Universitățile vor putea preda online începând de anul viitor, spune ministrul Educației, care a declarat pentru Edupedu.ro că pentru ca aceste cursuri online să fie recunoscute și finanțate de stat trebuie ca ARACIS să elaboreze standarde de calitate care să prevadă ponderea lor, „diferențiat în funcție de domeniul de studiu – spre exemplu, științe medicale sau științe inginerești sau științe socio-umane sau arte” și în funcție de ciclurile de studii licență, master sau doctorat. De ce cursuri online de anul viitor și nu de anul acesta universitar, când instituții de învățământ superior și majoritatea studenților cer să își poată finaliza anul în format hibrid?
„ARACIS are disponibilitatea să facă aceste eforturi astfel încât standardele să fie aprobate într-un termen de 90 de zile. Asta înseamnă jumătatea lunii iulie. La jumătatea lunii iulie, semestrul II al acestui an universitar va fi încheiat. În concluzie, Ministerul Educației face eforturi în limitele de competență de legalitate pentru modernizarea învățământului superior inclusiv din perspectiva susținerii digitalizării, astfel încât la începutul anului universitar 2022-2023 aceste schimbări să poată produce efecte pozitive”, a declarat Sorin Cîmpeanu, pentru Edupedu.ro.
Întrebat de ce a așteptat un an pentru a modifica Legea educației în sensul permiterii digitalizării cursurilor universitare, în condițiile în care pe 23 martie 2021 afirma că este necesar ca ARACIS să schimbe standardele de autorizare pentru a permite regândirea digitală a cursurilor și după pandemie, Sorin Cîmpeanu a răspuns: „pentru că este o decizie de oportunitate care are consecințe majore asupra unui întreg sistem de învățământ superior și care necesită o analiză foarte atentă”.
Cursurile online la formele de învățământ “cu frecvență” vor fi introduse în Legea educației, printr-o Ordonanță de Urgență de modificare a acesteia, astfel încât „să fie recunoscute și activități desfășurate prin intermediul resurselor electronice, informatice și de comunicații specifice”, spune oficialul.
Contactat de Edupedu.ro după ce vineri, 25 martie 2022, le-a transmis universităților răspunsul Curții de Conturi cu privire la finanțarea cursurilor universitare organizate online după încheierea stării de alertă instituite din cauza pandemiei COVID-19, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că, „practic, Curtea de Conturi ne spune că atâta vreme cât nu există derogări, finanțarea cursurilor cu frecvență făcute în regim online nu este legală”.
„Autoritatea responsabilă pentru calitatea în educație care face ca diplomele românești să fie recunoscute internațional nu este Curtea de Conturi, ci ARACIS. Și raportat la competențele conferite de lege, Curtea de Conturi a României nu are atribuții în acordarea de consultanță sau în emiterea unor puncte de vedere vizând modul de interpretare a dispozițiilor legale și aplicarea acestora”, a afirmat Cîmpeanu, referitor la următoarea precizare făcută de Curtea de Conturi în același răspuns trimis Ministerului: „opinăm că, în măsura în care se apreciază că există neclarități în ceea ce privește formatul în care se poate desfășura procesul de predare – evaluare în cadrul formei de învățământ cu frecvență până la sfârșitul anului universitar 2021-2022, precum și modalitatea de finanțare în cazul realizării procesului de predare – evaluare online, Ministerul Educației, în calitate de autoritate de reglementare în domeniu, poate promova un proiect de act normativ cu forță juridică de lege care să lămurească toate aceste aspecte”.
Declarațiile integrale acordate Edupedu.ro de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la posibilitatea ca universitățile să organizeze cursuri online după ridicarea stării de alertă:
Rep: Când vor putea universitățile să organizeze activități de predare online cu studenții?
Sorin Cîmpeanu: Pașii sunt următorii: Ministerul Educației va iniția un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) prin care se dorește a se redefini forma de organizare cu frecvență care, conform legii, în acest moment este caracterizată prin activități ce presupun întâlnirea nemijlocită, sublinez, nemijlocită o studenților cu cadrele didactice și de cercetare în spațiul universitar. În acest prim pas, prin modificarea definiției cursuri “cu frecvență”, Ministerul Educației va propune să fie recunoscute și activități desfășurate prin intermediul resurselor electronice, informatice și de comunicații specifice. Aceste activități și ponderea lor vor fi prevăzute în standardele de calitate care vor fi elaborate și aprobate de către ARACIS, diferențiat pentru formele de organizare cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, diferențiat în funcție de domeniul de studiu – spre exemplu, științe medicale sau științe inginerești sau științe socio-umane sau arte – pentru că fiecare domeniu are specificitate pronunțată și, de asemenea, diferențiat în funcție de ciclurile de studii licență, master sau doctorat.
Acesta este primul pas.
De la inițierea unei OUG și până la adoptarea în Guvern și publicarea în Monitorul Oficial, experiența ne arată că pot trece 7-10-14 zile. Cu alte cuvinte, se ajunge undeva spre jumătatea lunii aprilie sau poate mai devreme, în prima jumătate a lunii aprilie.
Pasul doi este elaborarea acestor standarde de calitate de către ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – N.Red.). Pe fiecare domeniu, pe fiecare formă de organizare a învățământului universitar și pe fiecare nivel: licență, master, doctorat.
ARACIS are disponibilitatea să facă aceste eforturi astfel încât standardele să fie aprobate într-un termen de 90 de zile. Asta înseamnă jumătatea lunii iulie. La jumătatea lunii iulie, semestrul II al acestui an universitar va fi încheiat. În concluzie, Ministerul Educației face eforturi în limitele de competență de legalitate pentru modernizarea învățământului superior inclusiv din perspectiva susținerii digitalizării astfel încât la începutul anului universitar 2022-2023 aceste schimbări să poată produce efecte pozitive.
Rep: De ce nu va fi posibilă predarea online în universități din anul acesta universitar, având în vedere că ARACIS vorbește de un termen de 90 de zile, după cum ne-ați spus, iar în termenul de 90 de zile se află și 10 zile, spre exemplu? Iar Curtea de Conturi v-a transmis în răspunsul pe care l-ați trimis universităților că Ministerul Educației „poate promova un proiect de act normativ cu forță juridică de lege care să lămurească” neclaritățile privind „formatul în care se poate desfășura procesul de predare – evaluare în cadrul formei de învățământ cu frecvență până la sfârșitul anului universitar 2021-2022”.
Sorin Cîmpeanu: Din discuțiile cu ARACIS a rezultat că termenul de 90 de zile înseamnă 90 de zile. Din experiențele anterioare, termenul de 90 de zile înseamnă tot 90 de zile.
Iar la întrebarea legată de precizarea făcută de Curtea de Conturi, răspunsul este simplu: pentru că autoritatea de reglementare în domeniul educației nu este Curtea de Conturi. Autoritatea responsabilă pentru calitatea în educație care face ca diplomele românești să fie recunoscute internațional nu este Curtea de Conturi, ci ARACIS. Și raportat la competențele conferite de lege, Curtea de Conturi a României nu are atribuții în acordarea de consultanță sau în emiterea unor puncte de vedere vizând modul de interpretare a dispozițiilor legale și aplicarea acestora.
Întrebarea Ministerului Educației către Curtea de Conturi a fost clară: vă rugăm să ne precizați dacă finanțarea în afara stării de alertă în condiții de regim online este considerată o cheltuială legală?
La această întrebare, singurul fragment din clarificările aduse de Curtea de Conturi care răspunde este următorul: “în ceea ce privește finanțarea, în condițiile în care aceste acte normative nu prevăd o altă procedură (și nu prevăd, finanțarea se acordă doar pentru cursuri cu frecvență care presupun întâlnirea nemijlocită în spațiul universitar a studenților cu cadrele didactice și de cercetare) rezultă că nu sunt derogări de la dispozițiile Cap. XII din Legea nr.1/2011”.
Deci, practic, Curtea de Conturi ne spune că atâta vreme cât nu există derogări, finanțarea cursurilor cu frecvență făcute în regim online nu este legală.
Rep: Ce se întâmplă cu studiile organizate online după încetarea stării de alertă în universități cum este SNSPA, care a anunțat că va reveni fizic la examenele de final de an?
Sorin Cîmpeanu: Eu sunt convins că toate universitățile au înțeles corect legea și, dincolo de afirmații făcute în spațiul public, sunt de asemenea convins că nu există nicio universitate românească dispusă să încalce legea și să își asume răspunderea pentru încălcarea legii. Din această perspectivă, pentru a clarifica lucrurile, Ministerul Educației a cerut în nota transmisă astăzi [vineri, 25 martie 2022 – N.Red.] ca fiecare universitate să transmită asumat răspunsul cu privire la modul în care va desfășura activitățile didactice din semestrul II.
Rep: Cum va răspunde Ministerul Educației dacă vor fi mai multe universități care vă vor anunța că fac activitățile online, cu excepția examenelor, invocând acel paragraf din răspunsul Curții de Conturi?
Sorin Cîmpeanu: Cred că am clarificat deja. Întrebați de două ori același lucru și veți primi de două ori același răspuns pe care l-am dat deja. Ministerul Educației a răspuns în scris și v-a răspuns și dvs în acest interviu, acum așteptăm și răspunsul asumat al fiecărei universități.
Rep: Având în vedere răspunsul dvs potrivit căruia activitățile online nu sunt permise anul acesta universitar, de ce le mai întrebați cum își desfășoară activitățile didactice în semestrul II?
Sorin Cîmpeanu: Am făcut recomandarea de a avea o perioadă optimă de trecere de la sistemul online la activități cu prezență fizică, cu obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II-lea, dacă vor fi activități didactice pierdute. Această perioadă de tranziție e firesc să fie la decizia fiecărei universități, pentru că situația diferă de la o universitate la alta; sunt universități care au fost tot timpul cu prezență fizică, sunt universități pentru care o perioadă de tranziție de 1-2 săptămâni a fost suficientă, precum sunt și universități cu probleme reale mai complexe și care au nevoie de o perioadă de tranziție mai lungă.
Rep: Deci le transmiteți studenților și profesorilor universitari că vor putea avea cursuri online începând din octombrie 2022?
Sorin Cîmpeanu: Eu transmit că Ministerul Educației inițiază modificarea legislației primare pentru ca ARACIS să poată elabora standardele. Pe baza aplicării acestor standarde de calitate, instituțiile de învățământ superior vor avea dreptul de a organiza programe de studii în condițiile prevăzute de Legea educației, urmând ca ARACIS să verifice respectarea acestor standarde în cadrul procedurilor de evaluare externă a calității.
Rep: De ce ați așteptat un an pentru a realiza această modificare a Legii educației care să se aplice peste încă unul, când dumneavoastră ați vorbit public încă de pe 23 martie 2021 despre necesitatea ca ARACIS să schimbe standardele de autorizare astfel încât să permită regândirea digitală a cursurilor și după pandemie? (detalii aici)
Sorin Cîmpeanu: Pentru că este o decizie de oportunitate care are consecințe majore asupra unui întreg sistem de învățământ superior și care necesită o analiză foarte atentă.
Rep: De ce necesită o „analiză foarte atentă”, care sunt riscurile?
Sorin Cîmpeanu: Riscurile se referă la calitatea învățământului superior și la relevanța calificărilor oferite de învățământul superior pe piața muncii. Riscurile se referă la condițiile clar definite de Directiva 36 prin care sunt reglementate unitar la nivel european o serie de calificări. Pe cale de consecință, deciziile nu pot fi luate fără o analiză aprofundată într-un sistem de învățământ superior care e puternic conectat la spațiul european al învățământului superior, fie numai și prin faptul că Directiva 36 are exigențe comune pentru orice stat european.
Rep: Asta înseamnă că ați gândit timp de un an acest proiect de Ordonanță de Urgență?
Sorin Cîmpeanu: Asta înseamnă că în condițiile în care predictibilitatea cu privire la evoluția crizei sanitare a fost foarte scăzută, universitățile și întreg sistemul de învățământ din România și din orice stat al acestei lumi au fost nevoite să se adapteze din mers. Spațiul universitar românesc fiind interconectat la nivel european, a fost nevoie de mai multe întâlniri ale miniștrilor educației și învățământului superior din Europa, la care am participat și la care s-au discutat aceste aspecte fără a se putea ajunge la un numitor comun.
Rep: La nivel european există standarde pentru învățământul online?
Sorin Cîmpeanu: Nu. Din discuțiile pe care le-am avut cu omologii europeni, nu. Situația diferă de la stat la stat. O concluzie comună, însă, a fost aceea că predarea online aplicată fără a avea toate condițiile îndeplinite, în orice stat european, a generat adevărate catastrofe educaționale. Cred că v-am oferit suficient de multe motive pentru a vă răspunde de ce e nevoie de o analiză aprofundată care necesită timp, atâta vreme cât vorbim de o abordare responsabilă cu privire la decizii care pot afecta pe termen lung un sistem național de educație și aici vorbim de componenta de învățământ universitar.
Este evident că realitatea socială de azi nu este identică cu cea de acum doi ani. Pe cale de consecință, și soluțiile de reglementare trebuie să fie adaptate nevoilor studentului. Dar trebuie să conștientizăm că minunile nu se întâmplă peste noapte. Am construit în foarte mulți ani un sistem de învățământ care a funcționat într-o anumită paradigmă. Azi, nevoile sunt altele. Din punctul meu de vedere nu poți să schimbi un lucru fără să ai cu ce să-l înlocuiești pentru că se poate dărâma un întreg sistem de învățământ (este ca și cum ai vrea să schimbi barca în care ești pe mare, ai lângă una care pare a fi la fel, dar nu știi dacă te susține).
Digitalizarea este un imperativ foarte important, dar digitalizarea nu echivalează cu lipsa școlii, lipsa prezenței din școală, a interacțiunii student profesor; și evident că în acest context cred că este aberant să susținem o trecere în online fără ca universitățile să ofere în mod real studentului garanția unui proces de calitate. Asta poate fi realizabil doar dacă vom avea standarde pe care nu le avem în acest moment.
Sunt profesor de peste 30 de ani și nu pot aborda lucrurile într-o cheie de imagine politică, de popularitate sau populism iresponsabil. Experiența dobândită în acești zeci de ani mi-a imprimat un set de valori și principii de la care nu sunt dispus să abdic, și nici nu cred că am dreptul să abdic, nici ca profesor, nici ca ministru al educației.
Rep: Ce va spune OUG, concret?
Sorin Cîmpeanu: Articolul 139 din Legea educației naționale definește cele 3 forme de organizare a programelor de studiu:
- cu frecvență, caracterizată de întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de cercetare. Forma de învățământ „cu frecvență” este singura formă de învățământ care se finanțează de la buget.
- cea de-a doua formă de învățământ este cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la distanță. Dacă nu am modifica Legea educației naționale, organizarea unor activități în sistem online, cursuri spre exemplu, combinată cu pregătire aplicativă cu prezență nemijlocită este definită ca formă de învățământ cu frecvență redusă, care nu se finanțează. De aceea modificăm legea.
- a treia formă este învățământul la distanță care se caracterizeaza prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, activități de autoînvățare și autoevaluare completate de activități specifice de tutorat
Prin proiectul OUG pe care Ministerul Educației îl va iniția se va modifica definiția formei de organizare „cu frecvență”.
Rep: Cum va suna noua definiție?
Sorin Cîmpeanu: Prin includerea unor activități în cadrul formei de învățământ cu frecvență care să se poată desfășura prin intermediul resurselor electronice, informatice și de comunicații specifice, care vor fi prevăzute în standardele de calitate elaborate și aprobate de ARACIS.
Aceste standarde trebuie să fie elaborate în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, dacă Guvernul o va aproba, standarde de calitate care vor defini modul de desfășurare a activităților de predare, de învățare, de cercetare, aplicații practice și de evaluare diferențiat pe cele 3 forme de organizare despre care am vorbit, diferențiat în raport cu domeniile de studii și diferențiat pe cicluri de studii. Cu alte cuvinte, sunt convins – deși elaborarea acestor standarde este atributul ARACIS – că ponderea activităților online va diferi la ciclul de licență de ciclul de master, unde va fi probabil mai ridicată, și de ciclul de învățare de doctorat, unde sunt convins că pentru a profita de avantajele tehnologiei, fiind vorba de forma cea mai înaltă de pregătire, tehnologiile digitale își vor găsi aplicabilitatea în cea mai ridicată proporție, excluzând partea de cercetare specifică anumitor domenii ce necesită o infrastructură de cercetare care nu poate fi înlocuită în acest moment nici măcar de către noile tehnologii.
Rep: Veți permite organizarea de activități online și la masteratul didactic?
Sorin Cîmpeanu: Este atributul ARACIS acest aspect. ARACIS are atributul de a veghea asupra respectării condițiilor de calitate, în funcție de domeniu. Nu Ministerul Educației permite sau nu permite, ci standardele.
Din punct de vedere al Ministerului Educației, practica pedagogică este un element esențial. O practică pedagogică nu poate fi la fel de simplu de realizat în online, precum alte activități. Practica pedagogică presupune interacțiunea cu elevii, interacțiune directă, nemijlocită.
Rep: Când veți introduce această OUG în guvern și de ce ați introdus mai devreme precizarea: „dacă Guvernul o va aproba”?
Sorin Cîmpeanu: Nu Ministerul Educației sau ministrul decide aprobarea unei ordonanțe de urgență, este a Guvernului decizia. Guvernul hotărăște. Nu e corect ca un ministru să se antepronunțe cu privire la o decizie a unui guvern care e condus de un prim-ministru. De aceea am spus „dacă”.
Rep: Când veți introduce în discuția Executivului proiectul de OUG?
Sorin Cîmpeanu: Cât se poate de repede, având în vedere că sunt și alte aspecte care trebuie reglementate în regim de urgență în domeiul educației. Nu cred că e rezonabil să se vină pentru 3 modificări ale Legii educației cu 3 proiecte de Ordonanță de Urgență. Cred că este firesc să fie analizate temeinic aceste propuneri de modificare și să fie promovate în același timp într-un singur proiect de OUG.
Rep: Care sunt celelate două modificări ale Legii educației?
Sorin Cîmpeanu: Cu titlu de exemplu: astăzi [vineri, 25 martie 2022 – N.Red.] am avut o întâlnire cu un grup de profesori din Ucraina și cu un grup de profesori români care sunt implicați în educația copiilor refugiați din Ucraina. Ieri [joi, 24 martie 2022 – N.Red.], am vrut să văd și perspectiva elevilor din Ucraina și așteptările elevilor din Ucraina cu privire la lucruri pe care sistemul de educație din România le poate oferi. Deci ieri și astăzi am constatat că un număr foarte mare de copii refugiați din Ucraina doresc să rămână pe curriculumul ucrainean, caz în care autoritățile române îi pot susține doar la nivel logistic pentru a se putea pregăti pe curriculumul ucrainean.
Există o altă categorie de elevi, care sunt înscriși în prezent ca audienți în școli românești și care și-au exprimat dorința de a continua în sistemul de învățământ românesc. Unii dintre ei sunt clasa a VIII-a și doresc să continue în învățământul liceal românesc. Nu vorbesc limba română și nici o altă limbă de circulație internațională, dar doresc să continue într-un liceu românesc. Acești copii nu pot susține examenul de Evaluare Națională care cuprinde și proba de limba română. Pentru acești copii trebuie găsită o soluție cu titlu de excepție care înseamnă locuri speciale care pot fi ocupate de către acești copii ucraineni fără a susține examenul de Evaluare Națională. Lucrul acesta se poate face doar prin derogare/modificare cu titlu de excepție a Legii educației naționale. Deci v-am oferit un alt exemplu de modificare a Legii educației, alături de modificarea formei de învățământ „cu frrecvență” pentru învățământul universitar.
Rep: Ați publicat recent în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern care anunță 2.000 de locuri, la nivel de licență, pentru cei care vor să devină profesori. Despre ce este vorba?
Sorin Cîmpeanu: Exprimă voința mea expresă de a susține profesia de dascăl. De asemenea, această introducere a unui număr de 2.000 de locuri rezervate pentru profesia didactică este un răspuns la nevoia acută de personal calificat în sistemul de educație din România. Este o condiție necesară, dar nu suficientă. Ea va trebui să fie continuată cu măsuri care să se constituie în argumente evidente pentru profesia de cadru didactic, redau cu titlu de exemplu un sistem de salarizare care să fie cu adevărat atractiv pentru cei mai buni absolvenți ai universităților românești.
Rep: Aveți în vedere ca la intrarea în profesia didactică să fie majorată salarizarea?
Sorin Cîmpeanu: Da, categoric da.
Rep: De când?
Sorin Cîmpeanu: Din păcate, nu e Ministerul Educației singurul decident. La întrebarea „de când”, răspunsul este: de când vom reuși să convingem și Ministerul Finanțelor, și Ministerul Muncii și un întreg guvern cu privire la importanța educației și a carierei didactice. Cu titlu personal, fac următoarea afirmație: mi s-ar părea corect ca la intrarea în cariera didactică un profesor debutant să aibă un salariu care să fie, spre exemplu, minimum 25% din salariul maxim prevăzut de grila de salarizare pentru sistemul bugetar. Repet, subliniez, este o opinie și o dorință personale: pentru profesorii debutanți minimum 25% din salariul maxim.
UPDATE Universitățile nu trebuie să reacrediteze programele de studiu, după introducerea noilor standarde ARACIS care vor permite cursurile online – ministrul Educației: “Nu are nimeni dreptul să arunce în aer un sistem de învățământ”
Citește și:
UPDATE Ministerul Educației a transmis universităților o notă în care a anunțat că va emite o OUG care va permite predarea online – DOCUMENT
Reprezentanții studenților, reacție la documentul transmis de minister universităților: Este apanajul comunităților universitare să stabilească dacă vor continua activitățile didactice din acest an universitar în format fizic sau online
EXCLUSIV Daniel David, rectorul Babeș-Bolyai, despre protestele studenților: Pentru marile universități există mai ales problema reîntoarcerii pentru câteva luni a studenților care erau doar online, mai ales din zona socio-umană, cu dificultățile inerente de cazare, lucruri care vor favoriza abandonul școlar
Studenții facultăților din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au protestat, nemulțimiți de decizia ministerului Educației de a reveni la cursuri cu prezență fizică în plin semestru II / Mesaje de pe pancarte: ”2 luni de chirie, cât 2 ani de pandemie”, ”Fizic în teorie, dar fără bani de chirie”
Opoziție față de reluarea cursurilor în format fizic: Trei sferturi dintre studenții cursurilor de licență și peste 90% dintre cei de la cursurile de master ale SNSPA vor continuarea predării online – sondaj
Universitățile să păstreze elemente-cheie ale educației online atunci când reiau predarea cu prezență fizică – specialistă a Universității din Lancaster
Universitatea Babeș-Bolyai reia cursurile față în față pe 28 martie / Instituția pune față în față “experiența foarte bună” a predării online și recomandările europene cu dorința autorităților naționale: “Nu recomandăm trecerea intempestivă” care poate bulversa semestrul
“Vacanță” de două săptămâni la Universitatea A.I. Cuza din Iași, pentru a pregăti reluarea cursurilor față în față / Activitățile urmează să fie recuperate
VIDEO În noua lege a Educației va fi inclus învățământul hibrid, anunță ministrul Cîmpeanu, care spune că, în prezent, universitățile care transformă cursuri cu frecvență „într-o altă formă” sunt în situația în care nu mai au dreptul legal la finanțare
Tranziția de la online la predarea față în față, în universități, nu intră în responsabilitatea și competența ARACIS, instituția responsabilă cu asigurarea calității în învățământul superior – președintele Agenției, Mădălin Bunoiu
Studenții de la ANOSR acuză “incoerență inexplicabilă la Ministerul Educației”: Ministerul anunță “obligația de recuperare a activităților” în universități. Nu înțelegem despre ce activități se face referire, anunță vacanță forțată pe perioada de tranziție?
BREAKING DOCUMENT Ministrul Educației: Universitățile pot continua cursurile online pentru “o perioadă optimă de tranziție”, cu obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II-lea
BREAKING Sorin Cîmpeanu: Odată cu încetarea stării de alertă, se anulează atât toate restricțiile, cât și toate facilitățile din școli și universități. Dispare obligativitatea măștii pentru elevi, iar universitățile nu mai pot organiza cursuri online / Masca în școli se păstrează cu titlu de recomandare
Studenții îl contrazic pe ministrul Educației: Universitățile pot continua cursurile online în baza autonomiei universitare
BREAKING Președintele Iohannis a anunțat că starea de alertă nu va fi prelungită după 8 martie, iar o serie de restricții vor fi eliminate
“Năstrușnica” idee de a renunța brusc la online în universități, criticată de senatorul Ștefan Pălărie (USR): multe cămine sunt ocupate de refugiați, organizarea semestrului e deja stabilită, iar cadrul legal poate fi rezolvat prin ordonanță
BREAKING Prima universitate care contrazice anunțul ministrului și deschide cursurile fizic peste o lună: SNSPA anunță că studenții rămân online până pe 4 aprilie 2022 / Pricopie: Bună parte din locurile disponibile în căminele studențești sunt puse la dispoziția refugiaților din Ucraina
Universitățile să treacă la predarea onsite într-o tranziție de câteva zile, propune Dan Cașcaval, rectorul Universității Gheorghe Asachi din Iași. Acesta e și președintele Consiliului Național al Rectorilor, care nu are încă o poziție unitară pe această temă
G4Media.ro
Redacția
Ștefan Lefter
Ioana Nicolescu
Diana Ghimiși
6 comments
Îți dai seama de la prima vedere de incompetența acestui ministru. Adică nu poate să rezolve problema cu tranziția brusca de la online la fizic în mai puțin de 90 de zile… Prostie mare. Mii de studenți o să abandoneze studiile, din cauza acestei forțări… Oamenii și au făcut alte planuri, trăiesc în alte orașe, alte țări nu au unde se caza.
Dar Câmpeanu “rezolvă” problema la anul….
„Nemijlocit” nu este sinonim cu „fizic”. La data realizării LEN, nu se punea problema învățământului online (la noi…), deci sensul a fost cel de întâlnire frecventă, oră de oră, ca în orar (nu transmiterea unor materiale xeroxate, trimiteri la bibliotecă și… ne mai vedem la examen). Adică ar putea fi și un online sincron. Adică cu interacțiune. A nu înțelege că „frecvența” nu exclude online-ul este o fugă de progres, de a vedea situația actuală. Bun, nu scrie în lege, dați urgent acel ONG! Înțeleg însă că urgența (pentru învățământul superior românesc, mai ales pentru anii terminali) nu există deloc pentru domnul Cîmpeanu, din moment ce mai urgentă este situația copiilor ucraineni… Și, na, cum să faci mai multe ordonanțe de urgență!? Domnul vrea un ONG tip shaorma cu de toate. Dacă tot a analizat „profund” problema de circa un an, mă așteptam ca cele câteva rânduri ale ordonanței să fie gata azi (luni) la prima oră. Asta însemnă urgență, domnule Cîmpeanu!
In afară de experiențele facute pe seama educatiei copiilor nostri, ce altceva notabil ați mai făcut domnule așa zis ministru?
Ultimul cui la calitatea învățământului superior!
Bine gândit! Chiar este nevoie de o modernizare a învățământului, cine vrea să învețe, învață și online, cum foarte bine poate să nu învețe când e fizic. Aici ține de noi!
Sunt sută la sută de acord! Astfel, nu mai este nevoie ca să fie “îndopați” (iertați expresia) cei care dețin locuințe peste locuințe de închiriat (și care le-au dobândit pe acestea, de obicei, înainte de 1989 sau imediat după – atunci când chiriile sau cumpărarea unei locuințe erau foarte ieftine, în comparație cu salariile). Se pune punct la o nedreptate de peste 20 de ani.
Locuințe de la stat, cu chirie mică sau modică, nu se mai construiesc și nu se mai oferă decât extrem de greu (iertați expresia – statul preferă să ofere locuințe femeilor care fac de la 4 copii în sus cu 4 tați diferiți care nici măcar nu își recunosc copiii, fără a fi căsătorite vreodată legitim și la Sfânta Biserică, stând doar în concubinaj, decât să ajute, de exemplu, în mod egal, o persoană sau o familie care se străduiește să trăiască decent, cu studii superioare chiar până la doctorat, cu părinți divorțați sau cu proveniență din familii monoparentale ori care au în întreținere un bunic sau un părinte bolnav – în acest sens, cunosc cazuri concrete).
Prin urmare, părinții nu vor mai trebui să sufere sau să ajungă să nu își plătească medicamentele, că să poată să plătească chiriile copiilor studenți! Iar dacă studenții vor apoi să se angajeze, după terminarea studiilor, în orașele universitare (iar, mai apoi, să își întemeieze familia proprie acolo), cel puțin nu își mai îngreuiază atât de mult părinții, întrucât copiii își vor plăti singuri chiriile.