“Lumea avansează înspre excelență, iar noi stăm”, avertizează Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. Într-o analiză pentru Edupedu.ro pe marginea scăderii dramatice înregistrate de învățământul superior din România în clasamentul internațional al universităților QS 2020, Funeriu acuză rectorii: “Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă la alte universități din lume (și contribuie cu cercetarea lor la ridicarea altor universități din lume în topul +100) pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri”.
“La noi, metodologiile de evaluare ale școlilor doctorale sunt făcute de babe nebune, la ei de laureații Nobel. Iar alternativele politice la dezastrul pesedist sunt nişte răzgâiați mesianici ai democrației”, susține fostul ministru al Educației, pentru Edupedu.ro
- World University Rankings QS 2020 publicat săptămâna aceasta vine cu un rezultat prost pentru România: trei universități românești au ratat pentru prima dată în ultimii 7 ani intrarea în top 1000, deși au intrat în evaluare.
- Singurele universități românești care au rămas în top sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București
- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara ratează pentru prima oară din 2012 intrarea în primele 1000 în acest clasament, la care se adaugă și Universitatea Politehnica din București
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în mandatul căruia a avut loc singura clasificare internațională a universităților românești, într-o analiză pentru Edupedu.ro:
“Pentru că lumea avansează înspre excelență, iar noi stăm.
Vă dau două repere temporale: în 2011 am clasificat universitățile româneşti şi a devenit clar ce trebuie să facă pentru a creşte. În loc să se pună pe treabă, unele au contestat clasificarea vreo 5 ani prin tribunale (şi au pierdut). În loc de o atitudine voluntară au avut una provincială.
Rectorii celor două universități de top ale României să iasă public şi să explice acest eșec.
Nu am văzut încurajate centrele de excelență adevărate din România, nu i-am văzut să prefere selecția contraselecției la concursuri. Arareori sunt încurajați cei care au adus punctaje mari universităților și trimişi acasă cei care în loc să scrie in reviste de top sau la edituri de top se răfuiesc prin ziare (vezi scandalul de la Universitatea Bucureşti).
Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă la alte universități din lume (și contribuie cu cercetarea lor la ridicarea altor universități din lume în topul +100) pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri, şi nu mai pot respira aerul ‘academic’ viciat. La noi, metodologiile de evaluare ale școlilor doctorale sunt făcute de babe nebune, la ei de laureații Nobel. Iar alternativele politice la dezastrul pesedist sunt nişte răzgâiați mesianici ai democrației.
Al doilea reper temporal e propunerea pe care am făcut-o pentru adoptarea unui decalog al universităților, când am scris “Universități, vă acuz!”. Au tăcut toți, ca porcul în păpuşoi, şi nu îşi asumă nimeni o curățenie generală pentru că toți sunt fie laşi, fie părtaşi. Au stopat, de exemplu, şcolile doctorale din România de toți doctorii plagiatori care au funcții politice înalte?
Mă întreb citind postări de pe facebook de ce oare cei care deplâng aceste rezultate sunt tocmai cei care au o cercetare de excelență și principii etice înalte?
Mai sunt câteva motive care țin tot de micimea unor rectorași care țin de scaun precum copiii de grădiniță și nu vor să fuzioneze: Clujul și Iaşiul au câte 5 universități, Strasbourgul, pe locul 379, una. Pentru că la noi toți vor să fie “dl rector”, iar pentru aceste interese ilegitime de putere şi bani au măcelărit până şi legi.
Soluții există, dar ele sunt radicale. Şi nu văd nicio forță politică care să ştie ce e de făcut”.
Informații de background
Cum intri în World University Rankings QS 2020?
Realizatorii clasamentului internațional “se uită la performanța universității la nivel internațional și au un anumit prag de la care contactează universitățile. Deci trebuie să treci un anumit prag de performanță, după care ești contactat și întrebat dacă vrei să trimiți datele necesare pentru a intra în evaluare”, a explicat pentru Edupedu.ro, în urmă cu o zi, Daniel David, prorectorul Universității Babeș-Bolyai responsabil cu cercetarea.
Acesta a declarat că toate cele 5 universități “obișnuite ale clasamentului” internațional (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Politehnica din București) au intrat și anul acesta în evaluare, însă doar Babeș-Bolyai și Universitatea din București au prins top 1000.
În urmă cu doi ani, Universitatea din București era cel mai bine clasată instituție românească în acest ranking, ocupând un loc în pozițiile 701-750.
QS World University Rankings 2020 este condus de universitățile americane, iar primele instituții de învățământ superior din Europa sunt Oxford pe locul 4, ETH Zurich pe locul 6, Cambridge pe 7, UCL pe 8 și Imperial College London pe 9.
Top 10 universități în QS World University Rankings 2020:
Citește și: