Colegiile non-universitare care să introducă în universități absolvenți de liceu fără Bacalaureat, pentru a primi o diplomă postliceală, sunt o “găselniță”, spune rectorul Marian Preda, după consultările de la Cotroceni pe tema proiectului “România Educată”. Rector al uneia dintre cele mai mari universități din țară, Preda a declarat pentru Edupedu.ro că nu a primit documentul integral “România Educată”, despre care consilierul prezidențial Ligia Deca a declarat astăzi că va fi făcut public abia odată cu asumarea lui de către Guvern, cel mai probabil miercuri. Și secretarul de stat din Ministerul Educației Radu Szekely a refuzat să răspundă dacă a citit raportul pe care Guvernul din care face parte ar trebui să-l aprobe în câteva zile și Ministerul pe care îl reprezintă ar trebui să-l pună în aplicare.
Contactat de Edupedu.ro cu privire la proiectul “Romania Educată” la a cărei dezbatere a fost prezent, rectorul Marian Preda a declarat că “o parte din țintele pe termen lung, pentru 2030, sunt îndrăznețe, sunt corecte în sensul de direcție bună și dacă le vedem și defalcate pe perioade mai scurte, și prin ținte intermediare și un program de implementare mult mai clar, eu cred că e bine pentru învățământul din România și eu, personal, și Universitatea din București susținem lucrul acesta”.
Amintim că înființarea de Colegii care să funcționeze în universități și la care admiterea să se facă fără Bacalaureat este una dintre prevederile noului proiect România Educată, potrivit unei fișe de sinteză prezentate săptămâna trecută de președintele Klaus Iohannis în consultări cu guvernul, partidele și universitățile. Absolvenții acestor colegii vor obține o diplomă de calificare de nivel 5, echivalentă diplomelor obținute în postliceale, dar fără ca ei să aibă diploma de nivel 4 (Bacalaureat) (detalii aici).
Marian Preda, rectorul Universității din București, a treia universitate din țară ca număr de studenți, a declarat: “nu mi se pare normal să treci peste nivelul liceu fără diplomă de Bacalaureat. Cred că lucrurile sunt clare: dacă există o formă de Bacalaureat alternativă pentru liceele tehnologice sau vocaționale, eu pot să înțeleg, dar trebuie să închei un ciclu. Din punctul meu de vedere, nu trebuie să se discute despre accesul la astfel de forme preuniversitare dar postliceale“.
“Este un nivel intermediar între liceu și universitate pe care îl înțeleg, poți să ai tehnicieni pe care îi pregătești după liceu, în special după liceu industrial dar nu numai, însă mi se pare normal să închei ciclul anterior înainte să intri în următorul. Deci găselnița aceasta – să îi admitem fără Bacalaureat [la colegiile non-universitare organizate în universități – N. Red.] și după aceea mai vedem dacă iau BAC-ul – nu mi se pare în regulă”, a precizat Preda.
Declarațiile acordate de Marian Preda, rectorul Universității din București, cu privire la colegiile universitare prezente în sinteza raportului “România Educată”:
Rep.: Ați citit raportul integral România educată, despre care consilierul prezidențial Ligia Deca spunea că săptămâna aceasta va fi adoptat de Guvern prin memorandum? Administrația prezidențială l-a pus la dispoziția rectorilor?
Marian Preda: Nu am raportul integral, dar asta nu înseamnă că nu a fost disponibil. Nu știu unde este, am citit în diverse etape diverse documente. Am mai fost o dată la o altă lansare într-o alta etapă a proiectului, sincer să fiu nu îmi amintesc cât de amplu era acel document, iar acum am avut practic propunerea de strategie pentru implementarea proiectului “România Educată”, pe care am citit-o cu mare atenție, cu pixul în mână.
Rep.: Este vorba despre documentul care v-a fost prezentat la Cotroceni, săptămâna trecută, sub forma sintezei Raportului “România Educată”, acel document făcut apoi public de Cotroceni, care are 13 pagini?
Marian Preda: Exact, despre acela este vorba.
Rep.: Care este opinia dvs cu privire la înființarea colegiilor universitare care urmează să primească tineri fără Bacalaureat în universități sau pe lângă aceste instituții, în bazele lor și cu profesorii lor, idee propusă prima dată de fostul ministru Ecaterina Andronescu (detalii aici) și care a fost întâmpinată cu numeroase critici, prima fiind teama că acești elevi vor primi apoi, într-o altă guvernare, recunoașterea sau echivalarea studiilor lor din colegiu în universitar, având în vedere declinul demografic accentuat care afectează universitățile?
Marian Preda: În forma aceea prezentată inițial cu mai mulți ani în urmă de către echipa pe care ați menționat-o nu am fost de acord cu propunerea. Ce ni s-a prezentat însă [la Cotroceni, săptămâna trecută – N. Red.] au fost colegii tehnologice non-universitare. Cu siguranță Universitatea din București nu este interesată de astfel de colegii.
Cu siguranță, cât sunt eu rector, nu o sa avem astfel de colegii. Era menționat și în materialul acela [sinteza proiectului România Educată, materialul de 13 pagini prezentat de președinte și de consilierul pe educație în toate cele 3 dezbateri organizate săptămâna trecută – N. Red.] faptul că licența, masteratul și doctoratul nu au nicio legătură cu aceste colegii numite non-universitare. Sunt colegii tehnologice. Există, din câte am înțeles, în diverse universități, de obicei universități tehnice. Pentru mine, aceasta este o chestiune punctuală, care nu este esențială în proiectul România Educată.
Spun însă foarte clar că nu mi se pare normal să treci peste nivelul liceu fără diplomă de Bacalaureat. Cred că lucrurile sunt clare: dacă există o formă de Bacalaureat alternativă pentru liceele tehnologice sau vocaționale, eu pot să înțeleg, dar trebuie să închei un ciclu. Din punctul meu de vedere, nu trebuie să se discute despre accesul la astfel de forme preuniversitare dar postliceale.
Este un nivel intermediar între liceu și universitate pe care îl înțeleg, poți să ai tehnicieni pe care îi pregătești după liceu, în special după liceu industrial dar nu numai, însă mi se pare normal să închei ciclul anterior înainte să intri în următorul. Deci găselnița aceasta – să îi admitem fără Bacalaureat [la colegiile non-universitare organizate în universități – N. Red.] și după aceea mai vedem dacă iau BAC-ul – nu mi se pare în regulă. Nu mi se pare normal ca fonduri pentru învățământul superior să fie dirijate către astfel de colegii.
Dar aceasta este o chestiune secundară, din punctul meu de vedere. Nimeni dintre vorbitorii prezenți la consultarea de la Cotroceni [miercuri, 7 iulie 2021 – N. Red.] nu a abordat-o. În prezentarea făcută de domnul președinte și după aceea de consilierul prezidențial, doamna Ligia Deca, acest lucru a fost prezentat mult mai clar, dumneaei clarificând că este vorba despre colegii non-universitare.
Domnul ministru Cîmpeanu a spus clar că există un număr de 16 universități care au în jur de 19 de astfel de colegii deja. Fiind non-universitare, pentru mine lucrurile sunt clare: suntem universitate și nu avem și nu vom avea astfel de colegii în perioada următoare.
Ce mi se pare mie important, însă, este că avem o structură de reformă în învățământ, care reprezintă o viziune. Poate fi criticabilă, dar reprezintă o viziune strategică și care este finanțată cu o sumă pe care eu nu am mai văzut-o în ultimii ani: 3,6 miliarde de euro. Sunt fonduri care nu trebuie neglijate și atunci pe mine mă interesează foarte mult ca resursele acestea să fie dirijate către obiective importante. Acesta este, cred, lucrul cel am important și spre asta mi-aș centra atenția.
O parte din țintele pe termen lung, pentru 2030, sunt îndrăznețe, sunt corecte în sensul de direcție bună și dacă le vedem și defalcate pe perioade mai scurte, și prin ținte intermediare și un program de implementare mult mai clar, eu cred că e bine pentru învățământul din România și eu, personal, și Universitatea din București susținem lucrul acesta.
Pe mine nu mă interesează dispute politice și politicianiste, chiar cred că atunci când vine vorba despre educație dacă se oferă resurse și programe bune trebuie să le susținem. Eu pot să enumăr mai multe lucruri care sunt utile și pe care Universitatea din București le va susține, precum și elemente pe care le-am propus noi drept completare și în dezbateri. Eu am avut o intervenție [la consultările cu președintele Klaus Iohannis organizate miercuri, 7 iulie, pe proiectul România Educată – N. Red.] și cred că toate celelalte intervenții au fost pozitive: unele la nivel general, altele mult mai concret. S-au făcut comentarii pozitive despre direcția reformei acesteia și s-au făcut propuneri și declarații de susținere a măsurilor propuse.
Edupedu.ro va publica mâine partea a II-a a interviului cu Marian Preda, rectorul Universității din București, cu propunerile concrete pe care le-a înaintat pentru dezvoltarea educației
DOCUMENT Colegiile universitare din sinteza proiectului România Educată:
Informații de background
Amintim că Ligia Deca, consilierul prezidențial pe educație responsabil cu raportul România Educată, a anunțat săptămâna trecută, după ce le-a prezentat liderilor coaliției de guvernare și rectorilor o “sinteză” a proiectului România Educată, că proiectul integral va fi înaintat “săptămâna aceasta” [N. Red. săptămâna trecută] de Cotroceni Guvernului, pentru a fi aprobat prin Memorandum.
Deca a precizat tot săptămâna trecută că executivul și-a exprimat la discuțiile de la Cotroceni „dorința ca în 2 ani să avem așezată reforma pe făgaș, cu o implementare a legislației” și un anumit nivel de aplicabilitate.
Oficialul a afirmat că nu există încă o decizie cu privire la modalitatea în care proiectul România Educată va fi implementat concret: sub forma unei noi legi a educației, sub formă de modificări aduse actualei legi a educației sau aduse legii educației în varianta inițială din 2011.
În ceea ce privește data la care România Educată va fi transformata în element legislativ, Deca a declarat că „termene exacte vor fi asumate în Memorandumul pe care guvernul îl va semna săptămâna viitoare”.
Întrebată dacă există și discuții cu opoziția pe acest proiect, aceasta a afirmat că la dezbaterile de la Cotroceni au fost invitate comisiile de învățământ din Parlament, „în integralitate”.
Reamintim că toți cei prezenți la Cotroceni au primit o sinteză de 13 pagini a raportului România Educată, raport care nu a fost publicat în integralitate nici până la ora aceasta.
Sursă foto: INQUAM Photos – George Călin / Marian Preda