Finanțare de 1,5 milioane de euro pentru cercetarea avatarurilor pe bază de inteligență artificială, câștigată de un proiect al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată al Universității din București

401 de vizualizări
Universitatea din București anunță că a obținut o finanțare de 1,5 milioane de euro de la European Research Council / ERC HORIZON pentru cercetarea avatarurilor pe bază de inteligență artificială. Într-un comunicat transmis Edupedu.ro, instituția mai spune că a fost singura instituție de învățământ din România care a obținut finanțare.

Proiectul care va fi dezvoltat cu ajutorului grantului european este „avataResponsibility“ al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) din cadrul Facultății de Filosofie.

Finanțarea este oferită pentru 60 de luni, în perioada ianuarie 2024 – decembrie 2028, de Consiliul European de Cercetare (European Research Council – ERC), prin programul HORIZON-ERC, în urma unei competiții cu o rată de succes de 15%, conform comunicatului citat. 

Redăm fragmente din comunicatul UB:

„Proiectul câștigător, „Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities“ (avataResponsibility), explorează influența utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale.

„Cele mai promițătoare avataruri sunt cele digitale, augmentate și robotice, cu potențiale utilizări în realitatea fizică, virtuală și augmentată. Toate aceste medii vor deveni convergente odată cu expansiunea metaversurilor, a lumilor virtuale imersive bazate pe simulare și/sau augmentare a experienței și a infrastructurii Internet of Things (IoT). Tot mai mulți experți estimează că separarea tradițională dintre spațiul fizic, virtual și augmentat se va estompa progresiv. Utilizarea avatarurilor digitale, augmentate și robotice va deveni tot mai comună în activitatea cotidiană, fie că avem în vedere profesii și socializare, sau educație și medicină”, se arată în descrierea proiectului.

„avataResponsibility evaluează în ce măsură utilizarea avatarurilor va amplifica sau diminua responsabilitatea morală individuală și colectivă, cu implicații la nivelul politicilor publice. Cercetarea exploratorie urmărește întrebări precum: «Suntem mai mult sau mai puțin responsabili moral atunci când acționăm prin intermediul avatarurilor?» sau «Ce criterii etice putem aplica pentru evaluarea efectelor produse de avataruri dotate cu inteligență artificială?»”, mai notează membrii echipei de cercetare.

Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea unui cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Echipa proiectului este coordonată de lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și are în compunere atât cercetători seniori, Constantin Vică (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB), Emilian Mihailov (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB), Mihnea Dobre (Secțiunea de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București, cât și tineri cercetători, Cristina Voinea (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB), Radu Uszkai (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB și Academia de Studii Economice), Anda Zahiu (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB)

„Se spune că acolo unde este voință, este și o cale, iar faptul că o echipă de filosofi români a reușit să câștige finanțarea în competiția ERC Starting Grant dovedește acest lucru. Nu a fost ușor să găsim calea potrivită pentru a scrie aplicația câștigătoare. O parte din succes se datorează faptului că am fost deschiși să colaborăm atât cu colegi din cadrul Universității din București, cât și din Oxford, Basel și Rotterdam”, a remarcat lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu.

Proiectul avataResponsibility continuă și extinde agenda de cercetare a proiectului Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O reevaluare a cadrului aristotelic (CoMoRe), derulat în perioada 2020-2022 și finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării în cadrul competiției de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE)“.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Pornirea permanentă a camerelor video din sălile de clasă, o posibilă soluție în combaterea violenței din școală, spune ministra Educației / Deca ar fi de acord cu exmatricularea pe 3 zile, propusă de sindicate

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat marți, 11 aprilie, că pornirea permanentă a camerelor video din sălile de clasă poate reprezenta o posibilă soluție în combaterea violenței din școală. Reacția…
Vezi articolul