Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat asistenței umanitare acordate de România refugiaților din Ucraina, prezentat la sfârșitul săptămânii trecute. Același raport listează o serie de “provocări și lecții învățate”, însă menționează puține posibile soluții ca răspuns la acestea.
În cazul capitolului dedicat problemelor privind educația, documentul consemnează o serie de măsuri luate de autorități, inclusiv unele considerate-cheie de către organisme care au acumulat experiență în relația cu refugiații. Însă principala problemă enunțată drept cauză a numărului mic de elevi ucraineni înscriși în școală la nivel local rămâne în fază de enunț, fără soluții clar identificate.
Astfel, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, publicat de guvern, menționează un număr semnificativ de copii ucraineni aflați – în ianuarie 2023 – pe teritoriul României: 47.851, aproape jumătate din totalul de 107.241 de refugiați ucraineni aflați acum în România. Cifra este considerabilă, dar semnalează că majoritatea ucrainenilor veniți în România optează pentru plecarea în altă țară, având în vedere că, în total, s-au înregistrat peste 3,2 milioane de sosiri la frontieră.
Pentru sprijinirea acestor refugiați, guvernul raportează un volum considerabil de eforturi guvernamentale și neguvernamentale: 6 grupuri de lucru sectoriale, peste 20 de inițiative legislative adoptate, peste 300 de ONG-uri implicate, o implicare financiară estimată la 565 milioane de euro.
În luna ianuarie a.c., raportul guvernului notează o creștere a numărului de persoane care trec frontiera, ca urmare a înmulțirii problemelor legate de aprovizionarea cu energie în Ucraina și în contextul condițiilor meteo tipice iernii, iar măsurile pe termen scurt prezentate se concentrează în jurul capacității de a primi noi refugiați. Provocările legate de școală intră, astfel, în plan secundar.
Ce spune guvernul că a făcut în privința educației, pentru refugiații din Ucraina
Potrivit raportului citat, executivul de la București continuă să ia măsuri pentru ca elevii ucraineni să-și poată continua studiile aici. Principala problemă declarată este faptul că autoritățile ucrainene nu recunosc studiile efectuate în România. Guvernul nu menționează clar, în raportul său, soluții avute în vedere în acest sens.
Raportul descrie, însă, eforturi pentru a soluționa o altă problemă, aceea a barierei lingvistice.
Documentul arată că executivul, împreună cu partenerii săi, “continuă să ia măsuri pentru a asigura continuarea studiilor și pentru a sprijini învățarea pentru refugiații ucraineni. Pentru a facilita înscrierea lor în sistemul de educație din România, au fost alocate resurse umane suplimentare, prin angajarea mai multor profesori români și ucraineni, precum și prin asigurarea resurselor materiale necesare și indemnizațiilor pentru hrană, rechizite și îmbrăcăminte”.
Raportul mai notează instruirea acordată cadrelor didactice “pentru a susține cursuri intensive de limba română pentru copiii ucraineni”, profesori fiind instruiți și pe teme precum educație incluzivă, sprijin psiho-social, comunicarea cu părinții ucraineni în vederea facilitării integrării și asigurării sprijinului psiho-pedagogic necesar.
Este menționat, de asemenea, și faptul că refugiații ucraineni primesc informațiile necesare pentru a avea acces la sistemul de educație din România, precum și la platforma de educație online asigurată de autoritățile din Ucraina, precum și la materiale de învățare și recreaționale și la spații de sprijin prin activități extracurriculare.
Rezultatele în cifre:
- Sub 4.000 de copii ucraineni sunt înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, în acest moment: 3.087 audienți (dintre care 1.092 în mediul preșcolar) și 882 înscriși în unitățile de învățământ (288 în sistemul preșcolar, 594 ca elevi).
- 4.060 de elevi și tineri participă la cursuri remediale sau activități extracurriculare, inclusiv cursuri de limbă
- 6.516 copii și tineri au primit materiale recreaționale sau rechizite
- 262 de cadre didactice au fost instruite pe teme de educație de calitate, sigură și incluzivă și pentru sprijin psiho-social
Perspectivă: Educația – prima dintre provocările identificate de guvern
În capitolul dedicat măsurilor avute în vedere pentru perioada următoare, nu este menționată nicio abordare clară a faptului că un număr foarte mic de copii ucraineni, dintre cei aflați în prezent pe teritoriul României, participă în vreun fel la viața școlară din comunitatea în care trăiesc.
Iar segmentul din raport dedicat provocărilor și lecțiilor învățate prezintă aproape exclusiv provocări. Astfel:
Prima provocare listată este cea a înscrierii copiilor la școală: “Aceasta este cauzată, în parte, lipsei de recunoaștere a studiilor în România de către autoritățile ucrainene, precum și de bariera de limbă, în pofida investițiilor substanțiale făcute pentru a ameliora această problemă în școlile românești, cu sprijinul partenerilor internaționali. Abordarea oficială a guvernului este să fie descurajată dezvoltarea, de acum înainte, a “hub-urilor educaționale”, unde nu sunt oferite un curriculum și servicii educaționale formale”.
Celelalte provocări majore identificate în raportul guvernului:
- Sprijinul pentru vârstnici și pentru persoanele cu dizabilități: procesul de identificare a persoanelor vulnerabile “nu este încă suficient de robust, iar serviciile nu sunt suficient dezvoltate în cadrul sistemului nostru național de protecție”.
- Accesul la piața muncii: “înclinația refugiaților ucraineni să intre pe piața muncii este în general redusă din multiple motive, inclusiv lipsa acceptării că se poate prelungi conflictul, nivelul redus de învățare a limbii române și de urmare a cursurilor de antreprenoriat, mobilizare scăzută a comunității pentru promovarea oportunităților de angajare”.
- Găzduire pe termen scurt: “Un număr mare de refugiați continuă să trăiască în ‘centre’ de primire pe termen scurt, ceea ce previne integrarea lor în comunitate, în pofida disponibilității locurilor de găzduire și programului de hrană făcut posibil prin ordonanță a guvernului”.
Raportul precizează că Guvernul colaborează cu toți partenerii pentru a răspunde acestor provocări și că au fost dezvoltate strategii atât la nivel legislativ, cât și prin dezvoltarea unor planuri de acțiune țintite, însă nu detaliază.
Reper: Lecțiile învățate de Germania în privința primirii refugiaților
În noiembrie, Edupedu.ro a prezentat, în cadrul EduCare – proiect realizat în parteneriat cu Fundația Bosch România – “Lecțiile învățate de Germania în privința sosirii și integrării refugiaților: posibile concluzii pentru România”. În cadrul acelui material, care preciza clar că “nu există soluții unice” care să fie transferate exact de la o țară la alta, erau prezentate o serie de lecții generice învățate de Germania în ceea ce privește refugiații.
Prin raportul său, guvernul român semnalează că se raportează la multe dintre chestiunile menționate în acele lecții, însă diferența notabilă este nivelul redus de adaptabilitate.
Pe de o parte, el aplică – inclusiv prin raportul de față, îndemnul de a transmite semnale clare către populație, cu privire la situația refugiaților, aceasta fiind prima dintre lecțiile prezentate.
- Pe de altă parte, în privința educației, deși a luat măsuri pentru adaptarea școlilor, deși a instruit cadre didactice pentru a face față nevoilor de instruire a elevilor refugiați, așa cum spune un alt element-cheie al reperului german, nivelul de incluziune a acestora este scăzut, iar principala problemă de limitare a accesului copiilor ucraineni la școlile locale rămâne nesoluționată. Totodată, deși sunt oferite sistematic cursuri de limbă română, bariera lingvistică rămâne una considerabilă, conform raportului guvernamental.
În plus, guvernul prezintă măsuri luate deja sau măsuri pe termen scurt – vezi, de exemplu, măsurile pentru primirea unui eventual val sporit de refugiați în timpul iernii – însă nu prezintă un cadru solid de acțiune pe termen lung, în ceea ce privește comunitățile de refugiați, pe când accesul la piața muncii, un alt element ce atrage atenție majoră în Germania, continuă să fie văzut drept o problemă, fără a fi enunțate politici solide de soluționare.