Următoarea evaluare PISA pe teme științifice, programată în 2025, va considera cercetarea, evaluarea și folosirea informației științifice în luarea deciziilor drept o competență-cheie pentru elevi, arată directorul departamentului pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Andreas Schleicher. Acesta face precizarea într-un articol despre educația pe teme legate de schimbări climatice, context în care arată, între altele, că cei doar o mică parte dintre elevii din România și alte țări din regiune, participanți la evaluarea PISA 2018, apreciau că pot face ceva legat de problemele lumii.
Ce va însemna evaluarea capacității de folosire a informațiilor științifice, la evaluarea PISA pentru științe, din 2025? Scrie Andreas Schleicher:
- “De exemplu, va verifica măsura în care elevii pot să facă distincția între afirmații bazate pe dovezi științifice, pe de o parte, și opinii, pe de altă parte, să construiască argumente bazate pe date pentru a sprijini concluzii științifice, să analizeze critic erori în argumentații legate de știință și să justifice decizii cu ajutorul unor argumente științifice”.
Directorul pentru Educație al OECD pleacă, în articolul său, de la informația școlară referitoare la mediu și schimbări climatice, făcând trimitere la evaluarea PISA din 2006, care a urmărit să evalueze și cunoștințele elevilor despre mediu, cunoștințe care variau enorm între țările lumii: spre exemplu, 80% dintre elevii finlandezi în vârstă de 15 ani puteau să interpreteze legătura dintre două grafice, unul referitor la emisiile de carbon și unul privind temperaturile medii ale atmosferei terestre, dar numai 20% dintre elevii din Qatar sau Azerbaidjan puteau face acest lucru.
Între timp, mai arată Andreas Schleicher, valul PISA 2018 a încercat să evalueze capacitatea elevilor de a stabili obiective și de a acționa responsabil pentru a produce schimbare. În acest context, el arată că larga majoritate a elevilor din cele 37 de țările OECD era la curent cu subiectul schimbărilor climatice și al încălzirii globale, dar valorile fluctuau, din nou, foarte mult dacă erau luate în calcul toate cele 66 de țări participante la PISA 2018 – de la 40% în Arabia Saudită la aproximativ 90% în Hong Kong și Singapore.
Dar, arată oficialul citat, dacă aceste lucruri arată că în școli sunt acoperite, în general, științele mediului, înțelegerea capacității de acțiune nu este mereu pe măsură.
Astfel, el notează că mai puțin de jumătate dintre elevii din România, dar și cei din Germania, Slovacia, Ungaria, Letonia, Moldova, Rusia, Austria, Elveția, Malaysia, Slovenia, Serbia, Belarus și Estonia, cred că ar putea să facă ceva în legătură cu problemele lumii, cum ar fi schimbările climatice. Și sub jumătate în medie la nivelul tuturor țărilor participante (44%) considerau că pot avea impact, prin comportamentul lor, asupra oamenilor din alte țări.
Tot participanții la PISA 2018 au arătat, totuși, că acționează pentru protecția mediului, în viața de zi cu zi, după cum notează Andreas Schleicher:
- 71% dintre participanții la evaluare au spus că reduc consumul de energie acasă
- 46% au spus că se informează, pe website-uri, despre probleme sociale internaționale
- 45% au spus că aleg unele produse ținând cont de criterii etice sau legate de mediu
- 39% au spus că participă la activități favorabile protecției mediului.
Potrivit lui Andreas Schleicher, școlile trebuie să facă mai multe pentru a-i sprijini pe elevi să-și dezvolte responsabilitatea și încrederea că pot schimba lucrurile. “Doar așa pot tinerii să-și dezlănțuie cunoștințele și energia să clădească orașe durabile, să înceapă afaceri durabile, să împingă frontierele inovării pentru tehnologii verzi, să își regândească stilul de viață, să sprijine politici responsabile ecologic și, cel mai important, să atingă un echilibru între răspunsurile la nevoile prezentului și asigurarea capacității generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi”.
Articolul OECD – complet
Photo 139786068 © Ipushkarevphoto – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil
C.I.
Costin Ionescu
Raluca Pantazi
Redacția
Ștefan Lefter