Fostul ministru Daniel Funeriu, despre educaţia sexuală în școli: Aș pune elevii de 14 ani să semneze că au luat la cunoștință ce înseamnă consimțământul, violul, diferența între a face curte și a hărțui

Elevii ar trebui să învețe la ora de dirigenție ce înseamnă consimțământul, “despre faptul că ‘nu înseamnă nu, indiferent de moment’, despre ce reprezintă violul, despre diferența între a face curte și a hărțui, despre ilegalitatea traficului de persoane și a prostituției. Mă așteptam ca orice diriginte normal la cap să discute despre asta, dar din informațiile mele acest lucru nu se întâmplă. Așadar cred că e nevoie de instituționalizarea acestui lucru, la ora de dirigenție. Unde aș pune elevii de 14 ani să semneze că au luat la cunoștință”, scrie fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, după promulgarea legii care prevede obligatoriu educație sexuală în școli.

Funeriu a publicat o analiză cu privire educația sexuală în școli, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede obligativitatea ca în unitățile școlare să fie organizate, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii.

Analiza integrală publicată de Daniel Funeriu pe pagina sa de Facebook:

“Am ezitat să intru în discuția despre educația sexuală în școli pentru că nu aveam o viziune cristalină asupra subiectului. Acum am, iar subiectul e de actualitate având în vedere legea recent promulgată. Așadar: viața sexuală are patru componente:

1) componenta biologică (igiena și sarcina),
2) componenta legală,
3) componenta morală,
4) componenta legată de plăcere.

Să vedem, pe rând, cum trebuie să intervină școala în fiecare.

1) Legat de componenta biologică (sarcină și boli) e limpede că școala trebuie să explice detaliat și inteligent tinerilor aceste lucruri. 12-15 ani e vârsta pe care, din experiența de părinte, o consider potrivită. Astăzi, în România, aceste lucruri sunt prevăzute în programa școlară, la ora de biologie și cea de educație pentru sănătate. Evident, trebuie urmărit că se și fac. Deci în acest domeniu NU e nevoie de schimbat nimic în afară de urmărirea, în detaliu, a modului în care profesorii livrează elevilor chestiunea. Legea recent promulgată nu rezolvă, în citirea mea, această chestiune.

2) Componenta legală: aici e vorba despre consimțământ, vârsta de consimțământ, despre faptul că “nu înseamnă nu, indiferent de moment”, despre ce reprezintă violul, despre diferența între a face curte și a hărțui, despre ilegalitatea traficului de persoane și a prostituției. Mă așteptam ca orice diriginte normal la cap să discute despre asta, dar din informațiile mele acest lucru nu se întâmplă. Așadar cred că e nevoie de instituționalizarea acestui lucru, la ora de dirigenție. Unde aș pune elevii de 14 ani să semneze că au luat la cunoștință și aș da chiar lucrări de control cu impact asupra notei la purtare. Nici acest aspect nu pare să fie prins în lege.

3) Componenta morală: aici cred că școala trebuie să aibă o intervenție limitată, mai precis să fie foarte clară asupra comportamentului adecvat (mai ales al băieților față de fete): chestiuni gen “nu e nu”, “nu e ok să fluieri fetele pe stradă sau să ai un comportament agresiv”. Nu are școala a-i învăța pe copii că trebuie sau nu să adopți morala propovăduită de vreo religie (fiecare decide pentru sine dacă urmează de exemplu, morala “fără sex înainte de căsătorie” sau nu). Altfel spus, da, școala trebuie să te învețe să nu fii golan, dar nu să îți dicteze comportamentele intime atâta vreme cât ele sunt legale. Iar componenta legată de legalitate e tratată la punctul 2. Legea, așa cum o citesc eu, e suficient de vagă pentru a permite intruziuni asupra aspectelor morale, atât din partea celor mai conservatori decât mine, cât și din partea celor mai liberali decât mine. Altfel spus va avea câștig de cauză cine urlă mai tare, or nu asta e rolul unei legi.

4) Componenta legată de plăcerea asociată sexului: cred că școala nu are a atinge acest subiect. Pentru că nu există nicio rețetă sau regulă generală și nici măcar individuală. Acest aspect ține de intimitatea fiecăruia, intimitate garantată prin Constituție. Eventual școala poate menționa că sexul nu este, de obicei, practicat strict pentru reproducere și că din acest aspect rezultă o serie de comportamente sociale.

În concluzie, da, cred că modul în care școala trebuie să le vorbească copiilor despre sex trebuie îmbunătățit prin:

• 1) monitorizarea operaționalizării efective a documentelor curriculare la clasă,
• 2) întărirea, la ora de dirigenție, a explicării componentei legale și morale (vezi mai sus), inclusiv prin responsabilizarea elevilor prin semnătura că au luat la cunoștință și că sunt responsabili în fața legii pentru comportamentele inadecvate față de fete.

Legea aprobată de Parlament și promulgată nu aduce, repet, în citirea mea, nicio îmbunătățire stării actuale. Poate obligația unor autorități foarte vag definite de a face un ceva vag, semestrial.

Consider că a milita să spui copiilor mai puțin decât cele enumerate aici este iresponsabil, iar a milita pentru a le spune mai mult referitor la aspectul nr. 4, intrând în intimitatea lor cu forța, reprezintă o instituționalizare obsesivă și nefirească a vieții sexuale. Din fericire noua lege nu prevede așa ceva (tot așa cum, în fond, nu prevede mare lucru), așa că e înțelept să nu cădeți în eventualele excese ale unor militanți care, nu exclud, vor fi foc și pară împotriva legii luând-o pe scurtături facile dar neadevărate.

PS: postarea e, majoritar, o reluare a celor spuse prin august 2019.”