Telescopul spaţial Gaia, care are drept misiune cartografierea Căii Lactee, a identificat două grupe de stele primitive în inima galaxiei noastre, care s-ar afla la originea formării sale în urmă cu peste 12 miliarde de ani, potrivit unui studiu publicat recent, informează AFP, conform Agerpres.
Aceşti doi ”curenţi stelari” cu o mişcare de rotaţie ordonată, având fiecare masa a 10 milioane de sori, sunt similari cu ”primele blocuri de construcţie” ale străvechii inimi a Căii Lactee, locul unde s-au născut primele stele înainte ca galaxia să crească şi să capete forma actuală de spirală, a precizat pentru AFP Khyati Malhan, din cadrul Institutului Max Planck de astrofizică din Germania.
”Este pentru prima dată când reuşim să identificăm fragmente din această protogalaxie”, botezate Shakti şi Shiva, de la numele zeilor hinduşi ”a căror uniune a dat naştere cosmosului”, a detaliat autorul principal al acestui studiu publicat în The Astrophysical Journal.
Sonda Gaia a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), care operează de 10 ani la o distanţă de 1,5 milioane de kilometri de Terra, a creat în 2022 o hartă 3D cu poziţia şi mişcările a peste 1,8 miliarde de stele.
Această hartă a permis identificarea unei populaţii de stele supranumite ”biată inimă bătrână”, din cauza vârstei lor înaintate – determinată de o slabă metalicitate (un indicator chimic al vârstei unei stele) – şi al amplasării lor centrale.
Este o etapă importantă pentru arheologia galactică, care are drept obiectiv reconstituirea diferitelor epoci din istoria Căii Lactee ”în aceeaşi manieră în care arheologii reconstitui istoria unui oraş”, a explicat Institutul Max Planck într-un comunicat.
Modelul de evoluţie al Căii Lactee presupune astfel ”un vechi oraş central înconjurat de cartiere mai recente”, potrivit institutului.
Dar ”cu cât ne retragem în timp şi spaţiu, cu atât mai mult tabloul istoriei galactice se estompează”, a subliniat Khyati Malhan.
Astronomii au analizat aşadar această inimă arhaică identificată în 2022. Au folosit un eşantion de 6 milioane de stele, cărora le-au studiat compoziţia chimică şi poziţia folosindu-se şi de inteligenţa artificială.
Au identificat de asemenea doi ”curenţi stelari”, Shakti şi Shiva, formaţi în urmă cu 12-13 miliarde de ani, în primele stadii ale Căii Lactee.
În mod surprinzător, stele din care sunt alcătuiţi au o metalicitate anormal de ridicată pentru o vârstă atât de mare. Este probabil un semn care indică crearea lor de o generaţie anterioară de stele. În timp ce mureau, această generaţie a eliberat elementele chimice care au ”însămânţat” gazul interstelar din care au luat naştere Shakti şi Shiva.
”A aduce lumină asupra copilăriei galaxiei noastre este una dintre misiunile Gaia, pe cale să fie dusă la îndeplinire”, a spus Timo Prusti, responsabil ştiinţific al proiectului ESA. Chiar dacă va fi dificil de ”găsit embrionul” iniţial al Căii Lactee, a adăugat Khyati Malhan.