Finanțarea diferențiată a universităților după evaluarea și clasificarea lor este cerută oficial de Consorțiul Universitaria. Rectorii solicită implementarea urgentă a microcertificărilor și standardele pentru licențele în educație timpurie și învățământ primar

Consorțiul Universitaria, cea mai mare alianță academică din România, formată din 9 universități, solicită Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să aloce fonduri distincte universităților, în funcție de evaluarea și clasificarea acestora, potrivit unui comunicat remis Edupedu.ro. Propunerea a fost făcută în cadrul întâlnirii CU organizate la Timișoara între 3 și 5 aprilie, unde rectorii au cerut, totodată, reglementări urgente pentru microcertificări, standarde pentru licențele de Educație timpurie și Pedagogia învățământului primar și măsuri de sprijin pentru cercetare și digitalizare.

• Consorțiul cuprinde unele dintre cele mai mari universități din țară – inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, condusă de Daniel David până când acesta a preluat mandatul de ministru al Educației, Universitatea din București, Universitatea Al.I Cuza din Iași sau ASE – lista detaliată, mai jos.

„La nivel sistemic a fost subliniată necesitatea revizuirii modelului de finanțare a învățământului superior și s-a decis constituirea unui grup de lucru, cu participarea fiecărei universități din Consorțiu, care să analizeze și să fundamenteze costul real per student pentru domeniile de studii ce se regăsesc în universitățile membre ale Consorțiului”, se arată în comunicat.

Printre prioritățile prezentate oficial de universități se află solicitarea adresată ARACIS de a emite rapid standarde de calitate pentru programele de licență și masterat, inclusiv cele organizate la distanță sau în regim cu frecvență redusă.

De asemenea, Consorțiul cere Ministerului Educației ca evaluările periodice pentru menținerea acreditării să se facă la un interval de 7 ani, iar locurile bugetate neocupate la licență și masterat să fie redistribuite universităților care au studenți în regim cu taxă, nu transformate în locuri pentru masterat sau doctorat, mai scrie în comunicat.

• În ceea ce privește cercetarea, rectorii cer ca finanțarea diferențiată să provină din surse suplimentare față de bugetul de bază, pentru a sprijini proiecte comune și acces partajat la infrastructura de cercetare.

Totodată, solicită simplificarea decontărilor pentru proiectele PNRR și majorarea cu minimum 25% a finanțării instituționale.

Potrivit sursei citate, reprezentanții studenților și ai sindicatelor universitare au contribuit la dezbateri, cerând integrarea AI în educație, reguli clare pentru burse și evaluări, precum și susținerea mobilităților interne și a studenților cu cerințe educaționale speciale. Pentru anul universitar 2025-2026, se propune aplicarea unei metodologii comune privind mobilitățile academice interne între universitățile CU.

Redăm comunicatul integral al Consorțiului Universitaria:

„Consorțiul Universitaria (CU), cea mai mare asociere de universități din România din perspectiva numărului de studenți și al numărului de cadre didactice, și care reunește nouă universități din toate regiunile țării (Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea „Ovidius” din Constanța) s-a întrunit la Timișoara în perioada 3-5 aprilie pentru a dezbate probleme de actualitate din domeniile învățământului superior și cercetării. Pentru a sublinia, o dată în plus, rolul și locul Consorțiului Universitaria în ecosistemul învățământului superior și cercetării, menționăm că toate cele nouă universități din CU sunt prezente în Metaranking-ul publicat de Ministerul Educației și cercetării, pe locuri fruntașe ale acestui clasament. Astfel, în primele zece universități la nivel național, CU este prezentă cu cinci universități, primele două locuri fiind ocupate an de an de universități din Consorțiu.

În consens, rectorii universităților membre ale CU au aprobat cererea Academiei de Studii Economice din Moldova de a deveni partener strategic al CU pentru a consolida colaborările academice și științifice existente, a dezvolta proiecte comune și a contribui la excelența educației universitare, alăturându-se astfel Universității de Stat din Moldova, instituție de învățământ superior care are statut de membru asociat al CU.

În urma discuțiilor desfășurate pe paneluri de specialitate, au fost reflectate următoarele idei relevante pentru dezvoltarea învățământului superior din România.

1. Universitățile din Consorțiul Universitaria apreciază că noul cadru legal național în domeniul evaluării externe a calității educației în învățământul superior simplifică și clarifică procesele desfășurate în acest domeniu, și solicită Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) să elaboreze și să adopte în cel mai scurt timp, pentru a facilita procesele de evaluare externă necesară a se desfășura, o serie de documente legate de standardele de calitate specifice pentru programele de studii universitare de masterat, pentru programele de studii universitare la forma de organizare cu frecvență redusă și la distanță, pentru domeniilor de studii postuniversitare, pentru programele de studii universitare de licență Educație timpurie și Pedagogia învățământului primar etc. CU solicită, de asemenea, Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să modifice legislația în vigoare în așa fel încât procesele de evaluare periodică pentru menținerea acreditării programelor și domeniilor de studii universitare să se desfășoare o dată la 7 ani, să elaboreze legislația necesară în vederea organizării programelor de studii universitare de masterat la forma de învățământ la distanță și de asemenea solicită MEC ca locurile bugetate rămase neocupate în urma procesului de admitere, la ciclurile de licență și de masterat, să nu se poată transforma prin echivalare în locuri bugetate la ciclurile de masterat sau la doctorat și acestea să se redistribuie universităților care în urma procesului de admitere au ocupat locuri în regim cu taxă.

2. Considerăm că MEC și ARACIS trebuie să aducă tarifele aferente proceselor de evaluare externă la valori rezonabile pentru instituțiile de învățământ superior.

3. Solicităm MEC să adopte în cel mai scurt timp legislația secundară necesară pentru implementarea prevederilor din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la microcertificări (articolului 185, alineatul (6)), la programele de studii postuniversitare (articolul 74, alineatul (3)), precum și la recunoașterea creditelor între ciclurile de învățământ superior (articolul 51, alineatul (2)), precum și finanțarea inițiativelor de dezvoltare de bune practici și competențe în utilizarea AI în mediul universitar, spre exemplu prin integrarea unui nou obiectiv în competiția pentru fondul de dezvoltare instituțională (FDI).

4. Consorțiul supune atenției MEC importanța alocării de către minister a unui buget destinat internaționalizării în bugetele universităților și susținerea financiară din partea ministerului de resort pentru programe de tip Visiting, cu componentă de cercetare și academică, posibil și cu o componentă Diaspora, pentru atragerea de resursă umană internațională.

5. CU propune ca evaluarea și clasificarea universităților, realizată în baza HG nr. 138/2024, să fie urmate de o finanțare diferențiată, realizată explicit din resurse suplimentare față de finanțarea de bază, suplimentară sau complementară, prin alocarea anuală a unui buget destinat cercetării.

6. CU are ca obiective atât dezvoltarea relațiilor inter-instituționale cât și transferul de bune practici înspre sistemul național de învățământ superior și de cercetare. Astfel, pentru a întări rolul și importanța Consorțiului, pentru zona de cercetare sunt propuse două direcții de colaborare, și anume deschiderea reciprocă și partajare a accesului la echipamentele și infrastructura de cercetare existentă în instituțiile de învățământ superior și, respectiv, finanțarea din resurse proprii sau din surse externe a unor proiecte de cercetare și dezvoltare la nivelul universităților care vizează intenția ca universitățile membre ale CU să dezvolte proiecte de cercetare comune, care să includă în egală măsură cercetători cu expertiză avansată, tineri cercetători în formare, cât și doctoranzi.

7. La nivel sistemic a fost subliniată necesitatea revizuirii modelului de finanțare a învățământului superior și s-a decis constituirea unui grup de lucru, cu participarea fiecărei universități din Consorțiu, care să analizeze și să fundamenteze costul real per student pentru domeniile de studii ce se regăsesc în universitățile membre ale Consorțiului. Dincolo de asta, analizând aspectele financiare ce decurg din derularea activităților curente ale universităților CU propune: suplimentarea consistentă (minimum 25%) a finanțării instituționale, asigurarea creditelor bugetare necesare pentru realizarea decontărilor în cadrul proiectelor cu finanțare din PNRR și remedierea disfuncționalităților în mecanismul de rambursare specific implementării acestor proiecte. Procedurile actuale s-au dovedit nefuncționale, generând blocaje frecvente în decontarea cererilor de transfer, ceea ce afectează grav ritmul implementării proiectelor asumate de universități. Se impune o simplificare administrativă, crearea unui cadru procedural clar și predictibil, pentru a asigura o absorbție eficientă și sustenabilă a finanțărilor destinate digitalizării și dezvoltării mediului academic. De asemenea solicităm susținerea proiectelor de infrastructură universitară finanțate prin PNRR pentru finalizarea acestora în termenele contractuale.

8. Dezbaterile din cadrul panelurilor au evidențiat și alte direcții de colaborare, cum ar fi: realizarea unei negocieri colective, în numele consorțiului, a contractelor încheiate cu principalii furnizori de software, armonizarea între universitățile din consorțiu a taxelor de școlarizare pentru ciclurile de studii de licență și de masterat precum și a taxelor de susținere a tezelor de doctorat și a tezelor de abilitare, cât și a remunerării membrilor în comisiile de susținere.

9. Studenții prezenți, membri ai universităților din CU, au dezbătut subiecte de interes pentru aceștia, precum: mecanismele și procedurile de acordare a burselor, activitatea studenților reprezentanți, integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional, procesul de evaluare a studenților dar și implicarea lor mai consistentă în procesul de evaluare a cadrelor didactice, în activitatea SAS sau integrarea studenților cu cerințe educaționale speciale. În anul universitar 2025 – 2026 se dorește implementarea „Metodologiei cadru cu privire la mobilitățile academice interne de scurtă durată ale studenților din cadrul universităților membre ale Consorțiului Universitaria”.

10. Reprezentanții sindicatelor au abordat teme și subiecte aflate pe agenda tuturor categoriilor de angajați ai universităților și au propus o serie de măsuri pentru eficientizarea politicilor de resurse umane în învățământul superior, cum ar fi: aplicarea completă a drepturilor salariale legale, promovarea utilizării și reglementării inteligenței artificiale în educație, evaluarea impactului stresului profesional, creșterea eficienței comisiilor paritare; stimularea mobilităților interne între sindicatele universitare”.