Decani și prodecani din facultățile de litere din țară propun modificarea legii care permite predarea în liceu doar cu diplomă de licență și pregătire psihopedagogică, fără masterat în domeniu, și cer o finanțare mai bună pentru programele de filologie. Ei mai solicită ca inteligența artificială să fie integrată critic, nu automat, în predare și evaluare, și vor un cadru național care să reglementeze acest proces. Alte propuneri vizează extinderea orelor de limbi moderne și introducerea unei discipline de comunicare în limba română pentru toate programele nefilologice din științele sociale, umaniste și arte, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro.
- Propunerile vin după o întâlnire de pe 21–22 martie 2025 la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), la evenimentul „Tendințe și provocări în filologia universitară românească”. La discuții au participat și consilierii ministrului Educației și Cercetării, Daniel David – profesorul universitar dr. Sorin Costreie și profesorul dr. Mircea Bertea, alături de membri ai ARACIS și CNATDCU, directori de departamente și ai consiliilor pentru studii doctorale.
„Filologia românească traversează, la toate nivelurile sale de studiu, o perioadă de provocări diverse, atât de natură educațională, științifică și profesională, cât și de ordin economic, social, tehnologic și cultural”, se arată în comunicatul emis de organizatori. În acest context, reprezentanții domeniului consideră necesară „acordarea unei atenții constante creșterii (sau, cel puțin, păstrării) standardelor de calitate educațională din domeniul filologic, precum și reafirmarea relevanței educației filologice pentru societatea românească actuală”.
Potrivit participanților, filologia nu este doar „câmpul de studiu care asigură o comunicare precisă, nuanțată și eficientă (și care combate astfel fenomene precum manipularea și dezinformarea)”, ci și „modul cel mai firesc de a contracara analfabetismul funcțional prin formarea deprinderilor necesare procesului de comprehensiune”.
Printre propunerile formulate, se numără și corectarea „urgentă a unor anomalii legislative”, care în prezent prevăd că funcția de profesor în învățământul liceal poate fi ocupată de absolvenți ai licenței în domeniul postului, însoțită de formare psihopedagogică. „Fără a nega importanța pregătirii psihopedagogice, considerăm, totuși, că legislația românească nu poate să ignore nici importanța vitală a pregătirii profesionale de nivel masterat în cazul profesorilor care ocupă posturi în domeniul liceal”, au transmis participanții.
Un alt punct central al întâlnirii a fost problema subfinanțării învățământului filologic superior. „Subfinanțarea cronică rămâne o problemă care afectează grav învățământul filologic superior din România, împiedicând universitățile de la fixarea realistă și atingerea progresivă a unor standarde superioare de calitate și a unor indicatori crescuți de performanță”, se precizează în comunicat. Participanții au elaborat un memoriu care conține propuneri privind redimensionarea finanțării domeniului Filologie, document ce va fi transmis Ministerului Educației și Cercetării (MEC), potrivit informării ULBS după eveniment.
- O problemă ridicată la întâlnirea decanilor a fost potrivit surselor Edupedu.ro și durata studiilor de licență, asupra căreia o propunere ca numărul de ani să fie crescut de la 3 la 4 a fost făcută anul trecut de facultățile de la Universitatea din București (UB), inclusiv oficial către ministra Educației de atunci, Ligia Deca. Propunerea ar fi picat la vot la întâlnirea de la Sibiu, conform acelorași surse, însă toți reprezentanții ar fi convenit pentru o dublare a coeficientului de finanțare prevăzut de ARACIS, în special la programele de dublă specializare care produc majoritar absolvenți pentru cariera didactică.
În contextul transformărilor tehnologice, reprezentanții învățământului filologic au recomandat „integrarea instrumentelor IA în învățarea și studiul limbilor”. Totuși, aceștia atrag atenția că „această integrare să se facă într-o manieră critică, nu automată, ci păstrând și valorificând constant (inclusiv în activitatea de evaluare) contribuția personală a subiecților umani”. În acest sens, se propune „elaborarea unui cadru național care să ghideze procesul de integrare a IA în activitatea didactică și de cercetare”.
De asemenea, s-a discutat despre extinderea studiului limbilor moderne și a competențelor de comunicare în limba română în afara domeniului filologic. Participanții au propus „ca, la toate specializările nefilologice din ciclul universitar de licență, studiul limbii moderne să se realizeze de-a lungul a cel puțin 4 semestre, cu minimum 2 ore pe săptămână”. În plus, se propune introducerea unei discipline centrate pe „comunicarea orală și scrisă în limba română, particularizată în funcție de specificul fiecărui domeniu”, pentru specializările din domeniile Științe sociale, Științe umaniste și arte.
La finalul întâlnirii, reprezentanții învățământului filologic românesc au convenit asupra „oportunității creării unei rețele profesionale naționale a facultăților cu programe de studii în domeniul filologic, care să faciliteze comunicarea atât în cadrul comunității academice, cât și cu mediile externe”.
DOCUMENT DESCARCĂ Comunicatul integral de presă al ULBS Sibiu de marți, 25 martie:
Informații de context
Viitorii profesori de limba și literatura română, actuali studenți formați de facultățile de litere și de limbi străine, ar trebui să facă 4 ani de licență, așa cum era tradiția filologică înainte de introducerea sistemului Bologna. Extinderea duratei studiilor față de cei 3 ani urmați de studenți în prezent este propunerea oficială pe care Oana Fotache Dubălaru și Laura Sitaru, decanele Facultății de Litere și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea din București (UB) au înaintat-o în iunie 2024 ministrului Educației, Ligia Deca, după cum a declarat Oana Fotache Dubălaru în exclusivitate într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Decana Facultății de Litere a UB a spus în interviul pentru Edupedu.ro că propunerea vine în contextul în care este nevoie de o reformă reală a formării inițiale a profesorilor. Trei ani de pregătire sunt insuficienți, consideră Fotache Dubălaru, care susține că „un student la filologie este pus în situația unui personaj de basm, doar că fără glorie și fără garanția unui final fericit. În trei ani trebuie să învețe cât alții în șase, pentru că se pregătește, de fapt, pentru două specializări” – limba română și o limbă modernă.
A venit și prima reacție la scurt timp: Institutul de Lingvistică al Academiei Române a anunțat că susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română, în loc de 3 ani cum este în prezent, a scris atunci instituția într-o postare pe Facebook. „Prin vocea decanului de la Facultatea de Litere – Universitatea din București, Universitatea din București a luat inițiativa restabilirii duratei ciclului de licență la 4 ani pentru învățământul filologic cu dublă specializare”, au scris pe 1 iulie reprezentanții institutului pe rețeaua socială: „Salutăm și susținem această inițiativă, care revitalizează învățământul filologic românesc”.