Fizicianul Cristian Presură desființează punct cu punct poziția alarmistă a Academiei Române, care astăzi a cerut o analiză detaliată a impactului 5G asupra sănătății publice. “Pericolele radiației 5G, atât cât o cunoaștem, par să nu le depășească pe cele cunoscute: alimentația nesănătoasă, aerul pe care îl respirăm cu elementele sale radioactive, condusul mașinii, lumina soarelui cu radiația sa ultravioletă și așa mai departe”, spune Cristian Presură, cercetător la compania Philips în Olanda și autor al volumului “Fizica Povestită”.
Reacția vine după ce Academia Română a emis, joi, un comunicat prin care își “manifestă preocuparea față de consecințele pe care utilizarea tehnologiei 5G le-ar putea avea asupra sănătății publice”. Instituția consideră că “aceasta este o temă de maxim interes în contextul în care România analizează aprobarea strategei de implementare a rețelei 5G la nivel național”.
Intervenția Academiei, ce folosește pe alocuri un ton alarmist, vine în condițiile în care impactul 5G asupra sănătății este în continuare obiectul multor cercetări, dar până acum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), între alte foruri, a constatat că “niciun efect advers asupra asupra sănătății nu a fost asociat expunerii la tehnologiile wireless”.
Analiza integrală semnată de Cristian Presură, publicată pe pagina sa de Facebook:
“Am vazut comunicatul Academiei referitor la 5G. Din păcate nu are linkuri la referințe, așa încât e greu de discutat. Doar câteva puncte.
- 1. ” oamenii de știință avertizează că viitoarele stații 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generațiilor deja în funcțiune”. Standardele pentru 5G sunt aceleași ca 4G când vine vorba despre densitatea de energie. Simplu spus, dacă întindem mâna în aer, nu vom primi mai multă energie pe secundă de la o antenă 5G decât primim deja de la o antenă 4G. Nu văd cum se justifică factorul de 100 din comunicat.
- 2. “dezvoltând practic un ocean artificial de radiații”. Cuvântul “ocean de radiații” sperie, deși suntem înconjurați și de “oceane” de alte radiații: lumina și particule neutrino. “Ocean de radiații” nu înseamnă neapărat periculos!
3. “radiații milimetrice de înaltă frecvență (30-300 GHz )”. Tehnologia implementată până acum folosește până la 10GHz și, pe viitor, se vorbește de atingerea a maximum 70 GHz. În niciun caz 300 GHZ, care e o limită superioară teoretică ce apare doar în standardul www.icnirp.org. Cu alte cuvinte, până să se atingă 70 GHz va curge multă apă de Dunăre, iar când se va discuta de implementarea 300 GHz fie va fi trecut o generație sau două, fie standardul va fi ajustat.
4. “autorități medicale internaționale clasifică câmpul electromagnetic produs de radiofrecvențe ca posibil carcinogen la om”. E adevărat, la aceeași categorie sunt incluși și castraveții murați. Categoria indică cum, dacă punem intensități uriașe, mult mai mari, putem observa efecte în animale. La o categorie mai gravă este “probabil cancerigen”, acolo unde fumul de țigară are 9 molecule din această categorie (https://bit.ly/2EEAG0u). Iar la cateoria “sigur cancerigen” intră carnea procesată. Citesc că 50 de grame zilnice de carne procesată cresc șansa de cancer de colon cu 18% (https://bit.ly/2Qriqul). Zic asta doar să vedeți cât de sănătoși sunt castraveții murați față de fumul de țigară sau carnea procesată. Iar 5G-ul intră la castraveți murați. - 5. “radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm”. Aici chiar ața e, e foarte bine că se spune. Radiația 5G nu penetrează dincolo de piele, e important de știut asta, pentru ca să nu ne fie frică că radiația asta ajunge “să ne citească gândurile”.
Comunicatul continuă:
- 6.” iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului.” Singurele efecte locale sunt cele termice, dar astea pot fi neglijate în raport cu variația temperaturii din mediul ambiant. Dacă există alte efecte, ar fi trebuit link cu o dovadă clară a faptului că pericolul este mare.
- 7. Și, la sfârșit, comunicatul spune:” Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor și vulnerabilităților, poate avea grave consecințe asupra sănătății populației”. Cuvantul cheie este “poate”. Din experiența mea, România nu are singură capacitatea necesară să facă studii pe scară largă. Singurul lucru pe care îl poate face este să se intereseze la “frații mai mari” din UE, iar aici răspunsul este clar: În afară de cazuri izolate (care sunt discutabile), “frații mai mari” au permis dezvoltarea 5G pe propria lor populație și pe scară largă.
Personal, nu cred că sunt nebuni să facă asta dacă nu știu despre ce e vorba. Ei știu despre ce e vorba: pericolele radiației 5G, atât cât o cunoaștem, par să nu le depășească pe cele cunoscute: alimentația nesănătoasă, aerul pe care îl respirăm cu elementele sale radioactive, condusul mașinii, lumina soarelui cu radiația sa ultravioletă și așa mai departe. Atât timp cât nu sunt semne clare de pericol, “frații noștri mai mari” nu se sperie și lasă să se dezvolte acest motor nou al economiei. Când pericolele sunt mari, cum e cu pandemia, pun și ei piciorul pe pedală, dar la 5G nu e cazul”.