Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia, scrie în documentele declasificate de Arhivele Naționale ale României, și publicate într-o postare pe pagina de Facebook.
- Explozia reactorului 4 de la Cernobîl, în 26 aprilie 1986 este considerat cel mai grav accident de acest gen din istorie.
- Raportul Forului Cernobîl din 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a sănătății a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați
La 36 de ani de când s-a produs explozia reactorului 4 de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl, Arhivele Naționale ale României au publicat câteva documente despre modul în care au acționat autoritățile române și vecine.
În postarea Arhivelor Naționale ale României apar și câteva hărți care ilustrează modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului.
“Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia.
După accident s-a urmărit maniera în care au circulat curenții de aer și s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă în aer și la sol.
În data de 1 mai 1986 autoritățile române cunoșteau faptul că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer.
Redăm din stenograma ședinței din data de 1 mai:
” Tov. Nicolae Ceaușescu:
Începând din noaptea aceasta s-a creat o situație proastă pentru țara noastră. Prin schimbarea direcției vântului au crescut mult în diferite zone radiațiile.
Tov. Ion Ursu:
După miezul nopții adică, 30 aprilie spre 1 mai, stațiile care efectuează măsurarea radioactivității au comunicat că au apărut la noi în țară valori depășite nivelului de radioactivitate Beta global măsurate. La Iași s-a înregistrat 54. 581 Pico Curie / m.p, ziua.
Tov. Elena Ceaușescu:
-Asta în aer?
Tov. Ion Ursu:
-Da, până în prezent vă raportez că situația în aceste patru zone nu s-a schimbat (n. red Galați, Iași, Suceava, Tg. Mureș).”
Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică, spune Nicolae Ceaușescu, potrivit stenogramei ședinței din data de 1 mai 1986
Tot din stenograma din data de 1 mai aflăm că Nicolae Ceaușescu a cerut să se ia măsuri: “..activul de partid să-l mobilizeze, dar să nu creeze panică. Să spunem, având în vedere ce s-a întâmplat, atragem atenția tuturor județelor să fie atente mai ales în aceste zone să fie atenți. (..) Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat, să spunem că având în vedere situația creată de accidentul produs au apărut unele creșteri ale radioactivității diferite zone ale țării noastre, îndeosebi în nord-est; având în vedere direcția vântului au fost stabilite măsurile necesare și vor fi informați asupra măsurilor, și că, de asemenea s-a creat un comandament permanent având în vedere situația specială, un grup format din tovarăși din conducerea partidului care urmărește toate aceste probleme. Și să spunem așa: la Comitetul Central s-au analizat aceste probleme s-a informat și s-au stabilit aceste măsuri. Să nu așteptăm să dăm acest comunicat la radiojurnalul de seară sau să se dea această știre la televiziune seara.
Tov. Emil Bobu:
Este un buletin de știri acum la prânz.
Tov. Nicolae Constantin
La prânz se poate da și la televizor”.
Solicitarea adresată reprezentanților autorităților sovietice de a fi informați cu privire la situația de la Cernobîl nu primise încă răspuns. S-a ales un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație.
“S-a decis ca persoanele ce intră în România prin vama Ungheni să fie controlate, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie, și s-a dispus să se întocmească o documentație pentru a ști cum pot fi limitate efectele substanțelor radioactive (ANR, SANIC, fond CC al PCR-Cancelarie, dosarul 40/1986 filele 2-7v),” potrivit Arhivelor Naționale.
Ce măsuri au luat autoritățile sovietice
“Rog să-mi permiteți să vă raporta unele date obținute prin sistemul de ascultare radio al Armatei privind accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie precum și măsurile luate de către Ministerul apărării naționale.
Ca urmare a accidentului nuclear, în atmosferă au fost degajate mari cantități de izotopi cesiu 137 și iod 131 care au format norul radioactiv afectând până la 30 aprilie teritoriale Finlandei Suedia Norvegia și nordul Poloniei. Autoritățile sovietice au luat măsuri pentru evacuarea aproximativ 30.000 de locuitori pe o rază de 30 km din jurul centralei nucleare și decontaminarea populației din zona în R. P Polonă a recomandat populație să nu consume în această perioadă lapte, iar legumele ce se consumă o să fie bine spălate. Franța și Austria au dat dispoziții pentru chemarea cetățenilor din zona afectată URSS. SUA au dispus să fie constituit un grup interministerial pentru informare publică și au propus constituirea unei comisii internaționale pentru Studierea urmărilor accidentului nuclear.”
Stenograma completă a ședinței din data de 1 mai 1986
Ioana Nicolescu
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă și Ștefan Lefter