Aproape 76.000 de absolvenți de clasa a VIII-a au luat note între 1 și 6,99 la Matematică, la Evaluarea Națională din acest an, potrivit rezultatelor anunțate de Ministerul Educației. Procentual, asta reprezintă peste 60% din totalul celor prezenți la examen. Notele sub 7 reprezintă „nivelul mediu”, potrivit metodologiilor folosite în acest an și în 2020, pentru echivalarea probelor de competențe cu mediile de la clasă, de către Ministerul Educației. Despre nivelul de la Matematică al acestor copii Ministerul Educației, școlile și profesorii știau încă de când ei erau în clasa a VI-a, de acum 2 ani, potrivit Raportului Național Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, matematică 2019, făcut de Centrul Național de Evaluare și Examinare, instituție aflată în subordinea ministerului.
Rezultatele de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, publicate de Ministerul Educației, arată că la Matematică 75.926 de elevi au luat sub media 7, adică peste 60% din cei 123.248 de elevi prezenți la această probă.
Concret, împărțirea pe tranșe de medii a acestora este următoarea:
- Note între 1 și 4,99 – 32,61% – 40.193 de elevi
- Note între 5 și 5,49 – 8,26% – 10.185 elevi
- Note între 5,5 și 5,99 – 6,96% – 8.584 de elevi
- Note între 6 și 6,49 – 7% – 8.630 de elevi
- Note între 6,5 și 6,99 – 6,76% – 8.334 de elevi
- Total note între 1 și 6,99 – 61,59% – 75.926 de elevi
Nota 6,99 înseamnă nivelul mediu, potrivit Ministerului Educației
Procedura care prevede echivalarea notelor de la clasă cu nivelurile de competențe, folosită în 2020 și 2021 pentru Bacalaureat, de către Ministerul Educației, prevede că nivelul mediu este cel al elevilor care au note între 5 și 6,99.
- nivelul „utilizator mediu” pentru media cuprinsă între 5 și 6,99;
- nivelul „utilizator avansat” pentru media cuprinsă între 7 și 8,49;
- nivelul „utilizator experimentat” pentru media cuprinsă între 8,50 și 10.
Prin corelație, notele de la matematică sub 7 sunt de nivel mediu.
Când erau în clasele a IV-a și a VI-a acești elevi știau mai bine matematică decât într-a VIII-a
Raportul Național de la Evaluarea Națională de clasa a VI-a, Matematică din 2019, făcut de Centrul Național de Evaluare și Examinare, arată că la acel moment 25% dintre elevi au obținut sub 467 de puncte, adică erau sub nivelul de competențe de bază.
“39,18% dintre elevii care la proba de matematică de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a IV-a, din anul 2017, au avut un procentaj de rezolvare corectă a itemilor cuprins între 50% și 60% (n. red. echivalentul notei 5 – 5,99), au obținut la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, din anul 2019, scoruri între 466 și 489” (n. red. echivalentul notei 5), se arată în raportul public.
Există o serie de corelații între rezultatele acestor elevi la evaluările prin care au trecut, ei fiind prima generație care au făcut clasa pregătitoare, adică au 9 ani de școală până în clasa a VIII-a și au susținut până acum Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
Datele mai arată că 18,7% dintre elevii care la proba de matematică de la Evaluarea Națională din clasa a IV-a au avut un procentaj de rezolvare corectă a itemilor cuprins între 90% și 100%, adică erau între nota 9 și 10, au obținut la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a, din anul 2019, scoruri între 512 și 535 (n. red. punctaj echivalent notei 7).
Autorii raportului arătau și unde se produce declinul, lucru consemnat de EduPedu.ro încă de la publicarea raportului, din februarie 2020.
“Pentru elevii care la probele de la EN IV 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la EN VIII 2018 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a. Graficul dependenței dintre rezultatele înregistrate la EN IV 2015 și cele de la EN VI 2017, care confirmă și el observația anterioară, are aspect identic celui din FIGURA IV.47, în care este reprezentată corelația dintre procentajul de rezolvare corectă a itemilor de la proba de matematică din cadrul EN IV 2017 și scorul calculat pe baza codurilor alocate răspunsurilor aceluiași elev la proba de Matematică și Științe din cadrul EN VI 2019. Cu alte cuvinte, și pentru generația care a susținut în acest an EN VI (n. red. adică cei care au dat acum Evaluarea Națională de clasa a VIII-a) există un număr semnificativ de elevi pentru care este necesară intervenția pentru recuperarea decalajelor“, se arăta în raportul de anul trecut.
În document se arată foarte clar că “Evaluările naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a
VI-a furnizează informații despre situația de ansamblu la nivelul sistemului educațional, permit depistarea precoce a elevilor cu un nivel scăzut al competențelor de bază, astfel încât să se poată interveni pentru a asigura, pentru toți elevii, un nivel adecvat al acestor competențe”.
Cu toate acestea nu a existat nicio intervenție la nivelul sistemului pentru a îndrepta aceste deficiențe, descoperite prin aceste evaluări, potrivit informațiilor EduPedu.ro.
C.I.
Mihai Peticilă
Costin Ionescu
Redacția
Daniel David
21 comments
Am citit lucrarea “Invata din greselile altora,… n-ai timp sa le faci tu pe toate!” care s-a vrut , inca de acum un semnal de alarma a lipsei de matematica adevarata din cartile (manuale, culegeri, caiete etc) cu care este sufocata piata actuala de carte de matematica.. Pentru un cunoscator de matematica din Ungaria, Moldova, Bulgaria si multe alta state europene ceea ce se prezinta in Romania ca matematica (pentru elevi si profesorii lor)) este incredibil!! Persoane care au ele insele nevoie sa priceapa ABC-ul matematic, trasii- impinsii sistemului, “dau lectii” sub diverse forme si par sa fi fost inspiratorii poeziei lui Ion Pribeagu: Ei sunt ca iarba, cu duiumul/Sa nu-i improsti…Radacinile necunoasteriii si ale cunoasterii gresite a matematicii isi au originile in cunostintele precare ale parintilor, in lipsa de har a peste 50% dintre cadrele didactice,(da ,da, da mai mult de jumatate dintre cadrele didactice au gresit in alegerea acestei meserii puternic VOCATIONALE!) impostura manifeste din structurile decizionale ale Ministerului ce ar trebui sa se ocupe de invatamant.
Matematica nu se prinde din zbor.
Elevul trebuie sa fie atent la orele de curs sa se implice, sa isi faca temele, sa lucreze chiar mai mult de atat.
Cum corect se spune, matematica se face cu creionul in mana.
Nu stand ore intregi pe jocuri pe telefon sau pe computer, nu stand ore in sir pe site-uri de socializare.
De ce ,,faliment matematica,,pentru ca avem o generație de părinți care junpun preț pe educația copiilor lor ci ii interesează doar cancanurile de la TV și își doresc ca progeniturile lor sa își găsească unu-una cu banii cu cel puțin 20 de ani mai in vârstă decât copii lor sa le întrețină progeniturile….aceasta este generația de părinții cu copii care nu pun preț pe nimic…. decât pe banii făcuți indiferent prin ce metode….
Aerisiți programa. Conținutul de clasa a 5a este indigest și mult prea stufos!
Subiectele date in ultimii ani au o dificultate foarte mare, nu stiu cum fraudează atîția copii si iau 10, mie mi se par imposibile, mai ales pînă la nota 5, tipul 10: 2 – 1 = ? mi se pare dea dreptul imposibil.
Ar trebui corelat totul astfel încît toti copiii să ia cel putin 10.
Categoric nu trebuie să acceptăm că nu sunt toti la fel, că unii învață în orice conditii,,altii nu.
Sigur, sunt multe de discutat, însă cel mai important este de a lua măsura care ii face pe toti egali, să nu fie cumva vreo discriminare, ba chiar dacă cumva vreunul , din întîmplare ar reuși prin vreun fel sau altul să arate că este mai bun , trebuie să găsim o cale de ai da in cap, să îl depunctăm, cum de isi permite, pfuah
Doar elevii care au muncit cu adevarat si au fost ajutati de un meditator bun, au luat note mari.
@perplex
Ăștia care se ocupă și publică despre pedagogie sunt precum doctorii docenți de nivel internațional dinainte de ’89.
Sigur au învățat pedagogie după cărțile lui Cucoș. În fiecare an mă uit lung la această carte, nu îmi dau seama cum de a fost publicată, cum de se regăsește în bibliografie, cum de nu înțelege nimeni că are valoare zero! Ceea ce publică Cucoș nu poate fi aplicat!
Nu uitați de aportul învățătorilor care de fapt nu îi pot învăța pe copii decât să scrie și să citească. Una foarte apreciată le-a predat aria pătratului ca egală cu latura înmulțită cu 2 . Toate exercițiile ulterioare le-a făcut așa !! La dreptunghi a făcut bine L*l .Ce gândire matematică le-a făcut copiilor . In plus la geografie a spus că Istanbul e capitala Turciei. Si e învățătoare la o școală din centrul Bucureștiului cu presă bună !! Saltul la alți dascăli , cu pregătire și pretenții crescute e de analizat.
Doar sunt ” profesori” de primar. Se autointitulează profesori , parca au făcut cine știe ce facultate. Au făcut un colegiu , la ff sau seral. Dacă l-au făcut chipurile la zi(prezenta din când în când) la fel ca restul sunt examene copiate și cu șpagă. Ce poți cere de la un învățător care nu știe el lb romana corect dar sa mai predea. Normal că atunci când elevii vin la gimnaziu la profesori cu pregătire și pretenții de a învăța nu de a o frunzarii carte iau note mici. Părinții dau vina pe profesori dar nu incerca sa ii determine să învețe. Nu prea se ocupa de ei.
Falimentul sistemul politic care tine educatia la 2% in loc de 6%!!
Cat timp ne mai batem joc de viitorul tarii?
Vreți să spuneți “falimentul școlilor”, că de la dl. Câmpeanu am aflat că în ultimii 20 de ani universitățile nu au umblat cu tehnologia avansată, așa că personalul din învățământ nu știe… să scaneze!!!
E bine, să tot înveți didactică pentru titularizare!
Ar trebui reinventata didactica matematicii la noi. Astia care scriu cartile de didactica matematicii nu inteleg nici pedagogie, nici psihologie. Scriu in cartile astea toate prostiile ca sa umple niste pagini, fara sa ofere un model eficient de predare si invatare.
Si matematica ar trebuie predata pentru toti copiii, nu doar pentru aia care ajung la olimpiade. Educatie pentru toti si pentru fiecare. A auzit cineva de asta?
Poate ar trebui sa traga cu ochiul la modelul chinezesc macar, daca nu la ala singaporez, estonian, canadian sau finlandez. Ar trebui sa se apuce sa faca cercetare. Altfel nu fac decat sa perpetueze prostia pedagogica romaneasca si eventul sa-si aduca si ei o mareata contributie la ea.
Bună ziua! În acest articol atacați doar efectele, dar nu cauza. Falimentul matematicii se produce din mai multe cauze:
1. Programa a fost modificată și nu este corelată cu alte discipline.
2. Conținutul programei este pur teoretic și nu are aplicații din viața reală. Copii nu înțeleg de ce trebuie să învețe aceste conținuturi. Din acest motiv le asimilează în mod superficial prin automatism și repetiție.
3. Părinții nu au timp sau sunt depășiți de conținuturile propuse. S-au adus în programă multe conținuturi și s-au impus metode importate din alte sisteme de educație. Aceste metode nu sunt aplicabile decât în școlile cu blazon.
4. Nu se înțelege clar faptul că există legătura între sărăcie și abandon școlar. Sunt copii în mediul rural ce mănâncă doar pâine toată ziua. Cum vrem să înțeleagă matematica?
5. Pe tot parcursul școlii părinții au ca interes principal: limba română și matematica. Restul disciplinelor există doar pentru media finală de absolvire. Medie care contează pentru intrarea la liceu. Aceasta și din cauza industriei meditațiilor private.
Ce poti sa-i faci unei loaze care nu vrea sa rezolve nici macar un exercitiu in clasa, dar nici acasa?
Este falimentul scolii online. Atât pot face împreună, profesori și elevi, in forma asta surogat. Ați distrus învățământul și acum îl căutați pe acarul Păun – profesorul de mate…
Neconvingator fara comparatie cu proba de Limba romana, unde s-au luat de 3 ori mai putine medii de zece. Deci unde e mediocritatea?
Atunci cand au de gand sa dea 6% din PIB pentru educatie? Fara resurse nu ai cum sa faci performanta! Orice statistica trebuie pusa in carca fostilor si actualilor presedinti/ministrii/parlamentari.
Cu statistica asta cu tranșe alese după cum îți convine poți demonstra orice.
Ce nu e clar? 61.59% sunt franjuri. Unde mai pui ca alții nici macar nu s-au înscris la concurs. Autorul oferă niste cifre, concluziile le trage fiecare așa cum poate.
Concluzia este ca dupa subfinantare in educatie urmeaza si rezultatele.
Ceea ce multi nu inteleg in viitor vom ajunge si mai rau daca tinem acelasi trend.
Daca te duci la cauza vei ajunge fix la politicieni si sindicate care in fata se cearta iar in spatele usilor fac intelegeri pe spinarea copiilor.