Exerciții de inteligență artificială cu Mihai Viteazul, radicali, Sorescu, Harari și poluarea din Ploiești / Cât de amenințător sau promițător este pentru școală și profesori ChatGPT, cel mai recent sistem AI disponibil la liber pe Internet, care riscă să îngroape temele și spune că poate “înlocui profesorii”?

3.559 de vizualizări
Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com
“Eufemism” de inteligență artificială: cel mai nou sistem AI dat în folosința publicului larg, sistem ce a stârnit un val de discuții în ultima săptămână prin modul spectaculos în care-și prezintă “deșteptăciunea”, ChatGPT “poate avea o serie de implicații interesante” în educație. O spune chiar el, sistemul ChatGPT. Ce fel de implicații? Poate “oferi feedback instantaneu elevilor” sau poate “crea conținut educațional personalizat”, între altele. Sună bine? “Desigur, ChatGPT poate avea și unele implicații negative în educație. (…) Există riscul ca ChatGPT să înlocuiască profesorii în modul lor de ghidare și îndrumare a elevilor”.
  • Nu sunt părerile vreunui om identificabil – ci chiar răspunsurile date, la întrebări puse de reporterul Edupedu.ro, de către platforma ChatGPT.

Pentru mulți, poate fi un semnal de alarmă cu privire la impactul pe care asemenea platforme îl pot avea asupra școlii. Dar, pe moment, ChatGPT ne îndeamnă, din momentul intrării pe platformă, să fim calmi: Printre primele mesaje când intri pe adresa unde este disponibil, apare unul care precizează: “Acesta este o previzualizare gratuită destinată cercetării. (…) Sistemul poate uneori să genereze informații înșelătoare și să producă un conținut dezechilibrat sau ofensator. Nu este scopul său să dea sfaturi”.

Este, deci, un program aflat încă în teste, în care nu putem avea încredere, după cum el însuși avertizează. Dar, când te joci cu el să vezi ce poate să facă, te gândești, inevitabil, ce va putea să facă în momentul în care nu va mai fi în teste, când va fi “pe bune”. 

Motiv pentru care a stârnit deja – prin capacitățile sale demonstrate în scurta perioadă de testare de până acum, de la aceea de a scrie coduri software până la tentative uneori stângace, alteori surprinzătoare de a scrie poeme – nenumărate discuții în presa din toată lumea, inclusiv din România. A ajuns să fie pus să elaboreze documente juridice sau strategii corporatiste, sau să spună ce crede despre reacția pe care ar trebui să o aibă Bucureștiul după decizia Austriei împotriva aderării României la Schengen, dar și să fie criticat, între altele, pentru “sexism”.

Am încercat să vedem ce poate să facă ChatGPT când vine vorba despre școală, domeniu în care cel puțin elevii lumii au început deja, cu mai mult sau mai puțin succes, să încerce soluții AI pentru a-și “rezolva” rapid temele, eseurile și alte activități. În presa anglo-saxonă, se discută deja despre un impact major așteptat în domeniu, în viitorul apropiat. Oare așa să fie și în România, cu școală în limba română? Și poate așa ceva să schimbe, într-adevăr, mersul lucrurilor, când la fel s-a spus, în bună măsură, și de când s-a răspândit rapid Internetul și au explodat site-urile de “referate”, sau când au apărut social-media, sau când pandemia a forțat totul să se mute online?

Dar, mai întâi, ce este ChatGPT:

Acesta a este un program de inteligență artificială bazat pe conversație, ce își însușește și dezvoltă modele de limbaj pentru dialog. Este dezvoltat de OpenAI, fundație unde cofondator este și omul de afaceri Elon Musk. El se bazează pe un soft precedent, numit GPT-3, iar noua variantă “conversațională” a fost lansată la sfârșitul lunii noiembrie a.c..

Potrivit prezentării de pe site-ul gazdă, “Formatul dialogului permite ChatGPT să răspundă unor întrebări de urmărire, să-și accepte greșelile, să conteste premisele incorecte, să respingă cerințe inadecvate”.

Pentru a-l accesa, e suficient să te înscrii, gratuit, pe platformă de pe site-ul dedicat al OpenAI (notă: pentru înscriere trebuie transmise unele date personale, precum e-mailul sau numărul de telefon). Apoi poți să îl folosești liber, iar modul de funcționare este cel mai simplu posibil: pui întrebări sau îi adresezi comenzi, iar programul răspunde. Durează maxim 10 secunde din momentul în care e adresată întrebarea până începe să scrie răspunsul. Dacă nu-ți convine cum răspunde, poți să întrebi din nou. Programul, spun autorii, învață și se adaptează pe parcursul conversației, pentru a-și îmbunătăți performanța. Poate nu doar să răspundă unor întrebări, ci să scrie eseuri, să verifice și să corecteze cele scrise, să facă sinteze etc..

În mediul educațional și școlar academic occidental au apărut deja evaluări ale impactului pe care acest sistem – venit în continuarea altora existente deja și care începuseră să fie folosite de elevi în pofida unei dificultăți mai ridicate de folosire.

  • Publicația de specialitate TES Magazine notează, într-o analiză recentă: “Profesorii trebuie să fie atenți la multe lucruri atunci când notează tema elevilor. Lucruri precum: a atins elevul obiectivele de evaluare? Au făcut progrese? Poate chiar întrebarea dacă e clar că lucrarea nu a fost copiată de pe Wikipedia? Acum, trebuie să aibă în vedere ceva nou: este această lucrare scrisă de un bot de inteligență artificială?”. Sursa citează un expert de la Universitatea Camilo Jose Cela din Madrid, potrivit căruia “eseul de verificare a cunoștințelor era deja sub presiunea plagiatelor din realizate prin serviciile atotprezente de scriere a eseurilor”, iar profesorilor nu le-ar rămâne, acum, decât să folosească ChatGPT sau alte sisteme de AI în propriul avantaj, insistând în același timp că elevii nu se pot baza complet pe astfel de platforme.
  • Un alt articol, publicat de The Atlantic, proclamă “moartea” eseului școlar și apreciază că “nimeni nu este pregătit pentru modul cum AI va transforma mediul academic” și citează un expert potrivit căruia sisteme precum ChatGPT “pot deveni un cadou pentru elevii trișori sau un instrument puternic de predare, chiar un instrument pentru întărirea creativității”. Și pune întrebarea: ce te faci dacă un elev folosește acest instrument, atât timp cât, astfel, el nu copiază “după altcineva”, nici după “ceva” identificabil, având în vedere că sursa nu este una verificabilă, precum Wikipedia sau alte resurse online, ci una personalizată?

În același articol e descrisă capacitatea presupusă a sistemului, aflat încă în versiune beta, de a scrie eseuri suficient de complexe pentru o evaluare pozitivă sau o notă bună – “Fragmentul sună a text de umplutură, dar așa sună cele mai multe eseuri ale elevilor”, sună una dintre aprecieri.

Exerciții de “rezolvat” texte, teme și eseuri pentru elevi, în limba română

În contextul acestei “conversații”, cum sună ChatGPT în română? Edupedu.ro “s-a jucat” cu platforma, i-a pus întrebări și a primit răspunsuri – puteți trage propriile concluzii urmărind “discuția”, sub forma unor capturi de ecran de pe pagina ChatGPT. 

Întrebările au fost puse în limba română, răspunsurile au fost formulate tot în limba română, una curată, mult superioară, calitativ, celebrelor “traduceri Google”.

I-am cerut să “scrie un articol despre implicațiile sale în educație. A răspuns doar cu implicații pozitive, pe care le descrie drept “interesante”: “posibilitatea de a oferi feedback personalizat elevilor”, “feedback instantaneu elevilor în timpul evaluărilor”. Poate fi folosit și pentru “a crea conținut educațional personalizat pentru fiecare elev în parte” .

Nu pot fi doar lucruri de bine, deci l-am întrebat despre posibila influență negativă. Pentru răspuns, folosește un element de legătură cu precedenta întrebare (“desigur”) și începe enumerarea cu elementele mai puțin controversate, înainte de a exprima estimări cu potențial ridicat de dezbatere: discută întâi probleme de “gestionare” și de lipsa siguranței că va răspunde clar și precis, abia apoi menționând: “există riscul ca ChatGPT să înlocuiască profesorii în rolul lor de ghidare și îndrumare a elevilor. Dacă elevii se bazează prea mult pe sistem pentru feedback și învățare, acest lucru ar putea afecta abilitățile lor de gândire critică și de rezolvare a problemelor“.

L-am pus, apoi, să facă diverse materiale de tipul celor pe care elevii le au de făcut pentru școală, fie sub formă de eseu, fie de “compunere”, temă sau răspuns succint la întrebări. Am ales diverse întrebări pentru diverse cicluri de studii și pentru diverse materii.

Despre poezia lui Marin Sorescu, de exemplu, a răspuns următoarele – răspuns parțial, editat pentru concizie (10 secunde de așteptare a redactării plus încă 20-30 de secunde pentru redactarea propriu-zisă):

Pe de altă parte, un elev care n-a fost prezent la școală când s-a predat radicalul nu are șanse să priceapă mare lucru, în mod corect, de la actuala versiune a ChatGPT:

La fel, când l-am întrebat despre Mihai Viteazul, versiunea preliminară a ChatGPT a livrat ceva periculos pentru elevul care ar cere ajutor pe această temă (programul beneficiind însă de precizarea că, în faza actuală, e posibil să transmită informații false).

În același timp, însă, iată cum răspunde la o întrebare dintre cele tipice învățământului bazat pe memorare:

Un alt răspuns pe care l-ar putea folosi un elev la un subiect pe teme de mediu:

Pentru un posibil eseu la istorie, nivel de liceu, i-am cerut să exprime rezerve față de un autor popular în acest moment:

Și, pe o altă temă de actualitate în educație, l-am întrebat ce părere are pe o temă legată de educația sexuală / educația pentru viață:

Dar cum ar răspunde dacă ar avea de scris un eseu care combină informații din mai multe domenii?

Acestea, reamintim, sunt răspunsurile unui program de inteligență artificială aflat în versiune preliminară, “dat în teste”, accesibil gratuit, care ne îndeamnă să nu îl credem – momentan – pe cuvânt. 

Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Inteligența artificială nu poate sa decât clișee. Adică acel cancer care roade școala românească, numit pompos LIMBAJ ACADEMIC. Elevii mestecă păsăreasaca academică de iuau numai 10, dar limbajul uzual e monosilabic. Dacă AI va prelua tot spanacul academic beneficiile ar fi enorme. Am avea o epidemie de limbaj articulat și gândire critică. Ar fi minunat!

  2. Absoult deloc periculos! Oricum, la noi temele se fac pentru notă, nu pentru pasiune. Cine are pasiune pentru o anumită materie nu va apela la AI. Și nu e același lucru fără AI? Elevii învață mecanic și regurgitează la examene, iau nota și informația se șterge. Creierul se apără; uită tot ce nu se face pe bază de pasiune. Așa că nu e nicio pagubă. Absolut niciuna! Soluția? O ȘCOALĂ BAZATĂ PE LIBERUL ARBITRU, PE PASIUNE, NU PE MEMORARE MECANICĂ. Lăsați elevii să-și aleagă materiile, nu le băgați pe gât.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

De 30 de ani se vorbește de pensii, pensii și iar pensii, nimeni nu vorbește de prezentul și viitorul României, despre familiile cu copii – Marian Preda, sociolog și rector al Universității București

De 30 de ani se vorbește de pensii, pensii și iar pensii, nimeni nu vorbește de prezentul și viitorul României, despre familiile cu copii, a declarat sociologul Marian Preda, rectorul Universității București, la B1TV. „Cei…
Vezi articolul

Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene

România este sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din Educație, anunță oficial Comisia Europeană, care a publicat astăzi, 26 septembrie, Monitorul educaţiei şi formării pe 2019. Datele arată că educația…
Vezi articolul

Radiografia carierei de profesor în țara analfabetismului funcțional: cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință “unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice

Profesorii din România manifestă cel mai scăzut nivel de stres din Europa, iar când sunt stresați, motivele țin de munca administrativă și răspunderea pentru rezultatele elevilor. Dar cu munca administrativă…
Vezi articolul