Domeniul filosofiei „poartă cu el, indiscutabil, un nivel crescut de abstractizare și generalizare” și „totodată angajează (…) valori și atitudini precum curiozitatea, interesul pentru cunoaștere, deschiderea către problematizare și interogație”, scrie profesorul Florin Popovici într-un ghid cu sfaturi pentru proba la Filosofie de la BAC 2023, realizat pentru Edupedu.ro. Profesorul a analizat fiecare subiect în parte și vine cu indicații despre cum pot fi abordate exercițiile în parte, pentru candidații care au ales această materie ca probă opțională.
Mai întâi, ”rezolvarea corectă a celor zece grile presupune ca elevul să stăpânească principalele articulații ale gândirii celor mai importanți autori, acei filosofi pe care optez să-i numesc filosofi canonici: Platon, Aristotel, Augustin, Descartes, Kant, Rousseau, Mill, Bergson, Blaga, Sartre, Popper ș.a. Oricât de dificilă de sintetizat, gândirea respectivilor autori poate fi „condensată”/redusă, printr-un efort de sistematizare, la o serie de concepte și expresii-cheie a căror stăpânire constituie o condiție necesară a corectitudinii răspunsurilor”, scrie profesorul despre subiectul I, în ghidul pe care îl redăm complet mai jos în articol.
La subiectul II, „corectitudinea rezolvării cerinței de la punctul A, în care fiecare concept sau teorie dintr-o coloană trebuie asociat cu enunțul sau traducerea potrivită, se sprijină pe elementele de conținut pe care le-am punctat deja la subiectul I”, scrie profesorul.
Despre subiectul trei, profesorul susține că „cele trei cerințe prezente la punctul A presupun citirea și recitirea atentă a fragmentului de text propus spre analiză. Recomand sublinierea pe foaia cu subiectele propuse a acelor termeni sau concepte-cheie, dacă acestea există (de exemplu, „corp”, „idee distinctă și clară”, „ființă cugetătoare”, „lucru întins”, dacă este să mă refer la fragmentul propus la subiectul din acest an la simulare și care-l are ca autor pe cunoscutul autor francez René Descartes)”.
Iată mai întâi ce trebuie să știi despre Bacalaureatul 2023:
- Vezi aici subiectele de la simularea Bacalaureatului 2023 din luna martie și baremele publicate în aceeași zi de Ministerul Educației.
- Modele oficiale de subiecte pentru Bacalaureatul 2023 au fost publicate de Ministerul Educației în noiembrie anul trecut.
- Programele pentru BAC 2023 au fost publicate în august 2022 în Monitorul Oficial. Fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu spunea că este vorba de conținuturile dinainte de pandemie.
Proba la Filosofie – probă la alegere a profilului – este programată miercuri, 28 iunie 2023, conform calendarului oficial de Bacalaureat 2023 pentru absolvenții de liceu.
Florin George Popovici este profesor doctor și predă la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuți, Suceava, din anul 2005. Este autor al unui ghid de Logică pentru Bacalaureat și coautor al unui manual pentru disciplina Dezbateri și oratorie.
Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2023 poate fi accesată aici și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.
Recomandările complete:
„Înainte de toate, îmi mărturisesc admirația pe care o am pentru elevii ce au transformat într-o opțiune la examenul maturității un domeniu fascinant al culturii pe care îl prețuiesc foarte mult. Filosofia constituie fără îndoială nu numai o disciplină de studiu interesantă, un univers de discurs extrem de vast, ea este, mai ales, o disciplină suficient de complexă încât să țină la distanță firile aservite comodității sau pe aceia care desconsideră în mod pragmatic abstracțiile, neglijându-le în favoarea concretului. Prin cele cinci mari teme pe care le propune – omul, morala, politica, cunoașterea și filosofia – disciplina studiată în ultimul an de liceu, solicită elevilor să facă dovadă unor competențe ce tind să evolueze într-o manieră graduală, progresivă.
De la înțelegerea semnificației conceptelor filosofice se trece prin analiza critică a unor fragmente de text în vederea stabilirii reperelor argumentative ale autorilor consacrați cu privire la anumite subiecte, situații și probleme, pentru a se ajunge către final la prezentarea argumentată a perspectivei personale pe o anumită temă. Domeniul poartă cu el, indiscutabil, un nivel crescut de abstractizare și generalizare, totodată angajează, pe lângă abilitățile și competențele specifice, valori și atitudini precum curiozitatea, interesul pentru cunoaștere, pasiunea pentru lectură, deschiderea către problematizare și interogație, creativitatea lingvistică, respectul pentru corelații, sinteze, pluralismul de idei și toleranța alternativelor de gândire etc.
Nu este ușor să oferi câteva sugestii menite a facilita calea către reușita la examen, mai ales la o disciplină de studiu la care obiectivitatea evaluatorilor pare să rămână încă un deziderat mai mult sau mai puțin cuantificabil. Totuși, conștient de riscurile implicite ale unei astfel de întreprinderi, mă străduiesc, în cele ce urmează, să formulez câteva considerații pe care le nădăjduiesc cu folos pentru cei interesați.
Subiectul I. Rezolvarea corectă a celor zece grile presupune ca elevul să stăpânească principalele articulații ale gândirii celor mai importanți autori, acei filosofi pe care optez să-i numesc filosofi canonici: Platon, Aristotel, Augustin, Descartes, Kant, Rousseau, Mill, Bergson, Blaga, Sartre, Popper ș.a. Oricât de dificilă de sintetizat, gândirea respectivilor autori poate fi „condensată”/redusă, printr-un efort de sistematizare, la o serie de concepte și expresii-cheie a căror stăpânire constituie o condiție necesară a corectitudinii răspunsurilor. Deosebit de importantă este și cunoașterea conotațiilor pe care le au termenii specifici limbajului filosofic (natură umană, fericire, libertate, responsabilitate, dreptate, echitate, egalitate, bine, adevăr, coerență, sens al vieții, teleologie, etică aplicată, datorie, imperativ categoric, drept pozitiv și/sau negativ ș.a.m.d.). De asemenea un avantaj neprețuit îl constituie stăpânirea înțelesului deținut de cuvintele cu rol de „etichetă” pentru perspectivele prezente în evoluția gândirii filosofice: idealism, pragmatism, dualism, hedonism, utilitarism, eudaimonism, deontologie, etatism etc.
Subiectul II. Corectitudinea rezolvării cerinței de la subiectul II A, în care fiecare concept sau teorie dintr-o coloană trebuie asociat cu enunțul sau traducerea potrivită, se sprijină pe elementele de conținut pe care le-am punctat deja la subiectul I. În privința cerinței de la punctul B, argumentarea unei idei se situează, conform baremului, în acel spectru care are la o extremă, oricât de vag conturată, maniera convingătoare, iar la celălalt capăt, stilul superficial, neangajat cognitiv. Chiar dacă este dificil să explic acum, în doar câteva enunțuri, ce poate să însemne maniera convingătoare și cea superficială de argumentare, recomand totuși folosirea indicatorilor logici (în măsura în care…, se cuvine să admitem că…, dacă ar fi să oferim credit unei astfel de idei, atunci…) și, mai ales, încadrarea în limita de spațiu rezervată unei astfel de cerințe.
Exemplul solicitat la ultima cerință a subiectului II nu trebuie să fie nici unul care frizează banalitatea sau trivialul, ci mai curând să constituie o ilustrare oportun aleasă, ce apelează la un limbaj îngrijit, elegant, pentru a transpune în registru concretului abstractul ideii filosofice propuse. Trebuie evitată în acest loc tentația teoretizării sau reluarea unor idei și aspecte menționate anterior, fapt care riscă să genereze o pierdere a unei părți însemnate din punctajul acordat. De exemplu, nu explicăm ce înseamnă dreptatea/nedreptatea, ci descriem concret o situație în care am fost, cu sau fără voia noastră, protagoniștii unui scenariu de dreptate/nedreptate (o notă obținută meritat/nemeritat la o evaluare pe parcursul anilor de studiu, un beneficiu dobândit pentru un efort pe care l-am depus/nu l-am depus, pierderea unei prietenii atunci când am decis să nu sacrificăm idealul echității în favoarea unui avantaj nemeritat etc.)
Subiectul III. Cele trei cerințe prezente la punctul A presupun citirea și recitirea atentă a fragmentului de text propus spre analiză. Recomand sublinierea pe foaia cu subiectele propuse a acelor termeni sau concepte-cheie, dacă acestea există (de exemplu, „corp”, „idee distinctă și clară”, „ființă cugetătoare”, „lucru întins”, dacă este să mă refer la fragmentul propus la subiectul din acest an la simulare și care-l are ca autor pe cunoscutul autor francez René Descartes). Mai mult, este oportună stabilirea a ceea ce putem numi ideea propulsoare a autorului, adică formularea unui enunț ce surprinde cât mai mult din esența fragmentului de text și a gândirii propunătorului. În acest loc, pe ciornă, schițăm, cât mai sintetic, principalele elemente ale filosofiei autorului X. Corelația dintre cei doi termeni propuși de subiect nu trebuie să se rezume doar la explicarea sau descrierea înțelesului pe care-l are fiecare concept în parte, ci mai ales formularea unui enunț în care se evidențiază modul în care termenii relaționează, aspect căruia propun să îi fie rezervat un paragraf distinct pentru ca demersul făcut să fie cât mai vizibil pentru evaluator și folosirea unor expresii de tipul „în timp ce…, în schimb…”.
Formularea punctului de vedere personal trebuie să implice expresii care probează competența de a aduce în actualitate ideile aparent defuncte ale unui autor. Recomand chiar formulări sau expresii ce evidențiază această „traducere” sau transpunere în prezent a gândirii autorilor ce au scris într-o perioadă mai mult sau mai îndepărtată de momentul prezent: „dacă ar fi să admitem cele susținute de autorul X, totuși nu este lipsit de importanță să constatăm în manieră critică aspecte precum…” sau chiar formulări retorice cu rol introductiv, de tipul „oare își păstrează actualitatea ideea susținută de autor? Ne propunem, în cele ce urmează, să vedem în ce măsură…” Este decisivă raportarea critică, distanțarea, abdicarea de la stilul docil, de la maniera aservită invariabil sau confiscată definitiv de gândirea autorului propus. Este locul unde avem șansa de a ne proba creativitatea, demonstrând că, pe fundația oferită de ideile unui autor sau pe „ruinele” unei concepții filosofice, suntem capabili să reconstruim, să ne asumăm critic dar nu lipsit de reverență propriul punct de vedere. În acest loc, începem să explorăm și să expunem cât mai atent propriile gânduri, etalându-ne astfel arhitectura propriei cunoașteri. Într-un registru mai puțin speculativ, două aspecte importante ce pot face diferența la punctajul obținut sunt: coerența răspunsului formulat și încadrarea în limita de spațiu rezervată rezolvării subiectului.
În menționarea unor aspecte de ordin filosofic și argumentarea unei perspective personale solicitate de punctul B, recomand să se evite teoretizarea pentru a nu se pierde din punctajul acordat. Nu știu în ce măsură am reușit să clarific măcar câteva aspecte despre cum ar trebui practicat exercițiul filosofării la un examen atât de valoros pentru a-l trece cu o oarecare seninătate. Dimpotrivă, recunosc, lipsit de orice rezerve, că mă găsesc, la capătul acestei modeste străduințe, parcă mai aproape de perplexitatea gândului pe care Immanuel Kant și l-a exprimat la un moment dat, atunci când a admis că… excesul de clarificări poate genera și mai multă confuzie…
Sper din tot sufletul, dragi iubitori ai înțelepciunii, voi care ați optat pentru disciplina Filosofie la examenul de bacalaureat, să aveți din plin inspirație și cuvinte potrivite, să dați dovadă de eleganță a limbajului și frumusețe a gândirii, să fiți coerenți și persuasivi, nu în ultimul rând, să vă străduiți să fiți originali, neispitiți de tentația locului comun și a clișeului. Indiferent de nota pe care o veți obține, îndrăznesc să vă mărturisesc că, prin opțiunea voastră temerară, ați devenit deja parte a unei elite de tineri frumoși ce au ales nu doar să trăiască tumultul vieții, dar mai ales să înțeleagă acest tumult. Succes la bacalaureat și oriunde vă vor purta voința și idealurile!”.
Foto: © Noipornpan | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ștefan Lefter
