) Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibrarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani. În mandatul acestuia se face evaluarea școlilor doctorale, cu componentă externă, iar mai multe încercări de tip „pilot” au loc în privința testării standardizate și a corecturii digitalizate la examenele naționale din învățământul preuniversitar. Cîmpeanu demisionează după un scandal în care a fost acuzat de plagiat prin însușirea unui suport de curs.
- Ligia Deca 3 octombrie 2022 – prezent (tehnocrat, cu susținerea PNL) Fost consilier de stat la Administrația prezidențială, autorul de facto al rapoartelor România educată, Deca preia conducerea ministerului cu misiune clară de la Klaus Iohannis să treacă prin Parlament controversatele proiecte de legi ale educației, lansate în dezbatere de Cîmpeanu. Reușește asta în 22 mai 2023, exact în ziua în care s-a declanșat prima grevă geenrală din Educație, din ultimii 18 ani. Proiectele de legi urmează să fie promulgate, după ce au trecut de controlul de constituționalitate. Deca a fost recent numită pentru un nou mandat, în Guvernul Ciolacu, după ce premierul Nicolae Ciucă și-a dat demsia conform unui acord în coaliție.