Un număr restrâns de universități din România atrag cea mai mare parte banilor pe care, potrivit legii, Ministerul Educației îi poate aloca dintr-un fond special, aflat la dispoziția ministrului, destinat situațiilor care „nu pot fi integrate în formula de finanțare”, potrivit unor rapoarte oficiale. Analizele au fost realizate de Minister pentru 2021 și 2022, primii ani pentru care instituția are obligația să publice aceste cheltuieli. Documentele arată că universitățile au primit, în cei doi ani, zeci de milioane de lei alocări din fondul special, sume din care au cheltuit, anual, peste 30 de milioane de lei.
- Pe lângă universități mari, în top s-a aflat, în ambii ani, și universitatea condusă de cel care a fost ministru al Educației în acea perioadă, Sorin Cîmpeanu, dar și Universitatea din Suceava, condusă de un alt fost ministru, Valentin Popa. Iar printre proiectele finanțate au fost și unele impuse de pandemie, precum Maratonul Vaccinării (UMF Carol Davila), dar și unele fără legătură directă cu educația sau cercetarea, precum o conferință pe teme de securitate, co-organizată de universitatea unde este rector Sorin Cîmpeanu.
Despre fondul pentru situații speciale în universități
La începutul fiecărui an este emis un Ordin de ministru ce vizează „constituirea și utilizarea fondului pentru finanțarea situațiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanțare a instituțiilor de învățământ superior de stat” – vezi, spre exemplu, proiectul de ordin pus în transparență în ianuarie a.c., pentru anul 2024. În acest fel, Ministerul Educației stabilește anual, din banii destinați finanțării universităților de stat, un fond distinct pentru „situații speciale” (denumit FSS), fond ce poate fi utilizat pe parcursul anului respectiv. Banii reprezintă 1,5% din totalul bugetului alocat pentru finanțarea instituțională a universităților și sunt la dispoziția ministrului Educației. Ei se acordă la cererea universităților.
- Începând din 2021, Ministerul Educației are obligația să publice, anual, pe site-ul său rapoarte privind felul cum sunt alocați acești bani. Instituția a transmis, la solicitarea Edupedu.ro, rapoartele aferente anilor 2021 și 2022, având în vedere că raportul pentru anul 2023 nu este încă finalizat. Documentele sunt, acum, accesibile și pe site-ul ministerului.
Fondurile speciale la dispoziția ministrului pot fi folosite pentru cheltuieli precum: activități ocazionale (conferințe, simpozioane etc.), acțiuni destinate internaționalizării (participare la târguri, cursuri în străinătate etc.), acțiuni cu participarea studenților, susținerea studenților pentru participarea la conferințe internaționale sau alte evenimente, susținere salarială temporară pentru personalul de cercetare, proiecte legate de rețele universitare europene, activități legate de digitalizare etc..
Ordinul de ministru prin care sunt rezervați acești bani prevede că sumele nerepartizate până la sfârșitul anului se distribuie „în conformitate cu prevederile metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat”. Ordinul nu precizează ce se întâmplă cu sumele aprobate pentru diverse proiecte și activități, dar care nu sunt cheltuiți. Același ordin spune, însă, că „sumele alocate din FSS sunt considerate venituri proprii ale instituțiilor de învățământ superior de stat și sunt prevăzute în contractele de finanțare instituțională”.
Câteva universități cheltuie peste jumătate din fondurile speciale
Cele două documente arată că, în cei doi ani, un număr foarte mic din totalul universităților au cheltuit cei mai mulți bani din fonduri speciale, cu diferențe mici în ierarhie între 2021 și 2022.
Iar sumele cheltuite efectiv, conform raportărilor către minister, sunt adesea considerabil mai mici decât cele aprobate.
Astfel, în 2021, doar cinci universități au cheltuit peste jumătate din totalul banilor cheltuiți din FSS. Pentru diversele tipuri de cheltuieli „speciale”, în acel an au fost aprobate spre finanțare 64,4 milioane de lei, pentru 158 de cereri admise dintr-un total de 209.
Banii cheltuiți au fost puțin peste jumătate din cei aprobați – 33.8 milioane de lei. Din aceste cheltuieli, peste jumătate, anume 17, 84 milioane lei – au fost cheltuieli înregistrate pentru 5 universități:
- Universitatea din București – 5.538.496 lei
- Universitatea de Vest din Timișoara – 4.692.945 lei
- Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 2,909.100 lei
- Universitatea Politehnica din București – 2.373.758 lei
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 2.328.081 lei
În top – pe locul 6 – a fost, cu 1,95 milioane de lei cheltuiți, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), condusă de Sorin Cîmpeanu. Acesta era, atunci, suspendat în funcția de rector și din cea de președinte al Consiliului Național al Rectorilor, pentru a-și putea exercita mandatul de ministru al Educației.
- UBB Cluj-Napoca și Universitatea din București sunt instituțiile de învățământ superior cu cele mai bune rezultate din țară. Politehnica din București, condusă din 2012 de Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Învățământul Superior, la începutul deceniului trecut), este, de asemenea, pe primele locuri în metarankingul universităților românesc. Universitatea de Vest este condusă de parlamentarul Marilen Pirtea, rector tot din 2012. Iar Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost condusă, tot din 2012, de Valentin Popa, fost ministru al Educației în guvernul PSD din 2018.
Cheltuielile universităților prin FSS – 2021:
În anul 2022, din fondurile speciale au fost aprobate sume de 43,9 milioane de lei, din care au fost cheltuiți 36,77 milioane de lei. Din acest total, primele 4 universități au cheltuit peste jumătate (19,3 milioane lei):
- Universitatea de Vest din Timișoara – 6.608.063 lei
- Universitatea din București – 4.710.693 lei
- Universitatea Politehnica din București – 4.162.103 lei
- USAMV București – 3.831.857 lei
- În acel an, Sorin Cîmpeanu a fost ministru până în septembrie.
În 2022, cheltuielile UBB din fonduri speciale au scăzut până la circa 2 milioane de lei, fiind depășite de cele ale Universității Ștefan cel Mare (din nou în top, cu 2,03 milioane lei) și ale Universității Dunărea de Jos (2,2 milioane lei).
Cheltuielile universităților prin FSS – 2022:
Nu toți banii aprobați sunt și cheltuiți
Cu o excepție (Universitatea Ștefan cel Mare în 2021), nici în 2021, nici în 2022 universitățile cu cele mai multe cheltuieli nu au folosit toți banii primiți.
În 2021, an marcat profund de pandemie (dar și cu sume considerabile, multe necheltuite, pentru verificarea doctoratelor de către fiecare universitate din sistemul public):
- Universitatea din București a cheltuit 56,4% din banii aprobați
- Universitatea de Vest din Timișoara – 83%
- UBB – 59,1%
- Universitatea Politehnica din București – 33,5%
- Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 100%
În același an, Universități precum UFMST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea Valahia din Târgoviște, Academia de Muzică din Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și Universitatea de Arte din Târgu Mureș nu au cheltuit niciun bani din sumele aprobate.
- Alte universități au cheltuit mai puțin de 10% din banii aprobați: Universitatea Transilvania din Brașov, UMF Gr. T. Popa din Iași, UNATC București.
- Doar 3 universități au cheltuit 100% din sumele aprobate.
În 2022, ultimul an de pandemie, când s-au ridicat restricțiile, procentele de cheltuire a fondurilor speciale cresc considerabil în întregul mediu universitar:
- Universitatea de Vest din Timișoara a cheltuit 94,2% din banii aprobați
- Universitatea din București – 70,5%
- UPB – 73,2%
- USAMV – 93,4%
O singură universitate a înregistrat în 2022 0% cheltuieli din suma aprobată – Universitatea Valahia din Târgoviște. Și niciuna nu atinge procente sub 10%. Pe de altă parte, 21 din 40 de universități au raportat o rată de cheltuire a banilor de 100%.
Situații aparte: vaccinare, doctorate / Plus: securitate regională la Agronomie
Cele mai multe dintre activitățile finanțate din FSS în 2021 și 2022 au fost acțiuni relevante pentru mediul de predare, de cercetare sau de formare în carieră. Au existat, însă, și situații ieșite din comun, precum:
- Alocările de bani pentru toate universitățile publice, pentru a-și verifica tezele de doctorat din perioada 1990-2016, bani cheltuiți doar de aproximativ jumătate dintre instituțiile care au primit banii
- Alocări pentru activități specifice pandemiei Covid-19, precum Maratonul Vaccinării din 2021, cu implicarea UMF Carol Davila din București
Pe lângă acestea, au fost și cheltuieli fără legătură directă cu obiectivul legal pentru care au fost primiți banii. Aici se remarcă o conferință de securitate regională, cu implicarea USAMV București, adică Universitatea de Științe Agronomice condusă de Sorin Cîmpeanu, cel care, în acel moment, era suspendat din funcția de rector și exercita mandatul de ministru al Educației, adică aproba astfel de cheltuieli.
Astfel, Ordinul din 2021 referitor la FSS (Ordinul nr. 3322/2021), prevede, la Art. 2 (3) lit. a), că universitățile pot folosi bani din fondul special pentru:
- „asigurarea resurselor necesare instituţiilor de învăţământ superior pentru organizarea/desfăşurarea unor activităţi ocazionale (conferinţă, simpozion, workshop) de interes naţional, programate de către Ministerului Educaţiei, denumit în continuare ME, sau de către instituţiile de învăţământ superior, în scopul dezvoltării activităţilor didactice şi de cercetare”.
Or, după acest criteriu, USAMV București a cerut și a primit, în 2021, 364.000 de lei pentru a organiza un eveniment care nu era programat de către Minister (alte instituții apar ca organizatori sau parteneri – Think tank-ul New Strategy Center, MAE și MApN) și nu viza în mod explicit activități didactice și de cercetare: „Black Sea and Balkans Security Forum”, parte a unei serii de conferințe cu același nume.
USAMV a cerut și a primit și în 2022 suma de 392.000 de lei, tot prin fondul special aflat la decizia ministrului, pentru a organiza iar Conferința cu același nume. USAMV este partener constant în cadrul acestor conferințe, fiind prezent și în 2023, când, pe lângă discursurile introductive rostite inclusiv de Sorin Cîmpeanu, USAMV a mai fost prezentă printr-un prorector care a moderat un panel despre „Weaponisation of Food as a Risk to World Stability”.
Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.