EXCLUSIV Studiile de doctorat cu frecvență redusă nu mai sunt excepție, ci regulă din anul 2024-2025, în pofida prevederilor legii / Locurile la buget, fără bursă, trec la studii cu frecvență redusă, conform cifrelor de școlarizare decise de Ministerul Educației

Locurile la studii doctorale cu frecvență redusă, cu finanțare de la buget, erau până acum excepții în învățământul superior românesc, și, conform noii legislații, sunt excepție în continuare. Însă, în practică, excepția oferită de lege devine „portiță” și, în anul universitar 2024-2025, locurile la frecvență redusă depășesc ca număr, în multe cazuri, locurile la studiile doctorale cu frecvență, potrivit datelor mai multor universități, consultate de Edupedu.ro. Reprezentanți ai acestora arată că această împărțire a fost decisă de Ministerul Educației prin cifrele de școlarizare transmise către fiecare instituție de învățământ superior în parte. Potrivit surselor Edupedu.ro, justificarea ține de introducerea noului doctorat profesional, a cărui acoperire a fost extinsă cu doar o lună în urmă și în organizarea căruia există în continuare confuzie la nivelul universităților.

• Vechea Lege a educației, din 2011, prevedea că obligațiile referitoare la frecvență și frecvență redusă sunt stabilite de universități conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educației. Noua lege scoate din această ecuație Ministerul și lasă decizia exclusiv la nivelul universităților – ea prevede că obligațiile legate de frecvență sunt stabilite de către fiecare universitate în parte. 
• Pe de altă parte, noua lege păstrează din cea veche prevederea că, la forma cu frecvență redusă, granturile aferente studiilor universitare de doctorat nu includ cuantumul burselor individuale, care sunt incluse doar la forma cu frecvență.

Dacă studiile cu frecvență presupun activități de învățare și cercetare cu participare constantă, cele cu frecvență redusă presupun, conform legii, activități „programate în mod compact și periodic”, cu activități dedicate mai ales pentru unele „cursuri de sinteză și pregătire aplicativă”.

Potrivit surselor Edupedu.ro, unele universități – precum Universitatea Babeș-Bolyai sau UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca – au cerut lămuriri la Minister cu privire la împărțirea locurilor la studii doctorale. Sursele au indicat faptul că răspunsurile MR au făcut trimitere la împărțirea studiilor doctorale în două: doctoratul științific, posibil doar la forma cu frecvență, respectiv doctoratul profesional, posibil și pentru învățământul universitar dual. Răspunsurile ME arată că la studiile cu frecvență redusă se pot încadra doar studii de doctorat profesional. – Explicațiile ME din acele documente, cu privire la asocierea doctoratului profesional cu studiile de frecvență redusă, mai jos

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației lămuriri pe această temă. Vom publica răspunsurile în momentul în care acestea vor fi disponibile.

Situația în universități, pentru anul 2024-2025

Edupedu.ro a consultat alocarea locurilor la studii doctorale, în anul 2024-2025, pentru mai multe universități mari din România. La toate, numărul locurilor la studii cu frecvență redusă se apropie de, îl egalează sau îl depășește pe cel al locurilor la studii cu frecvență.

La Universitatea de Vest din Timișoara, din locurile bugetate la studii doctorale, conform propunerii din Iunie 2024, 64 sunt la frecvență redusă (fără bursă) – cu unul mai multe decât cele cu bursă, cu frecvență (63). Eliminând locurile rezervate pentru categorii de elevi sau pentru anumiți conducători științifici, balanța înclină net în favoarea locurilor la frecvență redusă – 57, comparativ cu doar 39 la studii cu frecvență. Numărul celor cu frecvență redusă este considerabil mai mare decât locurile cu frecvență la studii precum Arte (1 cu frecvență, 8 cu frecvență redusă), Drept (1 cu frecvență, 4 cu frecvență redusă), Litere-Istorie-Teologie (3 cu frecvență, 6 cu frecvență redusă), sau Muzică și Teatru (2 cu frecvență, 8 cu frecvență redusă). Acestora li se adaugă 117 locuri cu taxă, pentru care nu se precizează frecvența.

• Comparativ, la aceeași Universitate de Vest din Timișoara, în urmă cu un an, toate locurile la buget erau încadrate la studii cu frecvență – și cele cu bursă, și cele fără bursă, scorul fiind de 45 de locuri la studii doctorale cu frecvență, cu bursă față de 50 de locuri la studii cu frecvență, fără bursă. Acestora li se adaugă 180 de locuri cu taxă, încadrate tot la studii cu frecvență.

La Academia de Studii Economice din București, anul acesta distribuirea locurilor la cu finanțare de la bugetul de stat, la studii doctorale, ține cont de aceeași împărțire: studii cu frecvență, cu bursă, respectiv studii la frecvență redusă, fără bursă. În mai multe domenii, împărțirea este 50%-50%, dar la studii precum Cibernetică/Statistică economică, Economie (Economie Agroalimentară), Drept, numărul celor la frecvență redusă este mai mare decât cel la studii cu frecvență. Locurile la studii cu bursă, cu frecvență este mai mare în cazul școlilor de marketing, management, economie și afaceri internaționale, economie (Facultatea de Economie). În total, numărul locurilor la studii cu frecvență redusă, fără bursă aproape îl egalează pe cel al studiiilor cu fecvență, cu bursă (58 vs. 60). Totodată, toate locurile la studii cu taxă sunt trecute la frecvență redusă – 118 în total.

• Comparativ, potrivit datelor furnizate de ASE la solicitarea Edupedu.ro, anul trecut numărul locurilor la frecvență redusă, la studiile cu finanțare de la buget, era considerabil mai mic. Astfel, la studii cu frecvență, cu bursă erau 57 de locuri alocate în 2023, în timp la studiile fără bursă – 58, dintre care mai puțin de jumătate (26) erau la frecvență redusă. Anul trecut, la niciun tip de studii doctorale din cadrul ASE, dintre cele fără bursă numărul locurilor cu frecvență redusă nu îl depășea pe cel al locurilor la studii cu frecvență. Și anul trecut, toate locurile la studii cu taxă (243) erau trecute la frecvență redusă.

La solicitarea Edupedu.ro de a explica aceste diferențe, ASE a făcut trimitere la cifrele de școlarizare trimise de Ministerul Educației, stabilite la propunerea universităților, fără a oferi niciun fel de detaliu:

• „Cifrele de școlarizare la buget sunt transmise anual de către Ministerul Educației, atât pentru studii de licență și master, cât si pentru doctorat, pe baza propunerilor din partea universităților și a fondurilor disponibile pentru finanțare. Propunerile noastre au în vedere solicitările candidaților din anii anteriori, numărul locurilor propuse de școlile doctorale, precum li numărul locurilor ocupate în anii anteriori”.

Situația se regăsește și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a oferit Edupedu.ro informații pe această temă. Astfel, potrivit UAIC, dintre cele 133 de locuri fără taxă scoase la concurs anul acesta, 71 sunt cu bursă, la învățământ cu frecvență, iar 79 sunt fără bursă, la frecvență redusă. Instituția precizează că „analizează opțiunea de a acorda burse din fonduri proprii doctoranzilor admiși la buget, cu frecvență redusă”. UAIC menționează, totodată, că în cazul celor 133 de locuri cu taxă nu face distincție între locurile cu frecvență și cele cu frecvență redusă, aceasta fiind o opțiune pe care o exprimă candidații la înscriere.

• Comparativ, anul trecut, universitatea ieșeană spune că nu a făcut distincție între locurile cu frecvență și cele cu frecvență redusă, dar arată că, după ce candidații și-au exprimat opțiunea, balanța a înclinat clar în favoarea locurilor cu frecvență: „După admiterea 2023, au fost ocupate 156 de locuri la învățământ cu frecvență, dintre care 147 la buget și 9 la taxă și 27 de locuri la frecvență redusă, dintre care 6 la buget (fără bursă) și 21 la taxă”.

La solicitarea de a explica schimbarea, UAIC a transmis, de asemenea, că Ministerul Educației a stabilit alocarea curentă: „Pentru admiterea 2024, Ministerul Educației a alocat UAIC, prin Hotărâre de Guvern,  71 de locuri la buget, cu frecvență, cu bursă și 79 de locuri la buget, cu frecvență redusă, fără bursă. Menționăm că admiterea 2024 se organizează sub incidența Legii Învățământului Superior 199/2023, în timp ce admiterea 2023 a fost organiză în baza Hotărârii de Guvern 618/2011, motiv pentru care există diferențe între cifrele de școlarizare”.

În ceea ce privește Universitatea din București, Edupedu.ro a adresat instituțional întrebări privind situația locurilor la doctorat, dar nu a primit răspunsurile până în momentul publicării acestui articol. Pe de altă parte, directorul Consiliului pentru studii doctorale (CSUD) al UB, profesorul Virgil Băran, a oferit date pentru anul în curs și pentru anul trecut, indicând, și în acest caz, o creștere considerabilă a locurilor cu frecvență redusă, prin trecerea în acest sistem a locurilor cu frecvență, dar fără bursă:

• Virgil Băran: „Anul trecut s-au alocat două tipuri de locuri: locuri cu frecvență, cu bursă și locuri cu frecvență fără bursă. Și ponderea lor a fost aproximativ 50-50%, de fapt, noi Universitatea din București am avut 340 de locuri în total. Dintre acestea, 163 au fost cu bursă și 177 fără bursă, dar în ambele situații cu frecvență. Anul acesta, când au apărut prevederi noi legate, de exemplu, de doctoratul profesional, dar încă se așteaptă o metodologie, Guvernul a alocat cam același număr de locuri și la nivel național, și la Universitatea din București, deci tot 340 de locuri (la UB – n.red.). Numai că, în conformitate cu adresa primită de la minister, acestea au avut următoarea clasificare: 163 locuri cu bursă, cu frecvență, respectiv 177 de locuri cu frecvență redusă, fără bursă.”

Reprezentantul UB a făcut trimitere la precedentul produs în urmă cu 10 ani, „când tot așa s-au alocat locuri fără bursă, cu frecvență redusă”, înaintea unei reveniri la sistemul studiilor cu frecvență, „cu bursă sau fără bursă”. Dar, atunci, „în ambele situații vorbim de doctorat științific, pentru că era singurul prevăzut în legislație. Acum, noua legislație prevede posibilitatea unui doctorat profesional, care se va implementa prin doctoratul dual, practic, dar care are alt statut. Iar aici este posibil. (…) prin excepție de la prevederea că doctoratul este de regulă cu frecvență, chiar și la doctoratul profesional, la doctoratul profesional se poate derula programul de studii doctorale și cu frecvență redusă”.

• În condițiile de acum în care nu e disponibilă o metodologie pentru doctoratul profesional, a spus Virgil Băran, „pentru că există acest regim tranzitoriu, noi nu am specificat faptul că este doctorat profesional și le-am alocat către școlile doctorale ca locuri cu frecvență redusă, fără bursă. Ele așa au venit prin alocarea de la minister”.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca nu a răspuns, până în momentul publicării acestui articol, întrebărilor adresate pe această temă. Pe de altă parte, potrivit informațiilor Edupedu.ro, alocarea primită de această instituție prevede 315 locuri la studii de doctorat, dintre care 149 cu bursă, cu frecvență și mai multe – 166 – fără bură, cu frecvență redusă. 

Ce spune legea

Legea învățământului superior 199/2023 prevede, la Art. 33, că studiile de doctorat se pot organiza „de regulă” la forma cu frecvență și că, „prin excepție”, se pot organiza și la forma cu frecvență redusă. Legea prevede, la același Articol 33, că obligațiile cu frecvență/frecvență redusă sunt stabilite doar de conducerea universității, dispărând mențiunea din LEN 1/2001 care prevedea că, pentru aceasta, e nevoie de o metodologie elaborată de Ministerul Educației.

LIS 199/2023:

• „Art. 33: (6) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învățământ cu frecvență.
• (7) Prin excepție de la prevederile alin. (6), programele de studii universitare de doctorat se pot organiza și la forma de învățământ cu frecvență redusă.
• (8) Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligațiile referitoare la frecvență și frecvență redusă sunt stabilite de către senatul instituției de învățământ superior, la propunerea Consiliului pentru Studiile Universitare Doctorale, denumit în continuare CSUD.”

Aceeași Lege din 2023 prevede, la Art. 63:

• „(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecvență redusă.”

Ce înseamnă cu frecvență și cu frecvență redusă este prevăzut la Art. 32 din Legea învățământului superior, referitor la formele de organizare a programelor de studii. Astfel:

”a) cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ și/sau de cercetare programate pe întreaga durată a unei zile, specifice fiecărui program de studii universitare, respectiv ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului și care presupune întâlnirea studenților cu cadrele didactice și de cercetare în spațiul universitar. Unele activități de învățământ și/sau de cercetare din cadrul programelor de studii organizate la forma de învățământ cu frecvență se pot desfășura în mod sincron, prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, prevăzute în standardele de calitate elaborate și aprobate de ARACIS în mod diferențiat pentru fiecare domeniu de studii;

b) cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând prezența fizică în spațiul universitar a studenților și cadrelor didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la distanță, precum cele realizate prin intermediul unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice”

Potrivit Regulamentului-cadru privind studiile de doctorat, introdus în baza noii Legi a învățământului superior, studiile de doctorat sunt de două tipuri – doctoratul științific, organizat numai la forma cu frecvență, respectiv cel profesional, „în domeniile artelor, sportului, ale științelor militare, respectiv pentru învățământul universitar dual”. Această limitare era prevăzută inițial în LIS 199/2023, lege care a fost însă modificată în iunie a.c. – vezi mai jos

Astfel, potrivit regulamentului:

Art. 7 din Regulament:

„a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice, organizat numai la forma de învățământ cu frecvență. Acesta poate fi realizat și în condițiile prevederilor art. 9 alin. (11), în regim cu taxă. Doctoratul științific este o condiție pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare;

b) doctorat profesional, în domeniile artelor, sportului, ale științelor militare, respectiv pentru învățământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice, a reflecției sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creații artistice, asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional sau asupra unor teme de importanță practică și care constituie o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în cercetare, în domeniile vizate.”

Potrivit Articolului 8 din același regulament, la doctoratul științific studiile se organizează exclusiv cu frecvență, iar la doctoratul profesional ele se organizează „de regulă” cu frecvență, existând însă „excepția” studiilor cu frecvență redusă:

„Articolul 8

(1) Programele de studii universitare de doctorat științific se organizează la forma de învățământ cu frecvență.

(2) Programele de studii universitare de doctorat profesional se pot organiza, de regulă, la forma de învățământ cu frecvență.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), programele de studii universitare de doctorat se pot organiza și la forma de învățământ cu frecvență redusă.”

Dacă, inițial situația doctoratului profesional era limpede – el se aplica învățământului dual și în domeniile „artelor, sporturilor, științelor militare”, situația s-a complicat prin extinderea acestui tip de doctorat prin Ordonanța de Urgență 95/2024, adoptată abia în urmă cu o lună (28 iunie. Aceasta schimbă Legea 199 așa încât doctoratul profesional să poată fi organizat „în toate domeniile”.

Astfel, noua formulă folosită pentru doctoratul profesional, în lege, a devenit:

• b) doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învățământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice, a reflecției sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creații artistice, asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional sau asupra unor teme de importanță practică și care constituie o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în cercetare, în domeniile vizate.

Ce a transmis Ministerul unor universități

Situația a produs confuzie în rândul universitarilor, conform informațiilor Edupedu.ro. Dacă pentru învățământul superior dual există o metodologie de organizare adoptată în mai a.c., pentru celelalte tipuri de doctorat profesional mulți așteaptă lămuriri suplimentare. Pe de altă parte, potrivit surselor Edupedu.ro, nu ar exista intenția de elaborare a unei metodologii anume pentru doctoratul profesional.

În acest timp, experți în domeniu așteaptă o metodologie – vezi, de exemplu, declarațiile de mai sus ale lui Virgil Băran de la CSUD-UB, potrivit căruia „au apărut prevederi noi legate, de exemplu, de doctoratul profesional, dar încă se așteaptă o metodologie”.

Iar universități precum UBB Cluj-Napoca și UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca au cerut lămuriri din partea Ministerului. Potrivit informațiilor Edupedu.ro, răspunsurile ME către aceste universități au menționat, între altele:

• Că doctoratul se împarte în două tipuri: doctorat științific, respectiv doctorat profesional, iar că acesta din urmă poate fi organizat „în toate domeniile”, nu doar în învățământul dual.
• Că programele de doctorat se pot organiza „de regulă” la forma cu frecvență (singura aplicabilă la doctoratul științific), și „prin excepție” la frecvență redusă.
• Că studiile cu frecvență pot fi organizate nu doar la cele de doctorat științific, și ci la doctorat profesional.
• Că universitățile respective organizează studii de masterat profesional, care ar dovedi că e nevoie de o „armonizare” între ciclurile de învățământ, ceea ce ar impune nevoia organizării de doctorate profesionale în continuarea masterelor profesionale.

Răspunsurile reiau prevederile din lege cu privire la granturi/burse în funcție de frecvență și mențiunea că ambele categorii de doctorat, științific și profesional, permit absolvenților o carieră în învățământ superior și cercetare.

Photo © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.