Comisia de Etică a Universității de Agronomie (USAMV) din București a analizat cazul de plagiat ce a dus la demisia fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, rector al aceleiași USAMV, chiar la solicitarea acestuia, potrivit documentelor publicate miercuri seară, pe Facebook, de Cîmpeanu. Acest lucru blochează căile uzuale prin care judecarea cazului ar fi putut fi făcută independent, conform procedurilor legale. Pe de altă parte, există unele opțiuni prin care acest caz ar putea ajunge, totuși, pe masa Consiliului Național de Etică, al cărui președinte, Dacian Dragoș, spune, la solicitarea Edupedu.ro, că nu cunoaște vreun “precedent în care cel acuzat este cel care sesizează comisia de etică”.
- Verificările făcute și anunțate nu de autorii lor, ci tot de Cîmpeanu reafirmă apărarea acestuia în fața dovezilor de abateri de la etică în cazul unui material didactic pe care el și-a pus semnătura, probleme semnalate în septembrie de o investigație a Emiliei Șercan, fără a atinge probleme-cheie semnalate în acea anchetă.
Calea prin care se limitează opțiunile de continuare a verificărilor, de către un for care să fie independent de autoritatea fostului ministru și actual rector, ține de felul cum sunt formulate prevederile Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică. Mai precis:
Sorin Cîmpeanu a publicat, miercuri seară, două documente, unul al comisiei de etică, altul al unui “grup interuniversitar” format la solicitarea aceleiași comisii de etică. În temeiul acestora, Cîmpeanu constată: “Experții au decis că am respectat uzanțele universitare și normele de etică și deontologie profesională” în cazul în care a fost acuzat de plagiat și de însușirea mai multor capitole semnate de alți autori, într-un material didactic.
Raportul Comisiei de etică a USAMV-B precizează de la bun început că este formulat ca răspuns la o adresă formulată și depusă chiar de Sorin Cîmpeanu și înregistrată în data de 11 octombrie 2022, adică la aproximativ o săptămână după ce acesta și-a reluat mandatul de rector al USAMV, după demisia de la minister.
Astfel, Comisia de Etică respinge acuzațiile de “plagiat” (dar nu abordează deloc alte acuzații – vezi detalii mai jos), chiar la cererea celui acuzat. Or, acest lucru blochează calea obișnuită de continuare a verificărilor, care presupune ca fie cel găsit vinovat (în cazul de față, nu există un vinovat), fie cel care a făcut reclamația (în cazul de față, Sorin Cîmpeanu) poate contesta decizia Comisiei de Etică la Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI).
Astfel, pentru eventuala verificare a cazului de către un for independent – anume Consiliul Național de Etică – după procedurile consacrate prin Legea privind buna conduită în cercetare, ar trebui ca însuși Sorin Cîmpeanu să conteste decizia Comisiei de Etică, o decizie care îi este favorabilă. Ce spune Legea 206/2004:
- “Art. 11: (1) Procedurile pe care comisia de etică, respectiv comisia de analiză le desfăşoară în cazul sesizărilor scrise, iniţiate de persoane fizice sau juridice cunoscute, ori în urma autosesizării sunt detaliate în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (…)
- (5) Raportul comisiei de analiză poate fi contestat la Consiliul Naţional de Etică de către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării; contestaţia va conţine obligatoriu o copie simplă după sesizarea iniţială şi după raportul comisiei de analiză.”
O alternativă care, după cum reiese din lege, ar mai fi posibilă este dată posibilitatea ca acest Consiliu de Etică să se autosesizeze. Pe de altă parte, președintele CNECSDTI, Dacian Dragoș, arată că forul pe care îl conduce se poate pronunța pe contestații formulate de orice persoană la adresa hotărârii comisie de etică.
Ce spune legea – explicațiile președintelui Consiliului Național de Etică
Situația este una ieșită din comun, după cum a spus, la solicitarea Edupedu.ro, Dacian Dragoș: “Nu știu să existe un precedent în care cel acuzat este cel care sesizează comisia de etică. La CNE nu am avut astfel de situații până acum”.
Edupedu.ro I-a solicitat lui Dacian Dragoș să explice care sunt prevederile legale în actuala situație și modul lor de aplicare. Acesta a indicat următoarele:
“Conform dispozițiilor legale (Legea 206/2004) Articolul 4^2
(1), Sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt analizate în două etape detaliate în Codul de etică:
analiza la nivelul instituţiei în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs, denumită prima etapă, care se desfăşoară conform art. 11 şi prevederilor Codului de etică;
analiza la nivelul Consiliului Naţional de Etică, denumită etapa a doua.
(2) Consiliul Naţional de Etică are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri: a) dacă prima etapă a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape; b) dacă prima etapă nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3).
Prin urmare, CNESCDTI se poate pronunța dacă va exista o contestație la Hotărârea Comisiei de etică a universității.
Odată ce există sesizări asumate către Comisia de etică, CNE are rol de organism de control, prin urmare se poate pronunța asupra unei contestații la hotărârea Comisiei de etică, care poate fi adresată de orice persoană.
Evident există oricând posibilitatea legală a autosesizării, care poate fi decisă doar de plenul CNECSDTI.”
Rapoarte care reiau discursul lui Cîmpeanu
În cele două rapoarte – publicate nu de autori, care rămân anonimi, ci de Sorin Cîmpeanu însuși (asemenea celor întâmplate în cazul verificării tezei lui de doctorat) – Comisia de etică a universității conduse de acesta reia apărarea acestuia din zilele ce au precedat demisia sa din funcție, de la faptul că materialul vizat nu are ISBN, la afirmația că nu există drepturi de autor.
Documentele publicate de Sorin Cîmpeanu pe Facebook nu menționează clar numele membrilor acestor comisii, iar pe site-ul USAMV Edupedu.ro nu a reușit să identifice informații privind componența comisiei de etică. Am solicitat universității aceste informații și le vom publica în momentul în care le vom primi.
Documentele menționează doar că, pentru formarea grupului interuniversitar de analiză, au răspuns trei instituții, altele decât USAMV.
Între altele, raportul Comisiei și cel al grupului interuniversitar reiau, din apărarea lui Cîmpeanu, o multitudine de elemente, limitând referirile lor la o singură ediție a materialului didactic vizat (cea din 2006) și fără a răspunde altor probleme-cheie ridicate de materialul pressone.ro prin care Emilia Șercan a făcut public subiectul.
Astfel, cele două documente spun repetat că:
- e un document “tehnic” și “de uz intern” și “nu este o lucrare științifică”
- materialul “nu are ISBN”
- pentru astfel de materiale nu se acordă niciun “stimulent bănesc”
- “materialul, ediția 2006 nu a adus niciun prejudiciu moral cadrelor didactice care au elaborat pentru edițiile anterioare lecțiile de lucrări practice, iar cei doi autori nu au avut niciun beneficiu material sau moral din această lucrare”
Concluzia lor este că “utilizarea conceptului de plagiat, așa cum este definit în DEX (…) nu este corectă”, că “lucrările analizate corespund scopului didactic propus” și “materialul didactic (…) nu este rezultatul unui plagiat”.
Comisia nu face nicio referire la o serie de puncte-cheie semnalate de Emilia Șercan în investigația publicată de Pressone.ro:
- Faptul că Sorin Cîmpeanu și-a pus semnătura pe zeci de pagini semnate anterior de alți autori
- El “și-a însușit în mod fraudulos și paternitatea creației” unui număr de 13 capitole
- Numele autorilor originali a fost înlocuit și într-o variantă ulterioară a materialului, din 2009.
Amintim că, în septembrie, argumentele aduse de fostul ministru în fața acuzațiilor de plagiat au fost în bună măsură contrazise de explicațiile oferite de experta internațională în etică academică Michelle Bergadaà, președintele institutului internațional IRAFPA din Geneva. Aceasta indica, la solicitarea Edupedu.ro, că în materialele folosite în universități “trebuie indicată mereu sursa”, deoarece materialul de curs este “ o operă creativă deschisă” și i se aplică mereu drepturile de autor, iar ISBN-ul nu are legătură cu obligația citării – Citește mai mult despre punctul de vedere al expertei IRAFPA.