Elevii de liceu teoretic (general) din Franța care nu își aleg în al doilea an de liceu matematica printre cele trei materii la alegere din care vor da examen de Bac în anul următor, au posibilitatea să aleagă un curs de matematică de o oră și jumătate pe săptămână care va fi complementar orelor de științe ale naturii (două pe săptămână) și care va fi mai lejer – “elevii vor învăța statistici, probabilități, analiza datelor”, “lucruri pentru viața socială și profesională”.
Această reglementare care vine ca noutate a fost trimisă de Ministerul Educației din Republică spre profesorii și inspectorii școlari din țară. Ea intră în vigoare începând din 1 septembrie 2022 și, de asemenea, marchează posibilitatea ca elevii să aibă și în al treilea an de liceu (care este și ultimul), parte de o materie asemănătoare, dacă doresc: “Matematici complementare”.
Care este, însă, problema matematicii la liceu și nevoia unei schimbări care pare complexă? Pe larg, mai jos, despre ultimele modificări și mecanismele de funcționare ale Bacalaureatului francez.
Iată cronologia evenimentelor:
EduPedu.ro a scris pe 12 februarie despre discuțiile care aveau loc în Franța: ministrul Educației de atunci, Jean-Michel Blanquer, declara că “toți elevii trebuie să aibă o mai mare cultură matematică“. Acesta constatase că din ce în ce mai puțini elevi de liceu aleg să dea Bacalaureat la matematică și, în special, procentul fetelor care aleg asta este mai mic de la an la an.
A urmat apoi o scrisoare a oficialului francez în care se sublinia că “Țara noastră are nevoie de oameni de știință și de ingineri”. EduPedu a scris atunci, pe 24 februarie, despre această scrisoare adresată inspectorilor școlari prin care Blanquer propunea o dezbatere privind reforma matematicii la liceu. Scopul consultării anunțate a fost să găsească “cea mai bună pregătire în matematică a elevilor noștri, în funcție de nevoile și aspirațiile lor”.
Peste o lună, un raport înaintat Ministerului Educației din Franța de către un comitet de experți recomanda ca, la începutul următorului an școlar [n. red. septembrie 2022], matematica să fie inclusă în trunchiul comun de materii al liceenilor încă din al doilea an de liceu, în măsură de 1,5 până la 2 ore pe săptămână. În urma dezbaterilor, specialiștii au venit cu ideea de “Matematică pentru toți”, disciplină care să fie inclusă în trunchiul comun – mai multe detalii aici.
Acum, în iulie 2022, s-a pregătit terenul pentru septembrie, așa cum am notat mai sus: matematica rămâne materie de ales ca “specialitate” în ultimii doi ani de liceu. În primul an este în trunchiul comun. Dar dacă în anul doi de liceu un licean nu vrea să o aleagă ca să dea examen din ea la Bacalaureat, atunci poate să opteze pentru o oră și jumătate de curs de matematică simplificată, atașat orelor de științe ale naturii – învățământ științific (Enseignement Scientifique). În ultimul an de liceu (al treilea), acest curs opțional se numește “Matematici complementare” care, de asemenea, presupune aceleași lucruri: este simplificat față de clasica Matematică.
Iată și unul din scopurile reformei, conform notei oficiale: să ofere baza necesară pentru înțelegerea fenomenelor cantitative, așa cum sunt ele utilizate în diferite domenii disciplinare și cum clarifică diverse dezbateri [n. red. problematici] actuale. Alte obiective sunt și să împace cu matematica elevii care și-au pierdut interesul pentru această disciplină; să comunice plăcerea de a practica matematica prin activități care să evidențieze eficiența acesteia și să pună în lumină rolul pe care îl joacă în lumea contemporană.
Ce materii au acum elevii de liceu din Franța și câte ore pe săptămână au din fiecare
În Franța, liceul are 3 ani. Din gimnaziu, clasele sunt numerotate descrescător, astfel că acești ani de liceu se numesc, în franceză: primul an de liceu – Seconde, al doilea – Première și, respectiv, ultimul – Terminale. EduPedu.ro a scris pe 27 februarie 2022 despre orarele pe care elevii de liceu le pot avea în Republică, când am întrebat o elevă din Paris despre numărul de ore și materiile de la liceu. Aceasta a explicat atunci că:
Reforma bacalaureatului din Franța a fost inițiată în 2019. Înainte de 2019, elevii aveau la liceu trei tipuri de bac: “Științific”, “Literar” și “Economic și social”. Dar, din 2019, prin reformă s-a introdus un altfel de sistem. Toți liceenii au un trunchi comun de materii obligatorii în cei 3 ani de liceu. Din restul de materii existente, elevii aleg în al doilea an de liceu 3 materii pe care să le studieze în plus, iar în ultimul rămân cu două, adică renunță la una, explică eleva. Acestea se numesc “specialități“, în cadrul reformei.
- Astfel, trunchiul comun în primul an de liceu (numit Seconde) conține următoarele materii. În paranteză este numărul de ore pe săptămână:
- Franceză (4 ore)
- Istorie-geografie (3 ore)
- Științe economice și sociale (1,5 ore)
- Matematică (4 ore)
- Fizică-chimie (3 ore)
- Științele vieții și ale pământului (prescurtată SVT, 1,5 ore)
- două limbi străine moderne (5,5 ore)
- Educație fizică și sportivă (2 ore)
- Educația morală și civică (18 ore pe an)
- Științe și tehnologii digitale (1,5 ore).
- Astfel, trunchiul comun în ultimii doi ani de liceu (numiți Première și, respectiv, Terminale) conține 7 materii, al căror număr de ore adunate pe săptămână să fie 16:
- Franceză (în penultimul an, căci apoi sunt ore de Filosofie în ultimul an – 4 ore),
- Istorie-geografie (3 ore)
- Educație morală și civică (18 ore pe an)
- Științe naturale (2 ore)
- două limbi străine moderne (4 ore)
- Educație fizică și sportivă (2 ore).
“”Specialitățile” au fost introduse prin reformă pentru a-i orienta mai bine pe elevi în carieră, au rol orientativ pentru facultate, iar elevii le aleg, deci, ca să se potrivească cu interesele lor pentru învățământul superior”, potrivit lui Lucie.
Mai mult, aceste “specialități” contează la nota de la Bacalaureat. Nota de la bacalaureat se împarte: 40% reprezintă “evaluarea continuă” și 60% examenul de Franceză, proba orală, examenul de Filosofie și examenele la cele două specialități, unele susținute în penultimul an de liceu, altele în ultimul. Sistemul este complex de explicat, precizează eleva, deoarece nota finală se calculează după o grilă de coeficienți.
“Specialitățile” trebuie să fie în total 12 ore pe săptămână. În penultimul an de liceu trebuie să fie trei a câte 4 ore. În ultimul an trebuie să fie două specialități a câte 6 ore. Ele sunt următoarele:
- Arte: istoria artelor, teatru, arte plastice, arte ale circului, cinematografie-audiovizual, dans, Muzică (la alegere)
- Biologie, ecologie (numai în liceele agricole)
- Educația fizică, practicile sportive și cultura sportivă
- Istorie, geografie, geopolitică și științe politice
- Științe umaniste, literatură și filozofie
- Limbi, literaturi și culturi străine și regionale
- Literatură și limbi și culturi ale Antichității (latină și greacă)
- Matematică
- Științe digitale și informatice
- Fizică-chimie
- Științele vieții și ale pământului
- Științe inginerești
- Științe economice și sociale.
Se observă că unele materii sunt pentru o perioadă din liceu parte din trunchi comun, apoi pot fi alese ca “specialități” în penultimul an și ultimul an, deci nu sunt complet distincte.
Foto: © Sebnem Ragiboglu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește pe aceeași temă:
Discuții despre reintroducerea matematicii în trunchiul comun la liceu, în Franța, după ce a devenit materie opțională la reforma bacalaureatului din 2019. Ministrul francez al Educației: Toți elevii să aibă o mai mare “cultură matematică”
Ministrul francez al Educației: Țara noastră are nevoie de oameni de știință și de ingineri / Blanquer propune o dezbatere privind reforma Matematicii la liceu, după un declin al acesteia, într-o scrisoare către inspectori, directori și profesori
Specialiștii francezi propun reintroducerea în trunchiul comun a “Matematicii pentru toți”, accesibilă liceenilor, după ce disciplina a devenit opțională în 2019 și Ministerul a constatat o scădere abruptă a rezultatelor – raport
Ștefan Lefter
R.P.
Mihai Peticilă