Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, apel către guvernanți: Creşte numărul pensionarilor la catedră. Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în învățământ

„Creşte numărul pensionarilor la catedră, pentru că tinerii nu vor să lucreze în învăţământ”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației. „Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în sistemul de învăţământ de stat”, potrivit sursei citate.

• Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.
• România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ semnalează o situaţie dureroasă cu care se confruntă sistemul de educaţie din România – de la un an la altul, numărul cadrelor didactice care s-au pensionat, dar care optează să lucreze în continuare, la plata cu ora, este în creştere”, potrivit comunicatului.

În document este menționat că venitul unui debutant rămâne în continuare insuficient pentru a acoperi nevoile de bază ale unui tânăr:

„Absolvenţii de studii superioare nu sunt interesaţi de o carieră didactică din cauza demotivării salariale! În învăţământul românesc de stat, în ciuda creşterilor salariale care au fost acordate în ultima perioadă, venitul unui debutant rămâne în continuare insuficient pentru a acoperi nevoile de bază ale unui tânăr. În acest moment, vă reamintim că un profesor debutant are un salariu de până la 4.000 de lei net/ lunar.”

FSLI transmite că „învățământul are nevoie acută de tineri, care să vină cu energie, cu idei inovatoare, cu metode noi de predare în faţa elevilor, cărora le trebuie stimulat interesul pentru şcoală, iar acest lucru înseamnă multă dinamică”:

„Din păcate, dinamica din învăţământ are o singură valenţă în acest moment: creșterea numărului suplinitorilor în şcolile din întreaga ţară. Acest lucru este decontat direct de elevii care ajung pe parcursul unui ciclu de şcolarizare să aibă la aceeaşi materie 3 sau 4 profesori diferiţi, cu metode diferite de predare, cu pedagogie diferită, cu stiluri diferite. Este periculos pentru formarea unor elevi să ai atât de multă instabilitate!”

• Din anul școlar 2024-2025, profesorii pot rămâne titulari până la 70 de ani, potrivit metodologiei de mobilitate. În luna februarie, Edupedu.ro a scris că 300 de profesori din București care sunt peste vârsta de pensionare vor rămâne titulari în anul școlar 2024-2025, potrivit listei publicate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB). Spre deosebire de anul trecut, creșterea este de aproape 40%. Pentru anul școlar 2023-2024 au fost aprobate 217 cereri.

Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Art. 229 – „(11) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menținut, la cerere, anual, ca titular în funcția didactică, și peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii”, conform sursei citate.

Potrivit metodologiei de mobilitate, condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare, la data de 1 septembrie 2024, sunt:

a) pentru femei, vârsta la ieșirea la pensie, 62 de ani şi 3 luni, 32 de ani şi 8 luni stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare;

b) pentru bărbați, vârsta la ieșirea la pensie, 65 de ani, 35 de ani stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare. 

Redăm comunicatul integral al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ:

„De Ziua Internaţională a Educaţiei, FSLI face un APEL către guvernanţi:

Nu lăsaţi educaţia fără viitor! Creşte numărul pensionarilor la catedră, pentru că tinerii nu vor să lucreze în învăţământ!

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ semnalează o situaţie dureroasă cu care se confruntă sistemul de educaţie din România – de la un an la altul, numărul cadrelor didactice care s-au pensionat, dar care optează să lucreze în continuare, la plata cu ora, este în creştere.

Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în sistemul de învăţământ de stat.

Absolvenţii de studii superioare nu sunt interesaţi de o carieră didactică din cauza demotivării salariale! În învăţământul românesc de stat, în ciuda creşterilor salariale care au fost acordate în ultima perioadă, venitul unui debutant rămâne în continuare insuficient pentru a acoperi nevoile de bază ale unui tânăr. În acest moment, vă reamintim că un profesor debutant are un salariu de până la 4.000 de lei net/ lunar.

“Cu un venit lunar de aproximativ 800 de euro, în condiţiile în care doar chiria sau rata pentru o locuinţă poate depăși jumătate din acest salariu, este foarte greu pentru un tânăr să accepte să lucreze în şcolile de stat din România. Cu un astfel de venit, un tânăr nu se poate întreţine, dacă nu are ajutorul familiei sale. Să aştepte ani la rând pentru a acumula vechime şi pentru a fi plătit potrivit grilelor de salarizare sau să stea la mila guvernelor pentru indexări sau majorări salariale, este descurajant. În privat, dacă este performant, un tânăr ajunge să îşi dubleze venitul într-un termen mult mai scurt. Niciodată sistemul de educaţie de stat nu va avea cum să ţină pasul cu bonusurile sau facilităţile acordate de angajatorii privaţi, pentru răsplătirea şi fidelizarea angajaţilor care îşi fac treaba. Prin urmare, îi întreb pe această cale pe guvernanţii României, pe parlamentari şi chiar pe preşedintele ţării: cum se vrea România Educată? Performanţa se face cu investiţii susţinute, cu stabilitate şi respect pentru oamenii care oferă calitate prin ceea ce ştiu să facă!”, susţine Simion Hancescu, preşedinte FSLI

Ne arătăm aprecierea pentru colegii seniori care, printr-un efort susținut și prin dedicare profesională, continuă să predea, pentru a suplini lipsa profesorilor tineri. Învățământul are nevoie acută de tineri, care să vină cu energie, cu idei inovatoare, cu metode noi de predare în faţa elevilor, cărora le trebuie stimulat interesul pentru şcoală, iar acest lucru înseamnă multă dinamică. Din păcate, dinamica din învăţământ are o singură valenţă în acest moment: creșterea numărului suplinitorilor în şcolile din întreaga ţară. Acest lucru este decontat direct de elevii care ajung pe parcursul unui ciclu de şcolarizare să aibă la aceeaşi materie 3 sau 4 profesori diferiţi, cu metode diferite de predare, cu pedagogie diferită, cu stiluri diferite. Este periculos pentru formarea unor elevi să ai atât de multă instabilitate!

Educaţia trebuie să fie în vârful listei de priorităţi pentru factorii decidenţi ai acestei ţări, de la care aşteptăm interes, responsabilitate şi implicare!

Ziua Internaţională a Educaţiei, sărbătorită pe data de 5 octombrie, ar trebui să fie momentul în care celebrăm acest sistem. Din păcate, lista neajunsurilor este în continuare mult prea mare!

Le mulţumim tuturor colegilor care au înţeles, în ciuda eforturilor şi a provocărilor, importanţa sistemului de învățământ, motiv pentru care s-au pus în slujba educaţiei! Apreciem tot ceea ce fac şi ştim că datorită lor avem încă rezultate la competiţii internaţionale, acolo unde steagul României este pe podium!

Le mulţumim elevilor care vin cu deschidere şi plăcere la şcoală, respectându-şi profesorii şi mentorii!

Le mulţumim părinţilor care au înţeles că şcoala trebuie să rămână un loc sacru al cunoaşterii şi al dezvoltării!

De Ziua Internaţională a Educaţiei, FSLI vrea un viitor şi unul mai bun pentru şcoala din România!”

Informații de context

În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației. 

Tot în județul Alba, un singur candidat s-a înscris la Titularizare 2023 pentru a preda Fizica și a luat sub nota 3, conform rezultatelor finale ale concursului național. Situația a fost semnalată de către inspectorul școlar general, Cornel Sandu, după cum scrie alba24.ro.

Profesoara Delia Davidescu a vorbit, la TVR Info, despre fizica predată în școală și a adus în atenție și lipsa profesorilor de fizică, deoarece tinerii „nu mai sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”:

„Avem o mare problemă, marea majoritate a profesorilor de fizică, din zona gimnaziu, liceu, sunt aproape de pensie sau chiar pensionari. Cei cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ. Mai degrabă, se gândesc spre o parte de cercetare, pe niște granturi, pe niște proiecte și, ori de câte ori li se oferă această posibilitate, spun că nu prea sunt interesați”, a spus cadrul didactic.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat, la o dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România, că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem:

„E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.”

La începutul lunii septembrie 2023, inspectorul școlar general al IȘJ Brașov, Ovidiu Tripșa, a declarat pentru Radio România Brașov FM că „e un trend național să avem un deficit de profesori de fizică, chimie, biologie.”

La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:

„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?

Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.

În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:

„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan.

Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.

Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:

„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.

Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”

Foto: © Ruslan Huzau | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

„Avem o criză de profesori”. Secretarul de stat Sorin Ion, apel la studenții de la Facultatea de Matematică și Informatică a UB să se angajeze în Învățământ: Salariile nu mai sunt chiar atât de mici. Veți avea satisfacții pe care cu siguranță în alt domeniu nu le veți găsi

Florian Lixandru, despre lipsa profesorilor de științe: La 1 septembrie aveam un deficit de aproape 1000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit / Profesorii se plâng că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile

Un profesor de fizică din Suceava care a predat de jumătate de secol a fost rechemat pentru că nu sunt profesori. S-a întors la catedră la 78 de ani, iar unii colegi, care i-au fost și elevi, s-au pensionat deja

45 de posturi de învățători și 20 de educatori sunt libere în județul Botoșani, spune inspectorul școlar general, Bogdan Suruciuc: Toate aceste locuri se datorează în primul rând unui număr mare de pensionări, multe și la disciplinele tehnice

Din anul școlar 2024-2025, profesorii pot rămâne titulari până la 70 de ani. Ligia Deca pare că nu știe că listele finale ale acestor cadre didactice au fost aprobate de inspectoratele școlare încă din iarnă, conform metodologiei-cadru

LISTA Creștere cu aproape 40% a numărului de profesori trecuți de vârsta de pensionare care au primit aprobare să rămână titulari și anul școlar viitor, în școlile din București