Mămăliga cu „lapce fiert”, mămăliga cu brânză și papă, mămăliga „tocșită” și, ca desert, prăjitura de mălai făceau parte, în trecutul nu foarte îndepărtat, din alimentația de bază a localnicilor din comuna Sânpetru de Câmpie, situată în Câmpia Transilvaniei, la circa 40 de kilometri de Târgu Mureș, transmite Agerpres.
Alimentația sânpetrenilor era formată din mese cu mai puține grăsimi și cu mult mai sănătoase decât cele din zilele noastre. „Dimineața: mămăligă cu ‘lapce fiert’, mămăligă cu brânză și papă. Mămăliga ‘tocșită’ se prepară astfel: într-o cratiță, unde se punea puțin ulei, se punea un strat de mămăligă, apoi un strat de brânză, în total 3-4 straturi, se lasă la foc moale, până ce brânza începea să se topească. În unele zone, mămăliga ‘tocșită’ se mai numește ‘topcit’ sau ‘pătură’. La amiază se servea o ‘zamă’, adică o ciorbă cu sau fără carne, iar seara mămăligă ‘cu ce dă Dumnezeu’. Pe timp de iarnă, când zilele erau mai scurte, se serveau, de obicei, două mese: prima la orele 9.00 – 10.00, iar a doua la orele 16.00 – 17.00. În zilele de miercuri și vineri și uneori și în posturile mari se postea de la mic la mare. Se găteau mâncăruri fără carne: baraboi în laboș (cartofi la tigaie – n.r.), borș de baraboi ‘în pielea lui’, borș de fasole, cureci pârgălit (varză călită – n.r.), tocană de ceapă, compot de prune uscate sau de corobețe (fructe tăiate felii și puse la uscat – n.r.). Pe timpul iernii se mai consuma păsat cu ‘lapce’ sau cu brânză”, ne-a declarat profesorul Mihai Teodor Nașca, un pasionat culegător de folclor din zonă.
Vestea bună, ne spune profesorul, este că mulți localnici încep să se reîntoarcă la vechile tradiții culinare, în special în posturile de peste an, întrucât există foarte multe rețete care pot fi adaptate. „Gălușcele, așa cum li se spune sarmalelor în Sânpetru, se preparau din păsat. […]“