Generalul Teodor Frunzeti, fost șef de Stat al Forțelor Terestre și fost rector al Universității Naționale de Apărare „Carol I”(UNAp), din cartea căruia ar fi copiat premierul Nicolae Ciucă în teza sa de doctorat, a declarat pentru Europa Liberă că putea folosi altă metodă. „Putea să citeze jumătate de pagină, restul putea să comenteze el, că era băiat deștept pe vremea aia, și presupun că e și acum”, a spus Frunzeti. Din punctul său de vedere, premierul ar trebui acum „să-și facă mea culpa”. „Dar ar trebui să nu i se accepte demisia, să-și vadă de treaba lui. Iar o luăm de la capăt, iar căutăm alt prim-ministru, am avut destul perioada aia de interimat”, a adăugat Frunzeti.
Amintim că una din sursele din care ar fi plagiat premierul Nicolae Ciucă în teza sa de doctorat este cartea „Forțe și tendințe în mediul de securitate european”, apărută în 2003 la Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, semnată de doi generali în rezervă, Eugen Bădălan, fost șef de Stat Major al Armatei, și Teodor Frunzeti. Ambii i-au fost șefi lui Nicolae Ciucă pe când acesta era activ în Armata Română.
„Ar trebui văzut cât la sută se consideră plagiat din lucrarea aceea. Trebuie să ținem cont că, în anul respectiv, în 2003, nu existau sisteme antiplagiat și nu se ocupa nimeni de chestia asta. Acum, să judecăm cu sculele pe care le avem în 2022 ceea ce s-a întâmplat acum 18 ani, mi se pare un pic…”, a spus Teodor Frunzeti.
El a adăugat că „Nu e bine că s-a întâmplat, asta e clar. Că e neglijență, că a făcut-o cu bună știință, e greu de spus acum. Eu cred că la data respectivă putea să fie și el mai atent. Dacă dădea un citat, ok, dar nu dădea citat pe trei pagini. Putea să citeze jumătate de pagină, restul putea să comenteze el, că era băiat deștept pe vremea aia, și presupun că e și acum”.
Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat de plagiat în teza de doctorat de către jurnalista Emilia Șercan. Oficialul a reacționat, spunând că a respectat prevederile legale în vigoare la momentul susținerii tezei. Ciucă a dat un comunicat prin intermediul biroului de presă al Guvernului în care susține că „am inițiat solicitarea de verificarea a acesteia de către Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, în spiritul OMEC Nr. 5229/2020 din 17 august 2020”.
Nicolae Ciucă este doctor în Științe militare cu teza de doctorat „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”, pe care a susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAp).
Definiția plagiatului, conform Ghidului pentru identificarea plagiatului în lucrările științifice:
„Combinația text plagiat/text original nu exclude plagiatul Prezența unei părți originale și corect editate în materialul supus evaluării nu compensează în niciun fel plagiatul dovedit pentru alte părți ale aceluiași material. Desigur, construcția lucrării prin alternanța de secțiuni originale și plagiate trebuie luată in considerație la stabilirea procedurilor de sancționare. Evaluarea, însă, trebuie să semnaleze și să diferențieze clar ceea ce este „bolnav” și, ceea ce este „sănătos” în lucrare.
Plagiatul este preluare de text, dar poate fi și preluare de idei Constituie plagiat atât preluarea de idei cât și preluarea de text fără citările de rigoare. Prin procedee specifice domeniului, se vor identifica pragurile și tipurile de situații dincolo de care absența marcatorilor de citare corectă duce la fraudă intelectuală. Furtul intelectual are loc prin parafrazarea unor idei, fără semnalarea intenționată a legăturii dintre lucrarea care expune și lucrarea sursă a ideii.
Așa cum specifică și definiția din legea 206/2004, dar și documentele de referință internaționale (vezi, spre exemplu, lucrările menționate in note, semnate de G. Harvey 2008, E. Babbie 2013, Trianelllo & Bakker 2016, etc.), există și un plagiat prin preluare frauduloasă de cuvinte sau de text. Plagiatul este furt din opera altui autor, nu a unor idei sau a unor cuvinte, ci a unor idei exprimate prin cuvinte sau a unor cuvinte care exprimă idei.
Extinderea nelimitată a toleranței la plagiat prin atitudini de tipul ”a copiat multe paragrafe dar acestea se referă la cunoștințe comune, la formulări generale” este o ideologie pro-plagiat care nu are suport nici în bunele practici de durată din România, nici în legislația din România, nici din țările cu tradiție în acțiunile antiplagiat. La secțiunea de procedee vor fi făcute și specificările necesare în legătură cu relevanța principiului pentru domenii de cercetare diferite.”