În fiecare an, perioada zilelor de 9 mai și 10 mai este încărcată de emoție istorică, de valori și recunoștință pentru evenimentele marcante din cronologia țării și a Europei. De multe ori, apar confuzii în ceea ce privește multiplele semnificații ale acestor date istorice. Astfel, profesorul de istorie Gabriel Barbu va lămuri așezat dilemele despre Regalitate, Independența de Stat, Victoria și Europa.
Evenimentele sunt prezentate clar, în ordine cronologică, însoțite de ilustrații reprezentative. Acestea sunt, în ordine, următoarele:
- 10 mai 1866 – Intrarea lui Carol I în București. Acesta depune jurământul și devine domn al țării
- 09 mai 1877 – Prim-ministrul țării, Mihail Kogălniceanu, citește în Camera Deputaților actul proaspăt de Independență de Stat a României față de Imperiul Otoman
- 10 mai 1877 – Votarea Declarației de Independență. Carol I semnează actul oficial
- 10 mai 1881 – Carol I și Elisabeta sunt încoronați Regii României
- 8 – 9 mai 1945 – Al Doilea Război Mondial se încheie oficial
- 09 mai 1950 – Omul de stat francez Robert Schuman elaborează Planul Schuman, celebru ca fiind un proiect precursor Uniunii Europene. Ulterior, se stabilește la Milano în 1985 ca Ziua Europei să fie 9 mai.
10 mai 1866 – Carol I ajunge în București și depune Jurământul
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul pe care elitele politice din Moldova și Țara Românească l-au ales pentru a pune capăt perioadei de restriște de după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza. Deși, în primă instanță, românii l-au curtat pe Filip de Flandra, membru al Casei de Orleans, acesta a decis să refuze cererea românilor. Carol avea să accepte propunerea românilor. Traseul pe calea ferată a fost efectuat pe ruta Dusseldorf – Bonn – Freiburg – Zurich – Viena – Budapesta, iar de la Baziaș se îmbarca clandestin pe un vapor dunărean ce l-a dus la Turnu-Severin.
Întrucât putea fi arestat de austrieci, a călătorit sub numele fals de Carol Hettingen, dându-se drept un negustor care mergea cu afaceri la Odesa. La 6 mai ajunge la Baziaș, însă aici plana starea de război, iar Carol a fost nevoit să petreacă două zile în zona portului. La 8 mai urcă pe vas, unde o oră mai târziu își va face apariția și I. C. Brătianu, apoi a pornit spre Turnu-Severin. Acesta avea să ajungă la București la data de 10 mai 1866, unde a fost învestit ca domnitor sub titulatura de „Carol I al României“. Domnitorul primea felicitările din partea tuturor oficialităților statului și din partea cetățenilor. Din acel moment, românii au respectat însemnătatea zilei și au onorat această sărbătoare cu gânduri de bine și cu multă bucurie.
Menționăm că ziua mai este cunoscută și sub numele de Ziua Dinastiei, întrucât încep 48 de ani de domnie a lui Carol (1866 – 1914) și alți mulți ai celor ce îi urmează.
Carol a declarat, când a depus jurământul în București, că „Punând piciorul pe acest pământ sacru, am devenit român. (…) Vă aduc o inimă cinstită, intenții curate, o voință fermă de a face binele, un devotament fără margini față de noua mea patrie și acel respect neclintit față de legi pe care le-am luat de la strămoșii mei. (…) Cetățean azi, mâine dacă trebuie soldat, voi împărți cu voi soarta bună sau rea”.
9 mai 1877 – Formularea Declarației de Independență în Camera Deputaților
Pentru apărarea patriei și libertății țării, înaintașii noștri au avut de purtat grele bătălii încă din epoca veche, împotriva atacatorilor străini, a imperiilor și regatelor vecine. După răscoale și revoluții, de la 1784, 1821, 1848-1849, națiunea română înfăptuiește Unirea Țării Românești cu Moldova sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în ianuarie 1859. Următorul mare pas era obținerea Independenței de Stat față de Imperiul Otoman.
La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaților: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare…”. Visul românilor începea să devină realitate. Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților a proclamat Independența de Stat a României față de Imperiul Otoman. Hotărârea a fost adoptată în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților în primă instanță.
10 mai 1877 – Votarea Declarației de Independență. Semnarea actului oficial
La 10 mai, Senatul a votat „Legea independenței”. Au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Astfel, putem conchide faptul că atât ziua de 9 mai, cât și cea de 10 mai reprezintă împreună ieșirea de sub dominația otomană și unul dintre momentele de glorie ale națiunii române.
Precizăm și că 10 mai a fost Ziua Națională a României şi se sărbătorea cu mult entuziasm din 1866 şi până în 1948. Dar în timpul ocupației germane, 1917, și după 1947, regimul comunist a încercat să înlăture urmele Monarhiei din ţară şi “s-a mutat” pe 9 mai Ziua Independenței României.
10 mai 1881 – Încoronarea lui Carol și a Elisabetei. Proclamarea Regatului
Pentru consolidarea prestigiului personal și al țării, pe 9 septembrie 1878, Carol a primit titlul de „Alteță regală”. La 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a specifica, printre altele, faptul că, din acel moment, șeful statului va fi numit rege; tânărul prinț german avea să aducă pe plan internațional numele de România. Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881. Președintele Parlamentului înmânează regelui Carol I și reginei Elisabeta coroanele făurite din oțelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independență (1877-1878).
Prin originea sa, prin legăturile sale de rudenie, prin tot ceea ce a întreprins Carol I a legitimat România pe plan internațional. Nu a înșelat speranțele românilor și a reușit să lase moștenire o Românie puternică. România putea privi viitorul cu încredere, putea spera la un destin fericit, fiind pregătită pentru progresele pe care le va înregistra în perioada interbelică.
9 mai 1945 – Ziua Victoriei
La 9 mai este marcată Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial. La 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate din Franța, Germania a capitulat fără condiții. Actul prevedea ca ostilitățile să se încheie la 8 mai la ora 23.01.
La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Harry S. Truman (președintele S.U.A.), Winston Churchill (premierul Marii Britanii) și Charles De Gaulle (general, apoi premier francez) au anunțat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, din cauza diferenței de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai. Și la București a fost organizată o paradă militară la data de 10 mai 1945. Omagierea ostașilor care și-au dat viața pentru înfrângerea fascismului trezește cele mai alese sentimente în rândurile oștirii și ale populației civile, care iartă, dar nu uită jertfele bunicilor și părinților noștri pentru apărarea pământului strămoșesc.
9 mai 1950 – Declarația lui Robert Schuman, urmată de pașii spre Uniunea Europeană
Robert Schuman, om de stat francez, diplomat, ministru al afacerilor externe, înaintează Europei propunerea de a crea o Comunitate supranațională, căci în urma celor două războaie mondiale s-a simțit nevoia unei legături de cooperare și stabilitate între țări, în special între Franța și Germania de Vest, beneficiarii primi ai planului.
Planul propunea, deci, exercitarea unui control comun asupra producției de cărbune și oțel, cele mai importante materii prime pentru industria armamentului. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului a precedat celelalte comunități economice europene. Istoria Uniunii Europene începe printr-o stare de pace.
Citat din Declarația lui Robert Schumann: „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.”
Textul integral al declarației aici.
La 28 și 29 iunie 1985 are loc Conferința de la Milano, se declară 9 mai ca fiind Ziua Europei.
Documentul din 1985 se găsește aici.
Foto: © Steve Allen – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
__________
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.
Citește și:
Gabriel Barbu, profesor de istorie, despre importanța profesiei: Suntem responsabili de viitorul acestei țări. Noi îi formăm pe cei care mâine vor avea un cuvânt de decizie
Concursul “Rada Mihalcea” pentru Tinerii Cercetători în Știință și Inginerie / Aplicații până pe 10 iunie 2021, premii de șase mii de dolari
Medic oftalmolog din Mureș: Tot mai mulți copii sunt diagnosticați cu sindromul stresului ocular digital după învățământul online și izolarea în case, unde nu este lumină naturală suficientă
INTERVIU Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu: Problema existenței lui Iisus nu a fost pusă sub semnul întrebării în Antichitate / În a doua jumătate a secolului XX s-a conturat ipoteza că Iisus nu este o figură istorică, ci o sumă a valorilor transmise de niște profeți ai vremii
Alexa Stănescu
R.P.
Mihai Peticilă
