La 40 de kilometri de București, într-un sat de aproximativ 700 de locuitori, copiii născuți în era tehnologiei lasă pentru câteva ore tabletele și telefoanele deoparte și descoperă meșteșugul olăritului. Iar mâinile și entuziasmul lor duc mai departe o tehnică pe cale de dispariție, scrie CulturalaDubă.ro.
Se întâmplă la Piscu, într-un loc creat de doi bucureșteni care au vrut să evadeze de oraș.
Cei doi adulti și 6 copii ai lor țin în viață Școala de la Piscu, un muzeu-atelier dedicat ceramicii, deschis în urmă cu doar un an. „Cam asta e echipa muzeului”, ne spune Adriana Scripcariu, mamă, istoric de artă și co-fondatoarea muzeului.
Alături de soțul său, sculptorul Virgil Scripcariu, Adriana a pus bazele unui proiect cultural și educațional inedit, construit doar cu donații și sponsorizări, fără implicarea autorităților publice.
Școala de la Piscu înseamnă azi un muzeu în inima unui sat, peste 1000 de piese de ceramică expuse, o sală dedicată artei contemporane, ateliere de olărit pentru copii și adulți, precum și o clădire superbă, premiată la sfârșitul anului 2021 cu Premiul Anualei de Arhitectură la secțiunea Arhitectură construită – Arhitectură publică.
“Mă cheamă Ema și vreau să fac și eu lut. Am mai fost odată. Și cel mai mult îmi place că au fost descoperite vasele. Îmi place istoria.”
La doar 4 ani, în timp ce pictează un brăduț de lemn, Ema își așteaptă nerăbdătoare rândul la atelierul de olărit. Este pentru a doua oară la Școala de la Piscu, adusă de mama ei. Așa cum poate, ne dă de înțeles că cel mai mult o fascinează ideea că unele dintre vasele expuse în muzeu au fost descoperite în pământ.
Citește articolul integral pe culturaladubă.ro.
R.P.
Redacția
