Exemple de reformă oferite de ministrul Educației: program remedial care ar urma să fie introdus în 2024, dar încă nu are cadru de aplicare, reforme instituționale și premii pentru profesori performanți amânate până în 2025-2026, planurile-cadru reluate după doi ani de întreruperi / Ligia Deca: „Schimbările reale, trainice durează”

„Toată lumea își dorește o schimbare acum, dar, de fapt, schimbările reale, trainice durează” în Educație, a spus ministrul de resort, Ligia Deca, într-un interviu acordat miercuri Pro TV. Ea a a prezentat, în acest sens, o serie de reforme introduse de noua Lege a învățământului preuniversitar și alte schimbări din sistem, dintre care unele tocmai au fost amânate, altele sunt resuscitate după ani de pauză, iar altele sunt promise pentru 2024, deși până acum nu a fost prezentat vreun cadru de aplicare pregătit de autorități.

Astfel, Ligia Deca a vorbit, în interviu, despre:

• Un program prin care 4 ore din norma didactică să poată fi folosită pentru activități remediale, program-pilot care, spune ea, ar urma să înceapă din 2024. Pentru acesta, însă, nu a fost prezentat până acum nicio modalitate de aplicare și nicio soluție, de exemplu, pentru acoperirea celor 4 ore care „ies” din norma didactică. 
• Planurile-cadru pentru liceu, pentru care se lucrează „până la finele lunii februarie” 2024 – după ce reforma curriculară a fost întreruptă timp de 2 ani.
• reforma sistemului de evaluare a calității și de inspecție – în condițiile în care schimbările introduse de noua Lege a învățământului preuniversitar în privința ARACIIP și a inspectoratelor tocmai au fost amânate până în 2025-2026, printr-o ordonanță de urgență a guvernului.
• premierea profesorilor performanți, prevăzută de noua Lege,  premiere de asemenea amânată prin OUG.

Ligia Deca, despre programul de activități remediale: 

„ (…) Avem și un proiect necompetitiv, prin care 130 de școli vor intra deja într-un program în care elevii să fie urmăriți, să existe resurse suplimentare pentru învățământ remedial, profesorii să fie formați, iar elevii să fie urmăriți în așa fel încât să vedem cum ei progresează. (…) Acest program probabil că va începe anul viitor. Deci programul, din fonduri necompetitive, include aproximativ 60.000 de elevi care vor fi urmăriți, include formări pentru 30.000 de profesori și 130 de școli-pilot. În plus, în lege, 4 ore din norma didactică pot fi folosite pentru activități remediale. (…)”

• Deși este propus „anul viitor” ca termen posibil pentru introducerea acestui program, până acum nu există nicio planificare și niciun cadru care să permită aplicarea lui, de exemplu prin soluții de acoperire a predării în cele 4 ore pe care un profesor le-ar folosi pentru activități remediale. Iar programul este doar unul pilot, ceea ce înseamnă că nu există niciun orizont pentru extinderea la nivel național.

Ligia Deca despre planurile-cadru:

„Lucrăm la planurile-cadru până la finele lunii februarie, începutul lunii martie, ar trebui să avem planurile cadru pe liceu, să începem să refacem programele școlare. Ne propunem să ne uităm și la programele de gimnaziu și de primar, pentru că ele au trecut printr-o reformă curiculară. Vrem să vedem ce a mers, ce n-a mers”.

• Lucrul la planurile-cadru a fost reluat în ultimele luni după ce reforma curriculară a fost întreruptă în 2021

Ligia Deca despre reforma sistemului de evaluare și inspecție:

„Ne propunem să reformăm sistemul de evaluare a calității și de inspecție. Pe de o parte, vrem să-l debirocratizăm, pe de altă parte, ne propunem ca el să fie axat mai mult pe ceea ce se întâmplă la clasă și pe ceea ce se întâmplă cu achizițiile elevilor”.

• Reforma inspectoratelor, a caselor curpului didactic și a ARACIP este prevăzută de Legea învățământului preuniversitar, dar a fost oprită, iar o ordonanță de urgență adoptată la sfârșitul săptămânii trecute a amânat-o până în 2025-2026.

Ligia Deca despre premierea profesorilor:

„De asemenea, modul în care premiem profesorii performanți, gradația de merit, acel fond de 2% din fondul de salarizare la dispoziția directorului și alte tipuri de bonificații ar trebui acordate tocmai pentru acei profesori care depășesc predarea materiei conform programei și care reușesc să aducă valoarea adăugată”

• Aceeași ordonanță adoptată săptămâna trecută prorogă până în 2025-2026 prevederea din Legea învățământului preuniversitar potrivit căreia „personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unității de învățământ. (…)”

Declarațiile Ligiei Deca despre reforme, făcute în interviul Pro TV – pe larg:

„Ligia Deca: Asta ne-au și spus cei de la OECD – elevii români reușesc să își să încorporeze foarte multe cunoștințe teoretice, le este mai greu să le aplice în viața reală. Iar aici noi avem în legea învățământului preuniversitar un program dedicat pentru combaterea analfabetismului funcțional, care este caracterizat printr-o performanță sub nivelul 2 la PISA, care include platforme de testare, pregătiri personalizate în funcție de rezultatele testărilor anuale, ca să nu mai ajungem la 15 ani în această situație, formarea cadrelor didactice și, în programul operațional educație și ocupare. Avem și un proiect necompetitiv, prin care 130 de școli vor intra deja într-un program în care elevii să fie urmăriți, să existe resurse suplimentare pentru învățământ remedial, profesorii să fie formați, iar elevii să fie urmăriți în așa fel încât să vedem cum ei progresează. 

Rep: Când ar urma să se întâmple acest lucru?

Ligia Deca: Acest program probabil că va începe anul viitor. Deci programul, din fonduri necompetitive, include aproximativ 60.000 de elevi care vor fi urmăriți, include formări pentru 30.000 de profesori și 130 de școli pilot. În plus, în lege, 4 ore din norma didactică pot fi folosite pentru activități remediale. Deci norma didactică poate să înglobeze aceste 4 ore, ceea ce facilitează ca școlile să realizeze acele planuri individuale de remediere. Dacă un copil a rămas în urmă, de exemplu, și nu citește suficient de bine în clasa a 2-a se pot aloca ore din urma profesorilor în așa fel încât el să beneficieze de pregătire suplimentară -învățământ remedial, ca să nu mai ajungă la 15 ani cu goluri, de exemplu la lectură, la înțelegerea textului și să reușim să le adresăm acolo unde aceste competențe ar trebui să se formeze,

Rep: Ce-i împiedică pe profesor să facă orele acestea? 

Ligia Deca: Această includere a 4 ore de remediere în norma didactică nu exista până acum. Am introdus-o cu noua lege. De asemenea, cred că avem nevoie de formări în ceea ce înseamnă prevenirea analfabetismului funcțional. Până acum, noi am funcționat în sistem. Cumva avem impresia că dacă parcurgem programa în calitate de cadre didactice, atunci obligațiile noastre s-au finalizat. Trebuie să trecem la o mentalitate prin care, de fapt, finalitatea nu e predarea lecției și parcurgere a programei, ci asigurare a faptului că toți elevii au ajuns la nivelul de competență pe care ni-l propunem. De aceea facem reformă curiculară. Am publicat deja profilul absolventului de liceu. Lucrăm la planurile-cadru până la finele lunii februarie, începutul lunii martie, ar trebui să avem planurile cadru pe liceu, să începem să refacem programele școlare. Ne propunem să ne uităm și la programele de gimnaziu și de primar, pentru că ele au trecut printr-o reformă curiculară. Vrem să vedem ce a mers, ce n-a mers. Știm că părinții reclamă încărcarea copiilor în gimnaziu. Trebuie să vedem dacă mai multe ore și mai multă materie nu cumva ne duce într-o zonă în care nu reușim să ne asigurăm de formarea unor competențe. Poate că mai puțin, mai axat pe ceea ce este esențial și cu o componentă mai serioasă de personalizare, de curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Să fie o cale mai bună, să ajungem la un nivel mai bun la testele PISA și nu numai, la un nivel mai bun în general și la testările naționale. 

Rep: Din experiența pe care o aveți și din lucru cu profesorii, pentru că ați coordonat foarte multe grupuri de lucru în elaborarea legilor educației, ce credeți că îi împiedică pe profesori? (…)

Ligia Deca: Noi, de aceea, ne propunem să reformăm sistemul de evaluare a calității și de inspecție. Pe de o parte, vrem să-l debirocratizăm, pe de altă parte, ne propunem ca el să fie axat mai mult pe ceea ce se întâmplă la clasă și pe ceea ce se întâmplă cu achizițiile elevilor. De asemenea, modul în care premiem profesorii performanți, gradația de merit, acel fond de 2% din fondul de salarizare la dispoziția directorului și alte tipuri de bonificații ar trebui acordate tocmai pentru acei profesori care depășesc predarea materiei conform programei și care reușesc să aducă valoarea adăugată. A lua un copil care, să zicem, la clasa a 5-a are încă dificultăți de lectură și ajunge la sfârșitul clasei a 8-a la un rezultat bun la Evaluarea Națională, mi se pare extraordinar. Și cred că ar trebui să identificăm profesorii care fac asta și să-i recompensăm. 

Rep: Tocmai de aceea, pentru că toate vocile din sistemul de învățământ spun următorul lucru: rezultatele elevilor sunt strict legate de investițiile pe care părinții le fac. Tocmai de aceea vorbim de meditații la mai multe materii sau de meditații ale unui elev care face meditații cu doi profesori pentru aceeași materie. Și atunci, cumva, pentru că vorbim de investiții și de un buget record anul acesta la educație, mă gândesc că ar trebui să existe metode astfel încât profesorii să fie evaluați din punct de vedere al competențelor, al eficienței la clasă. 

Ligia Deca: Am discutat acest subiect și cu experții OCDE. I-am rugat să ne ajute, înțelegem ce sisteme utilizează alte țări pentru a putea bonifica această performanță. (…) Ne-au mai spus că un astfel de sistem nu se pune pe picioare de pe un an pe altul se elaborează, se pilotează, trebuie un timp de adaptare al sistemului și abia atunci, după aceea trebuie să intre în vigoare. Și atunci ajungem la paradoxul politicilor educaționale. Toată lumea își dorește o schimbare acum, dar, de fapt, schimbările reale, trainice durează.  (…)”

Interviul integral: