Finanțarea școlilor după nevoile lor reale, restructurarea formării inițiale a profesorilor, curriculum bazat pe competența “a învăța să înveți” – priorități pe termen mediu ale Ministerului Educației, pentru învățământul preuniversitar

Restructurarea sistemului de formare inițială a profesorilor, o finanțare a școlilor legată de nevoile reale ale acestora, revizuirea evaluărilor elevilor și folosirea sistemelor informatice pentru aceste evaluări se numără printre prioritățile strategice definite pe termen mediu de Ministerul Educației, așa cum sunt ele prezentate în proiectul de buget pe 2022. Documentul, ce prevede cea mai mică alocare bugetară pentru educație din ultimii 3 ani, prezintă un lung șir de priorități la capitolul învățământ preuniversitar, de la chestiuni ce țin de cariera didactică la cele ce vizează incluziunea, digitalizarea sau diverse tipuri de învățământ.

Acestea includ atât propuneri generice, de tipul “promovării unei pedagogii incluzive și centrate pe elev”, sau “susținerea alfabetizării funcționale la toate nivelurile”, cât și priorități de reformă educațională profundă, precum: “aplicarea unui curriculum în care competența–cheie A învăța să înveți și metacompetențele de autonomie și înțelegere au rol central”.

• Proiectul de buget pe 2022 prevede pentru educație 29,98 miliarde de lei, reprezentând 2,28% din Produsul Intern Brut – cea mai mică alocare din ultimii 3 ani.

Prioritățile pe termen mediu ale Ministerului mai prevăd și susținerea educației STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă, Matematică), a educației timpurii (inclusiv printr-o strategie de educație parentală) și a învățământului profesional (pentru care se dorește o proiectare curriculară bazată pe competențe relevante pe piața muncii).

Sunt incluse și priorități privind combaterea bullying-ului, creșterea stimei de sine a elevilor, crearea de practici și resurse pentru elevii cu dizabilități sau cu CES și susținerea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. La nivelul învățământului liceal, este propusă “internaționalizarea” acestuia.

Prioritățile strategice definite pe termen mediu de Ministerul Educației, pentru învățământul preuniversitar, conform proiectului de buget pe 2022 – lista completă:

“1. Dezvoltarea carierei didactice

• Dezvoltarea unui profil de competențe pentru profesori, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul carierei didactice; completarea profilului cadrului didactic cu atribuții de facilitator de învățare și mentor
• Restructurarea sistemului de formare inițială a profesorilor, cu accent pe pregătire practică, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră
• Îmbunătățirea accesului și a calității formării continue a profesorilor
• Dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei.

2. Îmbunătățirea managementului și redefinirea guvernantei sistemului de educație

• Îmbunătățirea proceselor de elaborare, implementare și evaluare a politicilor publice din educație
• Implementarea unui sistem de guvernantă a sistemului de învățământ preuniversitar în parteneriat cu autoritățile publice locale
• Redefinirea cadrului institutional și al ariilor de competență, inclusiv a competențelor partajate, în domeniul guvernantei sistemului de învățământ preuniversitar.

3. Îmbunătățirea finanțării sistemului de învățământ preuniversitar

• Adecvarea mecanismului de finanțare a școlilor la nevoile reale
• Îmbunătățirea absorbției de fonduri nerambursabile din domeniul educației și atragerea veniturilor nonbugetare pentru educație
• Creșterea alocărilor financiare pentru învățământul preuniversitar.

4. Dezvoltarea infrastructurii învățământului preuniversitar

• Revizuirea standardelor privind infrastructura și dotările unităților de învățământ, pentru un proces educațional de calitate, incluziv și sigur
• Reorganizarea rețelei școlare pentru accesibilizarea și adaptarea la noile realități demografice
• Dezvoltarea infrastructurii de învățământ profesional, în jurul principalilor poli de dezvoltare, cu rute complete
• Consolidarea siguranței elevilor în raport cu infrastructura educațională existentă.

5. Actualizarea curriculumului și evaluării centrate pe competențe

• Promovarea unui model de proiectare curriculară pentru învățământul preuniversitar bazat pe competențe
• Analiza, monitorizarea și evaluarea periodică a curriculumului aplicat și a celui realizat, în vederea unor intervenții ameliorative, bazate pe date
• Implementarea unei abordări coerente, bazate pe competențe, la toate nivelurile de învățământ și disciplinele cuprinse în planurile – cadru
• Elaborarea și implementarea unor standarde și a unor descriptori corespunzători scalelor de notare folosite în evaluarea elevilor
• Revizuirea și îmbunătățirea progresivă a proceselor de evaluare din parcursul educațional al elevilor, atât la momentele de prag, cât și pe parcurs
• Utilizarea sistemelor informatice în procesul de evaluare și în cartografierea rezultatelor elevilor, inclusiv prin codificarea lucrărilor și itemilor și implementarea corectării informatizate
• Dezvoltarea și aplicarea unui mecanism dinamic de reglare a proceselor educaționale pe baza evaluărilor rezultatelor învățării elevilor pentru a întări relația dintre curriculum și evaluare.

6. Asigurarea unei educații incluzive si de calitate pentru toți copiii

• Creșterea accesului la educație de calitate pentru toate categoriile sociale, în special a copiilor și tinerilor provenind din medii dezavantajate
• Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ; revizuirea programelor sociale, inclusiv prin asigurarea de servicii integrate de sprijin – de cazare, masă și transport
• Îmbunătățirea și promovarea programelor de susținere a reintegrării școlare a persoanelor care au abandonat școala, indiferent de momentul abandonului
• Promovarea unei pedagogii incluzive și centrate pe elev
• Crearea și dezvoltarea de practici, resurse materiale și resurse umane pentru integrarea cu succes a copiilor cu dizabilități sau cu CES din învățământul de masă și special
• Susținerea copiilor cu părinți plecați să lucreze în străinătate, prin ajutor psihoemoțional și prin asigurarea participării la o educație de calitate.

7. Susținerea și promovarea alfabetizării funcționale

• Susținerea alfabetizării funcționale, la toate nivelurile și sub toate formele sale: literație, matematică, științe, media digitală și socială
• Evaluarea continuă a nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și adulților
• Creșterea calității metodelor de predare care vizează îmbunătățirea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor
• Aplicarea unui curriculum în care competența–cheie A învăța să înveți și metacompetențele de autonomie și înțelegere au rol central
• Alfabetizarea științifică a tuturor elevilor și îmbunătățirea performantelor la evaluările TIMSS.

8. Promovarea educației STEAM

• Stimularea implicării elevilor în zona STEAM, atât în parcursul educațional, cât și în alegerea unei cariere
• Pregătirea și susținerea cadrelor didactice pentru predarea, învățarea, evaluarea și motivarea elevilor în zona STEAM
• Asigurarea infrastructurii, a tehnologiei și a resurselor necesare procesului educațional în domeniul STEAM
• Orientarea culturii organizaționale a unităților de învățământ către zona STEAM
• Promovarea de inițiative, parteneriate și deschiderea către societate, axate pe componenta STEAM.

9. Susținerea digitalizării educației

• Susținerea de programe de formare pentru competențe digitale adresate elevilor și cadrelor didactice
• Dezvoltarea competentelor digitale în rândul personalului didactic auxiliar și nedidactic
• Asigurarea de programe pentru securitate cibernetică, protecția datelor, siguranță on-line și etică IT.

10. Asigurarea rezilienței

• Dezvoltarea, la nivelul unităților și instituțiilor de învățământ, a unor mecanisme de reziliență care să sprijine elevii în depășirea incertitudinilor și situațiilor de criză
• Dezvoltarea de abilitați privind reziliența și a stimei de sine la elevi
• Pregătirea elevilor pentru a face față unei dinamici sociale în perpetua schimbare, prin studierea de discipline corelate cu nevoile societății democratice
• Educarea copiilor în spiritul protejării integrității lor fizice și emoționale, al atenției pentru sănătate și pentru îngrijirea adecvata a propriului corp
• Combaterea fenomenului de bullying, sub toate formele sale
• Creșterea siguranței elevilor prin punerea la dispoziția acestora, a părinților și a celorlalți actori implicați de instrumente și informații adecvate pentru a recunoaște și combate eficient fenomenul de bullying.

11. Dezvoltarea educației timpurii

• Revizuirea, completarea și armonizarea cadrului legislativ, pentru organizarea și funcționarea unui sistem de educație timpurie unitar, integrat și incluziv, precum și implementarea unui sistem de asigurare a calității în educația timpurie
• Crearea, extinderea și modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie, standard și complementare, pentru copiii cu vârsta mai mică de 6 ani, în vederea creșterii participării și a favorizării revenirii părinților, în special a femeilor, pe piața muncii
• Asigurarea calității serviciilor de educație timpurie
• Conștientizarea importanței educației timpurii, la nivelul societății inclusiv prin promovarea unei strategii de educație parentală/pentru familie. 

12. Sprijinirea învățământului primar și secundar

• Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ
• Scăderea ratei de analfabetism functional în rândul elevilor
• Revizuirea arhitecturii curriculare în vederea centrării pe competențe, a flexibilizării, digitalizării, și dezvoltării abilitaților de viață și a spiritului civic
• Sprijinirea abordărilor pedagogice care au în vedere personalizarea învățării, învățarea științelor bazata pe investigație, învățarea bazată pe probleme/proiecte, care să înlocuiască educația bazată preponderent pe memorare
• Internaționalizarea învățământului secundar superior
• Reconfigurarea traseelor educaționale, astfel încât transferul de la o filieră la alta să fie facil și bazat pe principiul recunoașterii competențelor acumulate, iar accesul spre o formă superioară de educație și formare să fie posibil, indiferent de traseul și de filiera urmate.

13. Dezvoltarea învățământului profesional

• Dezvoltarea învățământului dual pentru o mai bună corelare a ofertelor educaționale cu cerințele pieței muncii
• Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului între mediul economic și liceele profesionale
• Promovarea unui model de proiectare curriculară pentru învățământul profesional bazat pe competențe relevante pe piața muncii.

14. Direcții de acțiune complementare

• Integrarea valorilor din Raportul „România Educată” în modul de reglementare, desfășurare și evaluare a sistemului și procesului educațional
• Creșterea calității proceselor educaționale în toate formele sale
• Diseminarea implementării educației pentru dezvoltare durabilă
• Susținerea învățământului în limbile minorităților naționale
• Încurajarea inițiativei în învățământul particular
• Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație
• Sprijinirea participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții
• Consolidarea fundamentării deciziilor strategice în domeniul educației.”

Documentul-sinteză, integral:

Citește și: DOCUMENT Bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 va fi de 2,28% din PIB, cea mai mică alocare din ultimii 3 ani – proiect