Fondul bugetar pentru finanțarea cercetării științifice în universități, în 2022, este de 100.000.000 de lei, potrivit Metodologiei privind finanțarea cercetării în instituțiile de învățământ superior de stat, publicată miercuri. 45% din fondurile alocate în acest sens – în creștere cu cinci puncte procentuale față de cât era prevăzut inițial – sunt repartizate în funcție de poziția universității în metarankingul universităților din România pentru anul 2021, care, potrivit unui ordin publicat marți în Monitorul Oficial, urmează să fie stabilit până la finele lunii decembrie, în baza unei metodologii incluse în acel ordin.
Metodologia privind finanțarea cercetării științifice universitare din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat în 2022, publicată miercuri, prevede ca Ministerul Educației să constituie un fond în acest sens, cu următoarele obiective:
- creșterea resursei umane specializate în cercetarea științifică din universități, inclusiv implicarea studenților în cercetare
- dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare și inovare și finanțarea activității de profil în universități
- creșterea performanței și vizibilității cercetării românești în plan internațional.
Fondul bugetar alocat este de 100.000.000 de lei, sumă similară celei de anul trecut. Toate universitățile de stat sunt eligibile, iar aceste fonduri sunt considerate venituri proprii ale universității și sunt utilizate conform autonomiei universitare.
În repartizarea fondurilor, a crescut ponderea punctajului din metaranking, față de propunerile inițiale ale ministerului, de la 40% la 45%. Mod de alocare a fondurilor:
- 20% sub formă de sumă fixă, repartizată în mod egal pentru toate universitățile de stat
- 45% în funcție de punctajul obținut în metarankingul universităților pentru 2021
- 20% – pentru programele de studii din domeniile prioritare și artistice, în funcție de numărul de studenți
- 10% – luând în considerare numărul de cercetători și de conducători de doctorat
- 5% – pe baza scorului asociat rezultatelor științifice
(Mai jos, detalii privind metarankingul universitar)
Metodologia privind finanțarea cercetării în universități, detaliat:
Ordinul privind finanțarea cercetării științifice în universități e publicat la o zi după un altul ce stabilește metodologia privind realizarea exercițiului național de metaranking. Acesta prevede că, pentru anul 2021, raportul de metaranking (cel ce va fi luat în calcul pentru alocările bugetare) se elaborează până la data de 31 martie 2022, de către grupul de lucru responsabil de realizarea exercițiului național de metaranking. Respectivul grup, numit anul trecut de minister, îl înlocuiește pe cel stabilit în 2016 și care a continuat, inclusiv anul trecut, să publice astfel de clasamente – detalii mai jos.
Metodologia prevede în selectarea clasamentelor internaționale luate în calcul se ține cont de “gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de universități, criteriile utilizate și de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al universității”. Principiile urmărite: clasamentele se bazează dominant pe criterii/indicatori academici relevanți, oferă o evaluare globală, nu doar pe anumite domenii de specializare, iar clasamentele restrictive pentru minimum 50% dintre universități sunt evitate.
Clasamentele luate în considerare sunt aceleași din proiectul de metodologie pus în dezbatere la începutul anului:
1. Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare);
2. Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare);
3. Leiden Ranking/CWTS (cercetare);
4. Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare);
5. QS-Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare);
6. Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare);
7. Times Higher Education–World University Rankings/THE (educație și cercetare);
8. University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare);
9. World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare).
Ordinul cu metodologia pentru exercițiul național de metaranking, integral:
Cele două metodologii au fost puse în dezbatere publică la începutul anului, după ce, în toamna anului trecut, Ministerul Educației desemnase o echipă de opt profesori universitari – cărora li s-a mai adăugat ulterior unul – să formeze un nou grup de experți care să elaboreze anual un raport de metaranking, cu scopul de clasificare și ierarhizare a programelor universitare. Este primul astfel de grup stabilit de minister în ultimii cinci ani. Grupul care a realizat din 2016 metarankingul universitar continuă să realizeze propriul clasament – ultimul fiind publicat în noiembrie.
Grupul nou care se ocupă de metaranking pentru minister îi include pe: Carmen Chifiriuc (Universitatea din București), Marius C-tin Profiroiu (ASE București), Carmen Loghin (Univ. Tehnică Ghe. Asachi din Iași), Valentin Navrapescu (Politehnica București), Valentin Popa (Univ. Ștefan cel Mare din Suceava – fost ministru al Educației în guvernul PSD din 2018), Radu Oprean (UMF Iuliu Hațieganu din Cluj), Vasile Vântu (Univ. De Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad – Iași), Sorin Crișan (Univ. De Arte din Târgu Mureș). Acestora li s-a adăugat, ulterior, Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara), care face parte și din grupul care a elaborat metarankingul Ad Astra
- Pe lângă reprezentanții unor universități de top, grupul numit la începutul lunii include reprezentanți ai unor instituții care apar la coada clasamentului realizat de Ad Astra (și recunoscut până acum de Ministerul Educației) sau nu apar deloc în acesta: Univ. Ștefan cel Mare din Suceava (doar 2 puncte în același clasament), Univ. Ion Ionescu de la Brad din Iași și Univ. de Arte din Târgu Mureș (nu au niciun punct, deci nu apar în clasamentul publicat acum).
Spre comparație, autorii Metarankingului pe 2021 publicat de Ad Astra sunt:Silviu Matu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB), Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov), Daniel David (UBB), Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA), Adrian Miroiu (SNSPA), Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara) și Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București). Dintre instituțiile reprezentate, doar SNSPA este absentă din metaranking.
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Rankingurile luate în calcul ar trebui să aibă aceeași pondere pentru metarankingul național al universităților, care va conta pentru 40% din fondurile alocate de Ministerul Educației pentru cercetarea universitară – proiecte de metodologii / Daniel David, UBB: Demers promițător, dar trebuie corectat
Cele mai bune universități din România în 2021 rămân Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica – Metarankingul independent al Ad Astra / Ministerul Educației face un alt clasament, cu alți specialiști numiți luna aceasta / Daniel David: “Noi suntem experți fără cupolă”
Opt profesori universitari, inclusiv fostul ministru al Educației Valentin Popa, numiți într-un grup de experți care va elabora anual un metaranking al universităților – ordin de ministru
Diana Ghimiși
Mădălina Belu
G4Media.ro
Alexa Stănescu