„O piedică în implementarea reformelor” asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis, prin transferul inspecțiilor școlare generale la ARACIIP, agenție care va deveni astfel cel mai mare evaluator școlar. Mențiunile sunt în raportul de diagnostic consultat de Edupedu.ro, făcut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Edconomică cu finanțare de la Comisia Europeană. Este primul astfel de document de analiză independent care expertizează așa-zisele reforme anunțate de autorități prin PNRR, România educată și proiectele de legi ale educației.
Raportul de diagnostic de peste 100 de pagini scris de către experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economice. Raportul în variantă de proiect, obținut pe surse de Edupedu.ro, arată multe puncte slabe în actualul sistem de Învățământ și în măsurile propuse și deja aprobate de Guvern și Parlament pentru viitorul acestuia.
Raportul independent este primul de acest fel pe actualele reforme și „evidențiază întrebările critice pe care România va trebui să le ia în considerare pentru ca reformele planificate să se traducă în rezultate vizibile în ceea ce privește calitatea, echitatea și eficiența în educație”, spun autorii. O echipă a OCDE a fost în România în februarie 2023 și a avut o serie de interviuri cu reprezentanții administrației centrale, locale, în școli și inspectorate, cu membri ai societății civile și din organizații, conform surselor Edupedu.ro.
În primul rând OCDE cere din nou, așa cum a mai recomandat și în 2017 și în 2020, ca inspecțiile generale din școli să nu mai aibă loc. „Pentru aceasta, doua întrebări principale ar trebui discutate: Prima se referă la scopul și procesul evaluării externe, pentru a ne asigura că nu se pierd elemente importante prin eliminarea inspecțiilor generale; A doua se referă la consecințele unei astfel de schimbări pentru personal, în special la nevoia de recalificare și, în unele cazuri, de relocalizare a resurselor umane”.
Experții OCDE care au analizat textele legilor „România educată” arată că ARACIP – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar – nu va avea capacitatea să preia și inspecțiile din școli, devenind astfel cel mai mare organism de control din sistemul național de Învățământ. Măsura este prevăzută în legea Deca-Iohannis, despre care Edupedu.ro a scris în februarie 2022: ARACIP primește o structură instituțională nouă, va fi redenumită ARACIIP pentru că va avea și aproape toată componenta de inspecție școlară (generale și tematice), plus o organigramă cu 300 de angajați, față de circa 75 câți sunt în prezent. Din aceștia, 200 vor fi în teritoriu, în birourile județene. Specialiștii organizației la care România vrea să adere, fiind în procedură deschisă pentru acest demers, arată că în privința reformării ARACIP „există o serie de factori care pot împiedica progresul”.
„În timp ce noul cadru de evaluare pune un accent mai puternic pe predare și învățare, evaluatorii nu și-au însușit încă noile standarde și nu au întotdeauna experiență la nivelul școlii sau în contextul școlilor pe care le evaluează”, conform raportului consultat de Edupedu.ro. Raportul mai remarcă faptul că numărul experților externi ai ARACIP a scăzut de la 700 la circa 400 în ultimii 10 ani, conform registrului intern al agenției, iar cei care ajung în școli să facă inspecțiile nu au neaparat experiență în acele școli sau în unele cu un context similar.
„Reforma nu reduce numărul de evaluări externe și inspecții generale. Școlile sunt în continuare supuse acestor două procese care, deși diferite ca abordare, îndeplinesc aceeași funcție”, se arată în document.
În plus, se inspecțiile concentrează tot pe proceduri și hârtii, acest lucru arătând, în opinia autorilor raportului, că nu au fost formați pentru evaluare modernă și prevăzută de noile standarde, în ultimii ani.
„Interviurile realizate de echipa OCDE au arătat că evaluatorii tind să pună accentul pe procesele administrative ale școlii și pe conformitatea cu reglementările. De exemplu, se pare că observațiile la clasă se concentrează mai degrabă pe respectarea de către profesori a curriculumului, decât pe evaluarea faptului dacă aceștia creează un mediu de clasă incluziv și aplică practici pedagogice stimulative, care să sprijine învățarea și atitudini pozitive față de învățare. Acest lucru sugerează că evaluatorii ARACIP ar putea fi lipsiți de formare și îndrumare cu privire la modul de interpretare și evaluare a noilor standarde de calitate”, conform experților.
„Rapoartele de evaluare ale ARACIP nu oferă suficient feedback și recomandări cu privire la ariile de îmbunătăţire pentru fiecare școală. De asemenea, nu se axează în mod explicit pe echitate și incluziune, două priorități naționale”, mai scriu experții OCDE, care remarcă și că „nu sunt clare activitățile ce urmează după o evaluare a ARACIP”.
ARACIP va face inspecțiile la școli tot pe banii școlilor, cum face acum evaluările?
Modelul actual de finanțare al ARACIP bazat pe taxe „a fost imprevizibil și inadecvat, iar obiectivul de a evalua toate școlile într-un ciclu de cinci ani a fost irealizabil de-a lungul anilor”. „Taxele percepute pentru evaluări nu sunt o practică echitabilă”, se arată în analiză, unele școli defavorizate având greutăți în achitarea acestor taxe, crescute anul trecut cu 68%. Cel mai probabil, după majorările salariale din iunie 2023 vor avea loc noi creșteri de taxe la Agenție, lucru care va pune în dificultate tot mai multe școli care trebuie să asigure și salariile crescute ale profesorilor și angajaților. Acum tarifele valabile sunt următoarele:
- Tariful de autorizare ajunge la 12.796 lei (de la 7.591 lei)
- Tariful de acreditare ajunge la 19.194 lei (de la 11.387 lei)
- Tariful de evaluare externă periodică, inclusiv pentru organizațiile furnizoare de educație care organizează și desfășoară activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară ajunge la 9.597 lei, de la 5.694 lei.
Inspecțiile ARACIP – o povară administrativă grea pentru școli, care le răpește timpul și le distrage atenția de la preocuparea principală de îmbunătățire a calității predării și învățării la clasă
Raportul subliniază diferențele uriașe între intenție și fapte ale decidenților. „În plus, în ciuda intenției pozitive de a stabili ARACIIP ca unic evaluator al școlilor, reforma nu abordează în mod clar dublarea rolurilor între evaluarea recurentă și inspecțiile generale. Această duplicare nu reprezintă doar o utilizare ineficientă a resurselor umane și financiare limitate, ci și o povară administrativă grea pentru școli, care le răpește timpul și le distrage atenția de la preocuparea principală de îmbunătățire a calității predării și învățării la clasă. Există, de asemenea, probleme generale legate de modelul de finanțare și de bugetul ARACIIP care necesită mai multă atenție. În timp ce reforma actuală recunoaște necesitatea de a crește bugetul ARACIIP, problemele legate de planificarea și alocarea financiară vor trebui, de asemenea, să fie abordate dacă România dorește să transforme ARACIIP într-o agenție de evaluare eficientă”
Nimic din ceea ce face ARACIP nu este folosit de Ministerul Educației sau de Inspectorate pentru a contura politici publice
„Interviurile realizate de echipa OCDE în februarie 2023 au sugerat că diferitele unități de planificare și evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Educației nu utilizează rapoartele de evaluare a școlilor ARACIP, indicele de eficiență școlară sau rapoartele sale naționale care se bazează pe evaluările periodice ale școlilor pentru a oferi recomandări de politici. În mod similar, ISJ-urile nu par să utilizeze rapoartele de evaluare ARACIP în activitatea lor de zi cu zi”, remarcă experții.
Nici ceea ce face ARACIP nu ajută școlile
„Evaluările ARACIP nu stimulează în mod semnificativ eforturile de îmbunătățire a școlilor. Discuțiile cu un eșantion de directori de școli și profesori au arătat, de asemenea, că aceștia tind încă să considere evaluările ARACIP și autoevaluarea școlilor în primul rând ca pe un exercițiu de conformitate și birocratic”. Lipsa de personal calificat, un alt element fundamental: „De exemplu, în timpul interviurilor cu echipa OCDE din februarie 2023, un director de la o grădiniță a raportat că evaluarea recentă a școlii a fost condusă de evaluatori fără experiență anterioară în domeniul educației timpurii. Un motiv ar putea fi faptul că registrul de evaluatori al ARACIP are un deficit de experți pe nivelurile primar și preșcolar”.
Evaluatorii ARACIP sunt axați pe conformarea predării cu programa, în loc să evalueze dacă predarea îi stimulează pe copii să participe la oră sau să învețe mai bine
”Se pare că observațiile la clasă se concentrează pe conformitatea profesorilor cu programa școlară, în loc să evalueze dacă aceștia creează un mediu de clasă incluziv și dacă implementează practici pedagogice stimulative care să sprijine învățarea și atitudini pozitive față de învățare. Acest lucru sugerează că evaluatorii ARACIP ar putea fi lipsiți de formare și îndrumare cu privire la modul de interpretare și evaluare a noilor standarde de calitate”, potrivit raportului.
Concluzia experților:
„Expertiza profesională a evaluatorilor ARACIIP va fi unul dintre cei mai importanți factori determinanți ai impactului evaluării asupra calității școlilor, dar lipsa semnificativă de personal calificat care a împiedicat dezvoltarea ARACIP, încă de la crearea sa, nu pare să fie abordată în mod adecvat în cadrul reformelor. Corpul actual de evaluatori nu și-a însușit încă noile standarde și metodologii și evaluatorii tind să se concentreze în primul rând asupra conformității școlilor cu procedurile administrative. A fost dificil pentru ARACIP să aloce școlilor evaluatori care au experiență relevantă la nivelul și în contextul lor și să evalueze toate școlile în cadrul unui ciclu de cinci ani. Chiar și în ipoteza în care obiectivele de recrutare a personalului stabilite de ARACIIP sunt atinse și în ipoteza în care se oferă formare, este greu de imaginat cum poate ARACIIP să garanteze calitatea evaluărilor fără o anumită formă de prioritizare și direcționare a resurselor sale limitate”.
Salariile la ARACIIP ar trebui majorate, cred experții
Despre organizarea internă a ARACIP, autorii raportului arată că „rigiditatea în ceea ce privește utilizarea propriilor resurse nu permite ARACIP să ofere salarii competitive și să atragă candidați calificați”.
„Deoarece experții ARACIIP vor avea responsabilități diferite care necesită un nivel mai ridicat de experiență și competențe decât cele ale directorilor și profesorilor, ministerul ar trebui să ia în considerare creșterea salariilor acestora. În prezent, salariile personalului intern al ARACIP sunt determinate de grilele de salarizare ale ministerului și se pare că sunt mai mici decât salariile cadrelor didactice, ceea ce face dificil pentru ARACIP să atragă profesioniști cu înaltă calificare. Creșterile salariale ar trebui să facă parte din eforturile mai largi de restructurare a carierei și a structurii de salarizare în cadrul sectorului educației, astfel încât noile competențe și roluri, cum ar fi acela de a deveni expert ARACICIP, să fie legate de statutul profesional și de recompense. Pentru a aborda limitările din grilele de salarizare ale ministerului, România ar putea fi nevoită să efectueze o revizuire mai amplă a structurii salariale din sectorul public”, conform documentului.
De 18 ani încă ARACIP nu a evaluat încă toate școlile din România
În 18 ani, ARACIP a reușit să evalueze un total de 5.000 de școli, adică două treimi din școlile pe care ar fi trebuit să le evalueze pe o perioadă de cinci ani, scriue experții. „Finanțarea ARACIP a fost imprevizibilă și insuficientă de-a lungul anilor. În pofida subfinanțării cronice a agenției, ARACIIP a încercat să mențină o abordare a evaluării externe care necesită multe resurse și care are ca scop evaluarea calitativă la fața locului a tuturor școlilor din țară într-un ciclu de cinci ani. Această abordare, deși valabilă în teorie și comună multor țări din UE, s-a dovedit a fi extrem de dificilă în practică. De la crearea sa, în urmă cu 18 ani, ARACIP a reușit să evalueze doar o parte din școlile din țară. În timp ce reformele actuale intenționează să ofere ARACIIP mai multe resurse și personal, chiar dacă acestea se materializează, realizarea unor evaluări regulate și de calitate va rămâne extrem de dificilă. Prin urmare, este o lacună notabilă în discuțiile politice actuale faptul că, aparent, nu se iau în considerare modalitățile prin care abordarea ARACIIP ar putea fi modificată, de exemplu printr-o mai mare selecție, diferențiere și/sau direcționare a vizitelor la fața locului”.
Posibile soluții pentru o evaluare externă eficientă și modernă
Ca să poată lucra eficient și să poată evalua școlile, OCDE propune ca ARACIP să adopte o abordare „bazată pe nevoi și pe riscuri în ceea ce privește evaluarea externă, în care evaluările să vizeze școlile cele mai slabe”, dar acest model, mai spun autorii raportului, are multiple dezavantaje.
O altă opțiune, poate mai potrivită, ar fi „adoptarea unei abordări diferențiate a evaluării externe a școlilor, care să combine evaluări mai frecvente și sprijin concret pentru școlile care au nevoie de cele mai multe îmbunătățiri (bazate pe riscuri) cu evaluări ale unui eșantion de școli cu performanțe mai bune. Această abordare poate fi combinată cu o frecvență “minimă” de evaluare pentru toate școlile (de exemplu, fiecare școală este evaluată cel puțin o dată la zece ani)”, mai arată documentul.
Raportul indică și un exemplu de bună practică din Europa
România va trebui să definească noile roluri și competențe așteptate pentru personalul direcțiilor județene, menționează raportul, ambele instituții find unele de control, sprijin și evaluare. „Personalul direcțiilor județene ar trebui, de asemenea, să aibă o înțelegere excelentă a standardelor de calitate școlară ale ARACIIP, precum și a resurselor și măsurilor de sprijin disponibile pentru școli. Ca și în cazul ARACIIP, pe termen scurt, va fi esențial ca România să ofere o formare cuprinzătoare pentru fostul personal ISJ care alege să se reintegreze în noile direcții județene. Pe termen mediu, pe măsură ce personalul existent se mută sau se pensionează, direcțiile județene pot organiza concursuri de angajare bazate pe merit, care să implice criterii de selecție transparente pentru a selecta candidații care au competențele necesare pentru fiecare rol. În definirea acestui nou rol de sprijin, România ar putea lua în considerare posturile similare de sprijin local din alte jurisdicții, cum ar fi consilierii pentru provocări din Țara Galilor”.
„În Țara Galilor (Regatul Unit), autoritățile locale și consorțiile regionale de educație angajează o gamă variată de personal, inclusiv specialiști în diverse domenii de predare și învățare, precum și un număr considerabil de “consilieri pentru provocări”. Acești consilieri au fost desemnați în mod special pentru a oferi sprijin directorilor de școli în dezvoltarea capacității din școală de a îndeplini standardele de calitate ale școlii. Se așteaptă ca acești consilieri “de provocări” să dedice un anumit număr de zile în fiecare an pentru a sprijini o școală, iar în cazurile în care este necesar un sprijin suplimentar, intensitatea implicării lor poate crește.
Deși atribuțiile și titlurile specifice atribuite consilierilor de provocări pot varia, responsabilitățile lor tipice includ sprijinirea autoevaluării și îmbunătățirii școlii (de exemplu, pregătirea directorilor de școli în ceea ce privește tehnicile de observare a clasei, stabilirea obiectivelor de îmbunătățire și planificarea strategică); monitorizarea, sprijinirea și provocarea școlilor, punând în același timp în aplicare intervenții adecvate ori de câte ori performanța scade sub standardele cerute; și promovarea inițiativelor de asociere a școlilor și de învățare între colegi.
Consilierii de provocări trebuie să aibă o diplomă de licență, să dețină o calificare didactică, să aibă experiență anterioară ca profesor și să aibă cel puțin cinci ani de experiență într-o poziție de conducere a școlii (de exemplu, director de școală sau lider senior). Aceștia ar trebui să demonstreze competență în analiza și utilizarea datelor pentru îmbunătățirea școlii, cunoștințe practice și experiență în implementarea strategiilor de îmbunătățire a școlii, precum și abilități interpersonale excelente. Aceștia pot fi angajați fie cu normă întreagă de către un consorțiu, fie cu jumătate de normă.
Pentru a obține acreditarea în calitate de consilier de provocare, candidații trebuie să finalizeze cu succes un program național de formare și să se supună unei autoevaluări, unei evaluări colegiale și unei evaluări efectuate de către managerul lor direct. Statutul de consilier rămâne valabil pentru o perioadă de trei ani”.
Citește aici sumarul raportului OCDE draft: