Aproape 40% din profesorii francezi de învățământ primar și cei din gimnazii și licee, în medie, au fost în grevă joi, 19 ianuarie, când sindicatele au organizat manifestații ample în Republică față de reforma pensiilor, potrivit presei franceze care face bilanț după o zi de proteste și citează date de la Ministerul Educației Naționale de la Paris. Organizațiile profesorilor și reprezentanții acestora contrazic, însă, cifrele oficiale, și susțin că între 60 și 70% din profesori au fost în grevă ieri.
Potrivit Ministerului Educației, scrie publicația LePoint.fr, 42,35% dintre profesori au fost în grevă în școlile primare și 34,66% în școlile secundare – gimnazii și licee. SNUIPP-FSU, cel mai mare sindicat al profesorilor de ciclu primar, susține că mobilizarea a fost de circa 70%. La rândul lui, SNES-FSU, organizație reprezentativă a profesorilor de gimnaziu și liceu, a transmis că 65-70% din profesori au fost în grevă, în unele unități de învățământ procentul ajungând și la 80, după cum notează RadioFrance.fr.
În medie, 35,15% din toți lucrătorii din educația națională franceză, adică și personal auxiliar, nedidactic, de conducere, au fost în grevă joi, conform datelor oficiale. Următoarea zi de grevă va fi 31 ianuarie, scrie TF1Info, iar până atunci sunt îndemnate “acțiuni locale”, a anunțat filiala din Paris a SNES-FSU într-o postare pe Twitter.
Peste 200 de demonstrații au fost organizate în Franța. Cele opt organizații sindicale, care au organizat această zi de grevă, sperau la mai mult de un milion de manifestanți. “Potrivit Ministerului francez de Interne, 1,12 milioane de persoane au manifestat în Franța, dintre care 80.000 la Paris, o cifră cu mult sub estimările Confederației Generale a Muncii (CGT)”, centru sindical național francez, după cum mai transmite RadioFrance. Potrivit lui Philippe Martinez, secretarul general al CGT, “peste două milioane” de persoane au manifestat joi în Franța, dintre care 400.000 la Paris – altă discordanță de date între autorități și sindicaliști.
Greva “este majoritar împotriva proiectului de reformă a pensiilor al președintelui Macron și arată o mare furie în rândul profesorilor. Mesajul este clar: 64 de ani este ‘nu!’, 43 de ani de contribuții este ‘nu!'”, a transmis joi SNES-FSU într-un comunicat. Organizația a subliniat că sarcinile de profesor “sunt solicitante și obositoare atât din punct de vedere fizic, cât și nervos. Prelungirea programului de lucru al personalului din învățământ nu este un pas înainte“.
Concret, unul dintre punctele cheie și controversate ale reformei pensiilor din 2023 este vârsta legală de pensionare, care va fi ridicată treptat la 64 de ani în 2030, conform site-ului francez specializat NouvelleVieProfesionelle. În prezent, vârsta legală de pensionare este de 62 de ani și 3 luni. Obiectivul noului sistem de pensii este de a amâna vârsta legală de pensionare cu 3 luni pentru fiecare an de naștere. Toate persoanele născute după 1 septembrie 1964 sunt afectate de această reformă, după cum arată cifrele guvernului din Republică.
În mai multe videoclipuri de la ieșirile în stradă, oamenii scandează și spun că nu vor renunța, așa cum este în postarea de mai jos, de pe Twitter, făcută de o filială a SNES-FSU: mai mult de 15.000 de manifestanți au fost prezenți la Cherbourg, un oraș din Normandia, printre care și profesori. “Nimeni nu vrea să se pensioneze la 64 de ani. Nu ne lăsăm”, scriu reprezentanții cadrelor didactice:
#greve19janvier plus de 15 000 manifestants à Cherbourg. Personne ne veut de votre retraite à 64 ans. On lâche rien jusqu'au retrait pic.twitter.com/vBlF2GsoO2
— SNES FSU 50 (@Snes50) January 19, 2023
Amintim că orarul autobuzelor, trenurilor și al avioanelor a fost dat peste cap joi, pentru că și lucrătorii din industria transportului au ieșit în stradă, iar majoritatea școlilor au desfășurat doar programe de găzduire a copiilor, pentru că părinții nu au avut cu cine să îi lase. Chiar și în condiții de grevă, școlile primare trebuie să asigure “un serviciu minim” de găzduire a copiilor, într-un interval orar stabilit de conducere, conform procedurilor din Hexagon.
2 comments
Ma întreab ce ar fi făcut dacă jumătate din salariu îl dădeau la impozite sa aibă clasa politica din ce bani sa plătească pensii speciale,de boala ,de handicap și ajutoare sociale.Cine împarte cu mine jumătate din salariul muncit de el?Care a venit și a zis:ia jumătate și mie sa îmi rămână jumătate. Francezii i-ar fi mâncat.
Nu se pot compara sindicatele din Franta cu cele din RO. In primul rand sunt conduse de oameni cinstiti, sindicalisti pur sange care mananca politicieni la micul dejun. De obicei guvernu’ cam tremura in fata lor.