FOTO Fosile de dinozauri ce au trăit cu scurt timp înainte de dispariția totală a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani, au fost descoperite în Geoparcul UNESCO Țara Hațegului, de către cercetători de la Universitatea din București și Universitatea ELTE din Budapesta

Fosile de dinozauri din familia Rhabdodontide cu o vârstă de aproximativ 70 de milioane de ani au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, anunță Universitatea din București. Descoperirea a fost realizată în cadrul cercetărilor efectuate de către o echipă internațională formată din cercetători de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București și de la Departamentul de Paleontologie al Universității „Eötvös Loránd” Tudományegyetem din Budapesta (ELTE – „Eötvös Loránd” Tudományegyetem), precizează Universitatea din București într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Studiul vertebratelor fosile recent descoperite în zona Vălioara va permite conturarea unei imagini mai fidele despre compoziția și ecologia acestei faune de dinozauri pitici ce a trăit cu doar scurt timp înainte de dispariția totală a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani, spun cercetătorii.

„Primele indicii ale existenței siturilor fosilifere din zonă au fost identificate încă din 2019, iar cercetările ulterioare au scos la lumină resturile unor asociații bogate de vertebrate care au trăit aici către sfârșitul perioadei Cretacic”, explică specialiștii Universității din București.

Cele mai numeroase fosile de dinozauri identificate aparțin unei specii ierbivore, bipedă și de talie mică, 2 – 6 m lungime, membră a grupului Rhabdodontidae. Studiul acestui bogat material fosil este în curs de desfășurare în cadrul unui acord multianual de colaborare dintre cele două universități, iar primele rezultate ale acestor cercetări au fost publicate în decembrie 2023 în revista de specialitate „Cretaceous Research”, ceea ce reprezintă o confirmare a descoperirii din partea comunității științifice, precizează Universitatea din București.

Cercetătorii spun că oasele descoperite sunt într-o stare de conservare foarte bună, fără să fi fost sparte sau deteriorate în mod excesiv în pofida vechimii lor și includ și părți ale scheletului care nu au fost niciodată identificate la Rhabdodontide anterior acestui studiu.

„Deși rude apropiate ale acestor dinozauri au fost descoperite și pe alte continente, de exemplu în America de Nord sau chiar Australia, familia Rhabdodontidae în sine a fost strict endemică arhipelagului insular al Europei cu 85 până la 66 de milioane de ani în urmă. Acest grup de dinozauri ierbivori relativ mici ca și talie, de 2 până 6 m lungime, include, în prezent, 9 specii diferite, dintre care 3 cunoscute doar din zona Transilvaniei, în România. În plus, multe dintre aceste specii au fost identificate doar recent, în ultimele două decenii, în principal datorită extinderii cercetărilor sistematice, în Bazinul Hațeg și în alte părți ale Europei. Scheletele parțiale descoperite și studiate de noi indică, însă, că acest grup de dinozauri era probabil încă și mai diversificat decât se consideră în prezent, cu noi specii ce ar putea fi descrise în viitor”, a declarat autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea ELTE – „Eötvös Loránd” Tudományegyetem din Budapesta, drd. János Magyar.

„Localitatea fosiliferă numită de noi K2, locul de origine a asociației de fosile discutate în articolul recent publicat, este localizată în partea cea mai vestică a Bazinului Hațeg unde, după estimările noastre, se află cele mai vechi roci sedimentare cu resturi de reptile, cu vârsta de aproximativ 71 de milioane de ani. Având în vedere mediile de viață diferite indicate de rocile de la Vălioara, precum și vârsta lor ceva mai veche, este probabil ca descoperirile noastre să releve o asociație faunistică nouă, nedocumentată de cercetările anterioare. Dar pentru a stabili asta, cercetările trebuie continuate și chiar aprofundate”, a declarat conducătorul grupului de cercetători, dr. Gábor Botfalvai de la Universitatea ELTE.

„Semnificația științifică a materialului recuperat din situl fosilifer K2 este cu atât mai mare cu cât el cuprinde resturile asociate ale unui număr mic de indivizi, probabil, doar 2 – 3 exemplare aparținând aceleiași specii, indivizi cu talii similare, și de la care s-au păstrat atât oasele diagnostice ale craniului, cât și vertebre și oase ale membrelor. Astfel de asocieri de resturi scheletice reprezentând diferite părți ale corpului – și care, deci, permit o reconstituire fidelă a morfologiei animalului – sunt extrem de rare în cazul Rhabdodontidelor, iar cea studiată de noi este prima documentată temeinic din împrejurimile Văliorii”, a spus unul dintre coordonatorii grupului de cercetători, dr. Zoltán Csiki-Sava, conferențiar la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

Bazinul Hațeg este renumit de mai bine de un secol pentru descoperirile de fosile de dinozauri pitici din roci Cretacic superioare. Primele resturi de dinozauri provenite din Hațeg au fost studiate de către excentricul paleontolog baron Franz Nopcsa care, acum 120 de ani, a descris de aici și primele resturi de Rhabdodontide, se arată în comunicatul Universității din București.

Fosilele de dinozauri din Cretacicul târziu din Europa sunt mult mai rare decât cele din depozite de aceeași vârstă din America de Nord sau Asia; în plus, acestea sunt de regulă mai puțin complete, fragmentare și izolate. Astfel, nu se cunoaște niciun schelet complet de Rhabdodontid, ceea ce face foarte dificil studiul sistematic al grupului. Cercetătorii echipei internaționale consideră că prin compararea abundentului material de Rhabdodontide descris în noua publicație cu cel aflat deja în colecțiile istorice, precum și studiul aprofundat al fosilelor descoperite recent sau care vor fi descoperite în viitorul apropiat, va permite o cunoaștere mult mai detaliată a acestui grup de dinozauri tipic europeni, contribuind la elucidarea originii, diversității specifice și evoluției lor. Concomitent, studiul vertebratelor fosile recent descoperite în zona Vălioara va permite conturarea unei imagini mai fidele despre compoziția și ecologia acestei faune de dinozauri pitici ce a trăit cu doar scurt timp înainte de dispariția totală a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani, precizează cercetătorii.