Familiile vor putea angaja bone în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă și părinte, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern / Amenzi între 2000 și 6000 de lei pentru cei care nu realizează dosarul personal al bonei

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea și completarea
Legii nr.167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă, aprobat în Guvern astăzi, bonele vor putea fi angajate nu doar prin agenții ca până acum, ci și prin contract individual de muncă între părinte (sau reprezentant legal al copilului) și bonă. Părintele, în calitate de angajator trebuie să depună acte la ANAF și ITM, în cazul în care proiectul de lege trece de Parlament și este promulgat de șeful statului.

Meseria de bonă este trecută în nomenclator din 2017, în România, dar până acum o persoană nu putea fi angajată ca bonă decât prin agenție specializată. Acum, potrivit proiectului, care urmează să parcurgă procesul legislativ în Parlament, bonele vor putea fi angajate direct de către familii, printr-un contract individual de muncă.

La articolul 7, după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a)1, cu următorul cuprins:

• ”a1) furnizarea serviciilor în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă și părinte sau, după caz, alt reprezentant legal al copilului, în calitate angajator.”

După articolul 7 se introduce un nou articol, art. 7, 1, cu următorul cuprins:

• ”Art. 71 (1) Persoanele juridice și fizice prevăzute la art. 7, lit. a) și a 1), în calitate de angajator, au obligația de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre bonele încadrate cu contract individual de muncă, de a-l păstra în bune condiții la sediu/domiciliu, precum și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

Practic părinții, sau reprezentanții legali ai copiilor vor avea calitatea de angajatori și trebuie să depună documente la ANAF și ITM (Inspecția teritorială a muncii).

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. De asemenea, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă. Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

În vederea simplificării relațiilor de muncă, bona – persoană fizică poate încheia un contract individual de muncă cu reprezentantul legal al copilului – persoană fizică, care va avea calitatea de angajator.

Ce acte trebuie să depună părintele în calitate de angajator

• Părintele sau reprezentantul legal va obține parola Revisal de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, persoana fizică, în calitate de angajator

• Se înregistrează la Administrația fiscală prin depunerea formularului 020 (art. 1 lit d) Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal (020), cod 14.13.01.10.11/2, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul nr. 3725/2017 din 19 decembrie 2017 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal).

• Anexează o copie după contractul de muncă înregistrat la ITM.
• Ulterior, angajatul va depune declaratia 112 (Ordin MF nr. 203/207/188/2021 din 16 februarie 2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a “Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţă nominală a persoanelor asigurate”), în funcție de perioada fiscală aleasă prin formularul 020.

Cei care angajează o bonă și nu întocmesc dosarul personal riscă o amendă de la inspectorii de muncă, între 2.000 lei și 6.000 lei, potrivit art.10, alin. 1 din proiectul de lege.

Ce cuprinde dosarul personal al bonei:

a) contractul individual de muncă și actele adiționale referitoare la modificarea,
suspendarea și încetarea contractului individual de muncă;

b) certificatul de calificare profesională obținut în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată, cu modificările și completările
ulterioare sau diploma, certificatul sau alt titlu de bonă recunoscut sau echivalat
conform prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările
şi completările ulterioare, dupa caz;

c) cazierul judiciar;

d) adeverința medicală care atestă că este aptă din punct de vedere medical pentru
exercitarea profesiei de bonă, inclusiv că nu se află în situația prevăzută la art. 6, lit
c);

e) raportul de evaluare psihologică eliberat de către un psiholog cu drept de liberă
practică din care să reiasă că persoana este aptă din punct de vedere psihologic să
exercite profesia de bonă;

f) adeverinţa care să ateste că nu se află în situația prevăzută la art. 6, lit. f), emisă de
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului
judeţean/consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială
se află domiciliul/reşedinţa bonei;

g) declarația pe propria răspundere din care să reiasă că nu se află în situația prevăzută la
art. 6 lit. b);

h) certificatul de integritate comportamentală, prevăzut la art. 3, lit. a) din Legea nr.
118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis
infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi
pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului
Naţional de Date Genetice Judiciare, cu modificările ulterioare ”.

Dacă potrivit contractului individual de muncă, bona are grijă de copil la domiciliul ei, și nu al copilului, mai este nevoie de următoarele documente pentru dosar:

a) pentru fiecare dintre persoanele care locuiesc împreună cu bona, o adeverinţă medicală
care să ateste îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 6 lit. d) şi e);

b) declaraţiile pe propria răspundere ale persoanelor care locuiesc împreună cu bona, din
care să reiasă că nu se află în situația prevăzută la art. 6 lit. a).

Potrivit proiectului de lege, primesc ajutor financiar pentru a plăti o bonă persoanele care au în întreținere copii de vârstă preșcolară, ale căror venituri sunt de până la 3.500 lei pe membru de familie. Printre documentele doveditoare pentru obținerea ajutorului financiar este și copia documentului în baza căruia se desfăşoară activitatea de bonă în condiţiile art. 7 din Legea nr. 167/2014. Însă, situația comună în care contractul individual de muncă se încheie între bonă şi o persoană fizică, părinte sau, după caz, reprezentantul legal al copilului, nu este menționată.
Prin urmare, familiile aflate în această situație, chiar dacă, din punct de vedere al veniturilor pe membru de familiei, ar fi elibigile să primească ajutorul financiar pentru plata serviciilor oferite de bonă, nu pot face dovada documentului în baza căruia se desfăşoară activitatea de bonă”, se mentionează în nota de fundamentare.

Informații de context

In data de 05 august 2021, în Registrul General de Evidență a Salariaților, figurează 37 de contracte de muncă active pentru ocupația de bonă și 78 pentru ocupația de baby-sitter, conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, pentru ocupațiile prevăzute în Clasificarea
Ocupațiilor din România. Pentru ocupația îngrijitor de copii, sunt înregistrate 13.925 contracte active, iar pentru cea de guvernantă, 562 de contracte.

În nota de fundamentare a proiectului de lege se precizează motivele care se facilitează accesul angajării bonelor.

“În conformitate cu Programul de Guvernare 2021-2024, educația din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează negativ societatea și economia României. Cele mai importante probleme structurale includ ratele mici de de acces la educația timpurie pentru copiii de 0-3 ani și 3-6 ani. În acest sens, Guvernul României și-a asumat prin Programul de Guvernare 2021-2024 facilitarea accesului pentru toți copiii în creșe și grădinițe și construirea infrastructurii necesare. Concomitent, întrucât s-a constatat că sunt necesare intervenții legate de activarea și promovarea angajării, pentru facilitarea ocupării femeilor, prin îmbunătățirea angajabilității și autonomiei acestora, printre prioritățile guvernamentale se numără și promovarea participării femeilor la piața muncii, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente și sprijinul pentru familiile monoparentale, pentru îmbunătățirea angajabilității și autonomiei părintelui singur. Tendințele de scădere a populației active vulnerabilizează perspectivele de creștere economică și dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung, precum și sustenabilitatea sistemului de pensii publice.

În contextul îmbătrânirii demografice, participarea deplină a forței de muncă disponibile a devenit o necesitate în plan economic. În acest sens, se impun măsuri care sprijină încadrarea femeilor pe piața muncii în condițiile realizării echilibrului dintre viața profesională și cea de familie.
Cu toate că în România participarea femeilor pe piața muncii beneficiază de sprijin, acestea
continuă să fie principalele responsabile de activitățile de îngrijire a familiei şi gospodăriei, în
condițiile în care serviciile sociale dedicate îngrijirii copiilor și persoanelor dependente nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor (aproximativ 12% dintre femei erau inactive din cauza responsabilităților familiale în 2018). Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu un copil cu vârsta sub șase ani a fost de 29 puncte procentuale în 2018.
Măsurile de suport pe piața muncii a femeilor determină beneficii nu doar la nivel societal, ci şi la nivel individual, femeile putând avea acces la o educație mai bună, la o poziție mai bună pe piața muncii, dar şi la pensii mai bune la momentul retragerii din viața activă. Ocuparea, viața de familie şi egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați sunt fenomene interdependente care pot determina dezechilibre și efecte negative asupra societății şi asupra economiei dacă nu sunt abordate integrat.
În mediul rural locurile de muncă sunt mai puține sau concentrate pe activități agricole sau muncă sezonieră, iar serviciile de îngrijire a copiilor, nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor.
Structura Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 are la bază cele șase priorități de dezvoltare rurală stabilite prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, iar pentru cea de-a șasea prioritate, există măsuri care vizează atât incluziunea socială, reducerea sărăciei, cât și dezvoltarea economică în zonele rurale.
În acest context, măsurile cu caracter social sunt adresate în principal prin intervențiile de tip
LEADER (instument financiar care contribuie la sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor rurale, reducerea disparităților dintre urban-rural și promovarea incluziunii sociale, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare rurală identificate la nivelul PNDR 2014-2020),” se arat în nota de fundamentare.

Nota de fundamentare a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă

Photo 115228950 / Babysitter © Oksun70 | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.