Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive”. Aceasta a menționat că „dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță”.
Potrivit prorectorului Universității din București, cei care iau titularizarea și devin profesori titulari pot să predea „bine sau prost tot pentru restul vieții, pentru că nu mai are nimeni ce să-ți facă”:
„Forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive. Ați auzit câteva dintre ele și la colegii mei. Eu, în general, am o problemă cu datul unor examene în urma cărora devii ceva pentru tot restul vieții. Adică ne uităm și la partea pozitivă, să-i spunem, a titularizării. Tu, dacă ai reușit la examenul de titularizare și devii profesor titular, după aia poți să predai bine sau prost tot pentru restul vieții, pentru că nu mai are nimeni ce să-ți facă.”
Lucian Ciolan este de părere că mulți profesori, după ce iau titularizarea, nu-și mai fac treaba așa cum trebuie:
„Sunt niște evaluări care deocamdată sunt o glumă. Deci, după opinia mea, dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță sau măcar a unor iterații care să-ți atragă atenția că nu faci ce trebuie. Primești un drept, trebuie să ai și responsabilitate. Mulți, după ce își iau titularizarea, pierd o parte din responsabilitate și nu-și mai fac treaba așa cum ar fi normal să și-o facă.”
În legătură cu posturile scoase pentru titularizare, acesta a spus că „se fac abuzuri uriașe”, pentru că „inspectoratele școlare au cuțitul acolo și decid împreună cu școlile”:
„În plus, scoaterea posturilor pentru titularizare nu ține de Ministerul Educației. Ministerul Educației e la primire. Inspectoratele școlare au cuțitul acolo și decid împreună cu școlile dacă un post e bun de scos pentru titularizare. Și evident că se fac abuzuri uriașe acolo. Se fac abuzuri, în sensul în care tu poți să scoți un post la titularizare dacă el are o anumită stabilitate, dacă are predictibilitate și așa mai departe.
Iar analizele astea uneori se fac serios, alteori se fac foarte neserios. Pentru că atunci când un post nu e titularizabil, el este cumva la dispoziția managementului, care poate să jongleze cu el cum vrea: managementului de la nivel de inspectorat sau managementului de la nivel de școală. De-aia avem nevoie de manageri profesioniști și în școală, și în viitoarele direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar, care o să apară la un moment dat.”
Despre Titularizare
Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea.
Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România. În 2024, statul român, prin inspectoratele școlare județene, a scos la concursul de angajare destinat profesorilor și intitulat „titularizare” aproape 75.000 de posturi. Dintre ele, 8.900 de posturi sunt titularizabile (sunt libere cel puțin 4 ani), adică pe acest număr de posturi profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată, restul fiind libere doar pentru o perioadă de la 1 la 3 ani. La concursul de angajare pe aceste 75.000 de posturi, dintre care 8.900 libere pe perioadă nedeterminată, s-au prezentat 31.237 de profesori.
Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare). 41,9% dintre candidații care s-au prezentat și nu s-au retras din examenul de titularizare au obținut note peste 7 (sursa și detalii).
Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.
În luna septembrie, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:
„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).
Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.
Citește și:
Daniel David, despre angajarea profesorilor direct de către școli: Sună bine să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele
R.P.
Redacția
12 comments
Nenea, dupa ce iei titularizarea ai gradele. Definitivat, gradul 2,gradul 1. Nu stam degeaba, avem cursuri. Freaca menta tot acolitii matale spagari din politichie. Lasa-ne in pace ca fara noi, astia, care ne facem treaba voi, care frecati menta, ati intra la foc automat la munca. Lasa lucrurile asa. Ca daca plecam si noi, cine va mai face treaba?
Dar eu nu înțeleg de ce ar fi așa o problemă evaluarea unui profesor. Noi, în privat, avem contracte pe perioadă nedeterminată și suntem evaluați anual după performanțe. Primim măriri de salariu sau prime pe baza rezultatului evaluării. Un proces perfect normal. Nu înțeleg de ce de fiecare dată când se aduce în discuție evaluarea cadrelor didactice profesorii s-ar în sus și nu sunt de acord
Care să fie criteriile de evaluare a profesorilor? Să presupunem, ca să evităm materiile de examen, că avem un profesor de educație civică. Cum îl evaluezi? Că a adus un elev de la 5 la 6? Dacă de asta depinde postul lui, îi va da 6. Și apoi trebuie să îl aducă la 7 etc. Adică elevii ajungă până la urmă să fie de 10 la toate materiile. Dar poate elevului îi e suficient 5 la unele materii, e notă de trecere, el atât vrea.
Ca să nu mai vorbim despre diferențele dintre școli ca urmare gradului de dezvoltare a comunității. Nimeni nu ar mai veni în comunitățile vulnerabile.
Puteți să puneți pe hârtie măcar 3 criterii de evaluare care să poată decide obiectiv soarta unui profesor?
1. gradul de satisfacție al elevilor vis a vis de actul didactic (aici se poate lua feedback pe formulare tipizate și în funcție de punctajul acordat de elevi se da un calificativ profesorului; elevii pot fi întrebați cat de mulțumiți sunt de modul în care profesorul preda informația, dacă o înțeleg, dacă sunt mulțumiți de modul în care profesorul le vorbește etc)
2. aplicații și exemple practice ale informațiilor predate; dacă elevilor li s-ar explica in ce fel pot utiliza informația în viață de zi cu zi nu am mai avea atatia analfabeți funcționali.
3. adaptarea metodologiei didactice la particularitățile geografice, etnice ,economice ale comunității
Cum vi se par?
Domnul acesta habar nu are despre ce vorbeste. Eu nu inteleg de ce nu se limiteaza ei la universitarul lor, nu s-ar mai face de ras in halul asta. Doar sa incerce asa ceva, daca vor inghetarea anului scolar! Trebuie odata si odata facuta, ca asa nu se mai poate! Prea isi bat joc toti de statutul cadrului didactic! Citisem ca asa a fost in Finlanda( daca nu gresesc tara) acum vreo 40 ani, au stat 6 luni in greva( sau un an?) urmarea fiind desfiintarea inspectoratelor si a controalelor excesive si o mai mare autonomie a profesorului. Rezultatele le vedem astazi, la ei! Nu haituind si stresand profesorul incurajam performanta! Dimpotriva. Trebuie doar rigurozitate maxima la intrarea in sistem.Atat! In rest, o data ce te-ai asigurat ca profesorul e competent, il lasi sa isi faca treaba! Nu il demoralizezi si demotivezi zilnic cu aceste tone de mizerii vehiculate astazi.
Niciun profesor nu va accepta suprimarea statutului sau profesional si a stabilitatii in profesie. Nu aveti decat sa incercati, daca vreti sa vedeti cum aratano greva de luni de zile, cu 200000 de oameni! Este prea de tot!
Toți din universitar își dau cu părerea dar nu știu decât din auzite ce este în preuniversitar. Pe domnul prodecan, după ce a dat concurs și a ocupat postul în universitar cine îl mai dă afară pentru lipsă de performanță? Oare evaluările din universitar nu sunt tot “o glumă”? În universitar abandonul este alarmant ca dovadă a performanțelor…
Nu se pune problema ca ” iti da cineva posibilitatea’. Contractul pe durata nedeterminata este REGULA, conform Codului Muncii, pe care dnul acesta ar trebui sa il citeasca. Apoi, bate campii, si acum profesorul poate fi sanctionat cu desfacerea contractului, bineinteles in urma unor abateri dovedite. Ca la orice job de altfel, nicaieri nu poti sa afara fara baza solida, ca vine instanta si iti revoca decizia! Asta cu ” lipsa de performanta” e o aiureala. Profesorul are o stagiatura, are un examen de definitivat, grade, inspectii de la ISJ, controale ARACIP etc. Este evaluat permanent. Odata ce a obtinut postul printr-un concurs care are atat proba teoretica dar si practica, apoi a promovat ex de definitivat care are la fel, 2 inspectii plus examen scris, inseamna ca este capabil, competent. Dnul acesta probabil se gandeste la universitar, acolo probabil nu ii evalueaza nimeni toata viata .
Dovedeste necunoasterea sistm preuniv precum toti universitarii.
Ion, lasa-l, e rupt de realitate, in care, de fapt, profesorul, dimpotriva, este categoria de angajati care mereu se perfectioneaza, se updateaza, se evalueaza prin ceea ce deja ai mentionat. Anul acesta am luat o clasa de rromi. Un dezastru. Dar am reusit sa-i aduc pe linia de plutire. Din stare de corijare sunt toti de 5-7. Sunt oare mai neperformant decat unul care l-a luat de la 9-9,50 si l-a facut olimpic? Gluma e in capul lui sa spui ca nu sunt bune evaluarile actuale si criteriile de performanta. Sa vina el atunci sa predea. Mie deja mi-a venit acru de atatia ani si atatea veri pierdute prin cursuri sau examene. Sa inteleg ca sunt un fraier ca am ramas in sistem. Faceti voi multe scame si chemati sa si dea cu parerea multi ca asta ca plecam si aia care mai suntem. ORIUNDE e mai bine decat aici. Bani putini, sarcini exagerate si multa responsabilitate in dezacord cu formarea initiala si fisa postului. Sa vad cine naiba mai vine. Eu mi-am pus CV-ul la Lidl…asez niste cutii la raft si dau cu masinuta aia de curatenie. Ce pot face mai mult decat sa daram niste conserve? Nu stau cu frica ca ma spurca Aracipul sau vreun inspector isteric, ca-si sparge vreun plod capul, ca stau noptile nedormit facand hartii. m as intoarce acasa la familie si copii si atat. Pe cand ca profesor munca nu ti se termina niciodata oriunde te ai gasi. Telefonul si Whatsappul ti-s case, laptopul iti da painea de pe masa. Nu, multumesc. Maine am interviul. Daca-l iau, fug mancand pamantul. Cu vocatie nu hranesti copiii si cu teroarea zilei de maine nu faci o viata.
foarte ușor să discutăm din afara sistemului preuniversitar….sa nu uitam câte ore au universitarii în norma …sa nu uitam că nu au atâtea sarcini că preuniversitari….repet,e ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune
Și asa este un du-te vino al profesorilor prin scoli, dacă mai și relaxam stabilitatea titularului…se dorește oare distrugerea învățământului? Dacă procedam asa cu profesorii, atunci trebuie sa avem aceeași măsură pentru toți bugetarii: polițiști, medici, magistrați etc. De ce sunt sub lupa concedierii doar profesorii? Nu cumva vorbim aici despre discriminare?
Dar la medici nu e la fel? Ia rezidentiatul si poate fi un medic prost tot restul vietii?
La magistrati? Sa devina un judecator de-a dreptul idiot, care judeca toate procesele exact pe dos?
La functionarii publici? Elibereaza avize carer schimba soarta unui cartier sau fac o padure sa dispara si apoi zic ”da, am gresit”…
De politicieni nu mai spun! In campanie lupta cotra PSD si dupa campanie ii pun drept ”guvernul meu!”
Aaaa, ca ar trebuie o forma de evaluare PESTE TOT in actuala societate romaneasca, da, sunt total de acord!
hahaha!
sunt pline universitățile de “cadre didactice” care n-au publicat niciun articolaș in ultimii 10 ani, unii in ultimii 20 de ani. si, totuși, aceștia sunt, in continuare, in fata studenților.
daca vrei sa vii cu o asemenea afirmație, e bine sa o faci după ce dai exemple din propria ograda. sau s-au rezolvat toate problemele din inv. superior?