România se clasează pe locul 125 din 141 de state la capitolul „predarea gândirii critice” în Raportul Competitivității Globale 2019, făcut de Forumul Economic Mondial. Gândirea critică este una din cele mai căutate competențe pe piața muncii, potrivit celor mai recente studii. Cel mai bine clasată țară la acest capitol este Finlanda, potrivit raportului citat.
În Raportul Competitivității Globale, făcut de Forumul Economic Mondial, predarea gândirii critice este un element folosit pentru a evalua cât de pregătită este o țară pentru viitorul pieței muncii.
Raportul pune întrebarea: „În țara dvs., cum evaluați stilul de predare?” Și solicită respondenților să noteze răspunsul lor de la 1, care este bazat pe profesor și axat pe memorare, până la 7 pentru încurajarea individului creativ și critic gândire. Finlanda a ieșit pe primul loc, cu un scor de 5,6 din 7. România, pe locul 125, cu un scor de 2,7 puncte din 7 posibile.
La nivel general, România s-a clasat pe locul 51 în acest top al Competitivității Globale.
(Indicele competitivității este calculat prin analiza a 12 domenii: instituții, infrastructură, adoptarea tehnologiei, stabilitate macroeconomică, sănătate, aptitudini, producția, piața muncii, sistemul financiar, mărimea pieței, dinamismul afacerilor, capacitatea de inovare.)
Pe componenta de Educație România stă cel mai bine în privința mediei anilor de scoală (11 ani), pentru care obținem locul 42. Pentru că avem un nivel bun de pricepere la telefoane/calculatoare și alte chestiuni digitale, obținem locul 56 la aceste competențe. La speranța de viață școlară, care e de 14,3 ani, punctăm din nou bine, locul 67. Raportul dintre învățători și elevi în școala primară este de unul la 19,3 copii, iar la asta ne clasăm pe locul 75. Calitatea educației vocaționale ne duce până pe locul 80. Media acestui capitol, aptitudini, a fost de 61,8 puncte, adică locul 69 din 140 de țări.
Despre gândirea critică se discută la nivel internațional de foarte multă vreme ca fiind una dintre abilitățile de vârf de care au nevoie studenții pentru viața de după școală, dar care le folosește foarte mult și în viața școalară, dacă profesorii ar fi deschiși să o încurajeze.
De ce este nevoie de gândire critică? World Economic Forum susține că este abilitatea care în viitorul apropiat îl va face „mult mai angajabil” pe orice om care o are.
Trei sferturi din companiile americane spun că au dificultăți în recrutarea persoanelor potrivite, gândirea critică fiind printre cerințele de top, potrivit Societății pentru Managementul Resurselor Umane. Aceasta ridică întrebarea: pot fi învățate aceste „abilități soft”.
„Este timpul să respingem ideea că gândirea critică este fie un cadou înnăscut care nu poate fi dezvoltat, fie o abilitate învățată doar prin experiență”, spune Matt Plummer, fondatorul companiei de coaching online Zarvana.
„Puteți ajuta membrii echipei dvs. să dezvolte una dintre cele mai solicitate abilități de astăzi.”
Zarvana a publicat un ghid pentru gândirea critică, tocmai pentru a-i ajuta pe angajatori să-și instruiască angajații. Acest traseu arată că modul în care ajungi să ai o gândire critică mai bună are patru faze: execuția, sinteza, recomandarea și generarea.
Faza de execuție este când oamenii transformă instrucțiunile în acțiune. „Odată ce membrii echipei fac sugestii pentru a-și îmbunătăți activitatea, știți că sunt pregătiți pentru următoarea fază”, spune ghidul.
A doua etapă este cea de sinteză, în care membrii echipei sortează informații și își dau seama de ceea ce este important – rezumând preluarea ideilor cheie de la o ședință, de exemplu. Al treilea, recomandarea, este atins atunci când angajații pleacă de la identificarea a ceea ce este important pentru a determina ce trebuie făcut, chiar dacă recomandările lor nu se aliniază cu opinia angajatorului.
În cele din urmă, a patra fază se concentrează pe generare, iar membrii echipei sunt obligați să creeze ceva din nimic.
„În această fază, ei devin experți în traducerea viziunii din mintea altora – și a lor – în proiecte care pot fi executate”, spune Zarvana. Brainstorming-ul și păstrarea listelor de idei împărtășite în aceste ședințe sunt esențiale la acest nivel.
Dezvoltarea gândirii critice devine din ce în ce mai importantă, deoarece factorii de decizie din întreaga lume se lupta pentru a-și echipa cetățenii cu educația potrivită.
Raportul Forumului Economic Mondial, Viitorul locurilor de muncă 2018, identifică gândirea analitică și creativitatea drept două dintre principalele abilități care vor fi solicitate până în anul 2022.
Mircea Miclea: Vrei să dezvolți gândirea critică? Atunci trebuie să o faci în lecția de chimie, în lecția de biologie, în lecția de istorie… Nu dezvolți gândirea critică în general și apoi ea va pogorî ca Sfântul Duh peste toate domeniile.
Edupedu.ro a lansat pe pagina sa de Facebook un sondaj, la finalul lunii octombrie, în care și-a întrebat cititorii dacă sunt de acord cu propunerea de atunci a deputatului Ovidiu Raețchi, și anume cu predarea materiei “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”, la clasa a XI-a.
Madlen Șerban, fost director al Fundației Europene pentru Formare (European Training Foundation), expert internațional implicat în rapoarte OECD, ale Băncii Mondiale sau UNESCO, a răspuns în cadrul dezbaterii deschise de Edupedu.ro următoarele:
- “Gândirea critică se dezvoltă prin conținuturi diverse, se infuzează și se antrenează prin metode specifice la orice disciplină. Este prea târziu la liceu, ar fi de dorit să înceapă formarea încă din perioada educației timpurii și să continue pe tot parcursul vieții. Cred că tare bine le-ar prinde și adulților. Repet: ținând cont de particularitățile de vârstă. În plus, gândirea critică singură nu rezolvă problemele invocate. Ar mai fi de adăugat și alte competente cheie. A nu se uita că formarea profesorilor /formatorilor este fundamentală…”
Septimia Dobrescu, fost coordonator de programe în domeniul ocupării forței de muncă și educației în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București, a scris atunci în cadrul dezbaterii lansate de Edupedu.ro:
- “Gândirea critică nu e materie. Ar trebui urmărită dezvoltarea ei la toate materiile predate și în toate contextele și nu doar la o oră dedicată”.
Anca Tîrcă, expert în educație, a scris următoarele:
- “Gândirea critică nu e o disciplină de studiu, e o abilitate care se dezvoltă prin metode specifice în cadrul mai multor ‘materii’, de-a lungul anilor de școală”
Majoritatea comentatorilor au atras atenția că gândirea critică nu se dezvoltă la o materie, însă votul la sondaj a fost următorul: 82% din cele 543 de voturi au spus că ar fi de acord cu predarea materiei “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”, la clasa a XI-a, așa cum prevedea atunci proiectul lui Raețchi.
FOTO: Edupedu.ro
R.P.
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Petru Clej
Redacția
2 comments
Ca sa capete o gândire critica,copilul și apoi elevul trebuie întâi sa asimileze cunoștințe, altfel nu are o baza care sa ii permită sa elaboreze idei critice sau novatoare.
Desigur, arta consta în a face elevul sa asimileze cunoștințe fără sa îl axezi pe a memora (deși la matematica de exemplu, trebuie sa înveți reguli și teoreme, ca să ai argumente în demonstrații).
Evident că la baza acestei abilități ce se cere fiecăruia să și-o formeze, să și-o dezvolte și să-i devină un mod de viață, stă informația reală, dobândirea ei și în raport cu care să-ți poți forma abilitatea de a avea propria părere argumentată. Ca orice abilitate, cu ea te naști și prin exercițiu încerci să-ți devină un ”modus-vivendi”. Pentru creativitate, nivel superior analizei și sintezei este iarăși nevoie de informații care corelate, la care să adaugi metode, strategii de lucru, ingeniozitatea de a le combina/coagula să obții/creezi produse/rezultate noi.