Fizicianul Cristian Presură: Am eșuat. Deciziile nu mai sunt în penițele unor intelectuali și în argumentele unor profesori, ci în mâinile “soldaților” săi (medicii) și ale “generalilor” (de azi, probabil e adevărat și la propriu)

8.693 de vizualizări
Cristian Presură / Foto: Universitatea București
Am eșuat. Când lumea s-a speriat că masca scade concentrația de oxigen, am făcut experimente pe mine să arat că nu e așa. Nu mă așteptam să fie altfel, pentru că metoda științifică nu îmi dădea alt răspuns. Când a apărut sperietoarea că în mască sunt viermi, am filmat cu microscopul meu să arăt că nu sunt. Nu mă așteptam să găsesc viermi, pentru că aceeași metoda științifică îmi spunea care este rezultatul probabil.

Când au apărut temeri împotrivă vaccinului, am făcut o serie de trei videouri cu Valentin Nădășan în care specialiștii în medicină au demonstrat, apelând la metoda științifică, cum fiecare temere era nefondată. Toate acestea și multe altele sunt exemple prin care eu și colegii mei am încercat să oprim acele zvonuri ale teoriilor conspiraționiste care, crescând, au generat criza medicala în care ne aflam.

Am eșuat.

Viața multor oameni atârnă azi de un fir de ață, într-un sistem medical copleșit. Ca într-un război, deciziile nu mai sunt acum în penițele unor intelectuali și în argumentele unor profesori, așa cum erau înainte de escaladarea “războiului”, ci în mâinile “soldaților” săi (medicii) și ale “generalilor” (de azi, probabil e adevărat și la propriu). Nu îmi vine să mai scriu pe acest subiect, mă uit și eu copleșit la jurnalele de pe front care apar zi de zi și sper ca acest coșmar să se termine cât mai curând. Apoi însă, trebuie să regândesc la rece situația.

Pentru că, da, am eșuat.

Unde am greșit? De ce nu a avut succes folosirea metodei științifice, acea metodă care mi-a îndrumat viață din momentul când am rezolvat primele ecuații de matematică? Cum se poate ca oamenii să nu înțeleagă elemente de bază ale acestei metode, cum ar fi faptul că validarea se face prin măsurători, că acestea au interpretări statistice și că știința are mereu incertitudini? Că noi oamenii trebuie să luam mereu deciziile urmărind compasul nostru moral dar și metoda științifică, luând act de incertitudinile pe care le are și cântărind toate consecințele actelor noastre? Cum am putea deveni o civilizație cosmică, gata să descopere depărtările galaxiilor, adevărul din spatele zidului realității, marele mister al existenței însăși dacă ignorăm metoda științifică și ne punem în pericol propria existență? Unde trebuie schimbată educația, mentalitatea și cunoștințele pentru a reuși măcar să trăim mai bine și mai sănătos, dacă pentru marele Univers nu suntem pregătiți?

Am eșuat, dar situația nu trebuie să se mai repete.

Iată, cred, unul din cele mai importante subiecte de discuție după ce această pandemie se va mai potoli: educația metodei științifice. Pentru că știința nu este un set de prescripții rigide, ci o metodă de investigare a lumii în care nu numai că vrem să supraviețuim, dar vrem să trăim bine. Educația metodei științifice trebuie abordată cu toată seriozitatea, folosind toți oamenii care înțeleg sistemul românesc de educație și cultură al acestui popor (psihologi, profesori, istorici etc.), cu decizii clare, implementabile, trasabile și urmărite cu consecvență vreme de cel puțin două decenii.

_______

Despre autor:

Fizicianul Cristian Presură este cercetător la compania Philips, în Olanda, autor al volumului “Fizica Povestită” publicată de Editura Humanitas și este cunoscut pentru evenimentele și inițiativele de popularizare a științei la care participă. Din luna aprilie 2019, cercetătorul și-a lansat vlog-ul Fizica cu Cristian Presură.


3 comments
  1. Am eșuat toți si fiecare, dar mai ales am eșuat ca societate. Asta pentru că de prea multă vreme nu mai există incredere și pentru că armele au fost disproporționat repartizate. E doar unul din multele eșecuri care vor urma dar asta nu înseamnă nimic. Vom merge mai departe. Trebuie sa invatam sa traim împreună. Trebuie să intelegem că manipularii trebuie sa-i răspundem respectând reguli mai profunde de comunicare. Să nu uităm de incredere. Să nu uităm că numai împreună putem merge mai departe ca națiune și ca țară. Sa ne ridicăm de jos, din abis si mergem mai departe! Totul este să nu ne dam bătuți – la fel ca în știința..

  2. Da, domule Presură, sunt total de acord cu dumneavoastră!
    Dar cum vom putea educa ştiințific un popor ai cărui dascăli sunt demotivați, slab pregătiți şi al căror statut social este în cădere liberă?
    Când rezervele de energie ale celor câțiva care mai au simțul datoriei față de semeni, sunt pe sfârşite?

  3. Tipic pentru cineva care nu face sport. Cum se poate alerga 50m viteza cu masca? Sunt persoane care abia urca scarile fara masca si dvs. le impuneti sa poarte masca. Ati auzit de hiperventilatie si de efectul Bohr? Nu prea cred. In acest caz, reducerea oxigenului inspirat poate sa agraveze hipoxia si sa produca dezechilibre majore in timp. Dar aceste lucruri sunt cunoscute de medici, nu de fizicienii care publica an de an in reviste internationale de top.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O treime dintre elevii de 15 ani din România văd școala ca pe o pierdere de timp, arată evaluările PISA 2022 / Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar liceul din România nu oferă aceste două aspecte – Hannah Kitchen, OCDE

România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii, spune Lucie Cerna, analist principal în echitate, incluziune și tranziții în cadrul Direcției pentru educație și competențe a OCDE…
Vezi articolul

VIDEO De ce există o criză de sănătate mintală în România. Mircea Miclea, omul reformei în educație: Profesorii trebuie să aibă 1.500 – 1.800 euro salariu net / Cu pedagogie de pe vremea lui Ceaușescu profesorii nu fac față generației digitale

De ce trebuie să fie bine plătiți profesorii? Mircea Miclea a explicat într-un podcast G4Media/InspiRO că educația nu este posibilă fără cadre didactice performante. Iar un salariu mediu net pentru…
Vezi articolul
Cheltuielile unei familii cu Educația: comparația cu ceilalți ani

INFOGRAFIC Costul mediu asociat educației a crescut în timpul școlii online – evaluare Salvați Copiii / Mai mulți bani pe echipamente, mâncare și servicii Școală după școală

Școala online a presupus costuri medii în creștere pentru majoritatea părinților participanți la o cercetare realizată de organizația Salvați Copiii România. Potrivit acesteia, respondenții estimează că au plătit, în medie,…
Vezi articolul