Fizica, predată prin aplicații practice de la clasa a V-a, în locul unei ore de Matematică, plus renunțarea la teze – primele efecte ale școlii pilot de la Curcani, Călărași, explicate de directorul Vifor Dorobanțu: Copiii au fost extrem de încântați, le place să li se predea științe. Am observat mai multă teamă la profesori

În prima lună de aplicare a programului pilot la Școala Gimnazială nr. 1 de la Curcani, județul Călărași, directorul școlii, Vifor Dorobanțu spune că „am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi” în abordarea schimbărilor aduse de pilotarea unei noi strategii de educație. La dezbaterea online pe tema școlilor-pilot, organizată de Asociația „Ține de Noi”, cadrul didactic a spus că sunt incluse în programul de pilotare acceptat de Ministerul Educației trei clase de a V-a și a vorbit despre faptul că elevii sunt „extrem de încântați” de modificarea planurilor-cadru existente prin renunțarea la o oră de Matematică din programă și înlocuirea ei cu una de Fizică. De asemenea, tezele nu se mai dau, ele fiind înlocuite cu portofoliul educațional al elevului.

Noutățile introduse în școala sa au fost sintetizate de directorul Vifor Dorobanțu: „Ce mi-a plăcut mie foarte tare la nivelul disciplinei Fizică, pe care noi am coborât-o la clasa a V-a, și la nivelul disciplinei Matematică la care noi am tăiat o oră și am renunțat la teză – copiii au fost extrem de încântați de chestiunea asta. Nu neapărat de tăieri, ci de faptul că, mă refer aici și la fizică și la mate, discuțiile au mers în partea mai mult practică a ceea ce au făcut la școală”.

Aceasta a subliniat că s-a confruntat cu teama profesorilor: „În mare, am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi. Am mers pe două planuri. Am mers și i-am întrebat pe elevi după ce am întrebat profii. Profesorii au fost tentați să spună că: „e greu la început, copiii încă nu sunt în stare să-și formeze o părere foarte bună”.

O altă greutate întâmpinată se referă la realizarea unui sincron între conținutul de la limba română și cel de la limbile străine: „Chiar și cu această modificare a programelor pe care au făcut-o doamnele, și adaptarea conținuturilor, este greu să se țină cumva după ce fac la limba română și ce fac la limbi străine. Au zis că într-adevăr trebuie extrem de multă muncă din punctul acesta de vedere. Trebuie să le adaptăm cumva. Bine ar fi să li se predea ceva la limba română – nu știu ce diateză am înțeles că ar fi o problemă acolo – și apoi și în partea de limbi străine”.

„O remarcă pe care o am de la psihologul școlii – discuție pe care am avut-o la un moment dat cu toții – și a spus așa: „noi am observat că este mai bine să predăm pe întreg semestrul un capitol decât să predăm mai multe capitole pe parcursul unui semestru. Am înțeles că la primar cam asta ar fi una dintre probleme. Din capitolul unu înțeleg că au cumva și la finalul semestrului ceva într-un alt capitol. Sunt constatări la nivel micro, care se referă doar la trei clase cu care noi am început pilotarea”, a spus Vifor Dorobanțu.

Declarația completă, Vifor Dorobanțu:

„Începutul de an școlar a fost cât se putea de normal la nivelul acestei pandemii, dar cel puțin la mine la școală, după două săptămâni am intrat în online din cauza incidenței, cu toată școala. Am stat o săptămână cu toată școala în online. În urma noului ordin comun, am ieșit din online, toată școală, dar am rămas cu două clase de a cincea din cauza unor elevi infectați din clasele respective. Am prins puțin fizic și mai mult online, ca să zic așa. 

În prima instanță, am spus cum facem cumva să evaluăm în prima lună. Primul impuls a fost „nu facem”, dar nu avem cum să nu evaluăm, pentru că alternanța dintre fizic și online cred că se va mai întâmpla de acum înainte și am zis să îi dăm drumul, să vedem cum merge, să nu dereglăm cu nimic lucrurile acestea.

Eu am gândit pentru profii mei de la școală un set de întrebări extrem de simple. I-am întrebat cum apreciază implementarea noii propuneri pentru fiecare – mă refer pentru profesorii care chiar și-au propus modificări, nu am avut succes în toate disciplinele – i-am întrebat dacă au un feedback de la elevi și care ar fi acela, și ce greutăți apreciază ei că au întâmpinat în implementare și dacă acel impas pe care l-au identificat este la dispoziția noastră sau a ISJ-ului sau a Ministerului Educației, să găsim o rezolvare.

În mare, am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi. Am mers pe două planuri. Am mers și i-am întrebat pe elevi după ce am întrebat profii. Profii au fost tentați să spună că „e greu la început, copiii încă nu sunt în stare să-și formeze o părere foarte bună”.

A doua chestiune, ce mi-a plăcut mie foarte tare la nivelul disciplinei Fizică, pe care noi am coborât-o la clasa a V-a, și la nivelul disciplinei Matematică la care noi am tăiat o oră și am renunțat la teză: copiii au fost extrem de încântați de chestiunea asta. Nu neapărat de tăieri, ci de faptul că, mă refer aici și la fizică și la mate, discuțiile au mers în partea mai mult practică a ceea ce au făcut la școală. Și chiar o propunere a doamnei care predă la clasa a V-a fizică spunea că s-ar putea să nu ajungă ora și să avem nevoie de două ore de fizică. O să încercăm să vedem cum merg lucrurile din punctul acesta de vedere. Copiilor le place să li se predea științe. Știm asta de la clasa a III-a, chiar și mai în jos. (…) Deocamdată elevii sunt încântați de chestiunea asta.

La nivelul limbilor străine, au identificat profesoarele o greutate a faptului că, chiar și cu această modificare a programelor pe care au făcut-o doamnele, și adaptarea conținuturilor, este greu să se țină cumva după ce fac la limba română și ce fac la limbi străine. Au zis că într-adevăr trebuie extrem de multă muncă din punctul acesta de vedere. Trebuie să le adaptăm cumva. Bine ar fi să li se predea ceva la limba română – nu știu ce diateză am înțeles că ar fi o problemă acolo – și apoi și în partea de limbi străine.

Am remarcat la matematică și la științe faptul că vin din învățământul primar cu un bagaj al cunoștințelor puțin firav. Au câteva cunoștințe, dar nu foarte concretizate în a le pune și în practică. Cel puțin la științe, la matematică și la limbi străine mi-au spus că au mers cât au putut pe aplicații simple, pe care ei le pot percepe acasă. (…)

O remarcă pe care o am de la psihologul școlii – discuție pe care am avut-o la un moment dat cu toții – și a spus așa: noi am observat că este mai bine să predăm pe întreg semestrul un capitol decât să predăm mai multe capitole pe parcursul unui semestru. Am înțeles că la primar cam asta ar fi una dintre probleme. Din capitolul unu înțeleg că au cumva și la finalul semestrului ceva într-un alt capitol. Sunt constatări la nivel micro, care se referă doar la trei clase cu care noi am început pilotarea.

Săptămâna aceasta, le-am făcut conturi pe Brio, prin bunăvoința doamnei Gabi Bartic. Avem la dispoziție 2.000 de teste prin care noi am încercat să dăm un test inițial, alegând conținuturi de la matematică și română din clasa a IV-a, pentru a vedea cu ce am intrat în clasa a V-a,  urmând ca – nu ne-am hotărât încă dacă dăm unul la finalul semestrului întâi sau la finalul anului școlar – apoi să dăm unul și la finalul semestrului I. Acum depinde de cum se va desfășura toată activitatea aceasta educațională.”

Informații de context

Începând cu anul școlar 2021-2022, 6 școli pilot funcționează, din care una este din mediul rural și una privată, după ce au fost depuse peste 20 de cereri. Acestea sunt:

1. Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București;
2. Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare;
3. Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
4. Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași;
5. Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
6. Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău

Pilotarea va fi monitorizată de către Direcția Generală România Educată din Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național, după eventuale adaptări suplimentare. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane.

Potrivit ordinului de ministru nr. 5.161 din 31 august 2021, la Școala Curcani au fost acordate următoarele derogări:

1. derogare de la prevederile art. 11 și 13 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să poată fi asigurate adaptări curriculare pentru învățare în sistem blended learning, în conformitate cu art. 6 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020;

2. derogare de la prevederile art. 105 și art. 107 alin. (7) și (8) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât lucrările semestriale scrise (pentru disciplinele la care se susțin lucrări semestriale scrise – teze) să poată fi înlocuite cu portofoliu semestrial al elevului întocmit în baza criteriilor prezentate la începutul semestrului.

În vederea implementării programului-pilot se aprobă derogare de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial, astfel încât unitatea de învățământ să poată asigura planuri-cadru de învățământ noi și programe școlare noi, personalizate, cu respectarea obiectivelor curriculare de învățare specifice ciclului, în conformitate cu art. 13 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020.

Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.