EXCLUSIV Rezultatele primei testări inițiale standardizate din România în plină pandemie: Peste 70% dintre elevii unui județ nu au luat nota 5 la Matematică, iar în mediul rural doar unul din 10 a luat peste 5 / Diagnoza stadiului de pregătire a elevilor în ultimii doi ani școlari propune măsuri remediale țintite

17.256 de vizualizări
Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com
Decalaje uriașe între elevii din mediul rural față de cei din urban și pierderi de învățare enorme la Matematică și științe (mai ales Chimie), scoase la iveală de prima evaluare standardizată făcută la nivelul unui întreg județ după doi ani școlari marcați de pandemie. Raportul de administrare a testelor cu subiect unic elevilor din județul Iași arată cunoștințele și competențele pe care aceștia le aveau la revenirea la școală în anul 2021-2022. Raportul și inițiativa testării aparțin Inspectoratului Școlar Județean Iași, care a anunțat încă din 12 septembrie că va face această diagnoză.

La Matematică, la nivelul județului Iași, doar 24,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au luat peste nota 5, iar la nivelul întregului gimnaziu procentul este de doar 28,4%. Remarcabilă este diferența între elevii din mediul rural și cei din urban: elevii din școlile gimnaziale aflate în orașe au avut o rată de promovare de 47,52% la Matematică, dar în rural doar 11,39% dintre elevi au depășit pragul notei 5 (1.648 de elevi din 14.472).

Sursa: ISJ Iași – Raport teste inițiale an școlar 2021-2022

Raportul indică „pentru toate disciplinele de studiu menținerea unui decalaj semnificativ între rezultatele obținute de elevii din mediul urban față de elevii din mediul rural”.

Sursa: ISJ Iași – Raport teste inițiale an școlar 2021-2022

Diagrama de mai sus arată distribuția notelor pe tranșe în gimnaziul din școlile rurale. Sub rata de promovare sunt peste 60% dintre elevi și la discipline precum Limba modernă 1, Limba moderna 2, Chimie (67,55), Istorie și Informatică (64,25%).

Autorii raportului subliniază și un aspect foarte important – „pentru mediul rural, se constată, pentru majoritatea disciplinelor, disproporții accentuate între tranșele de note, reflectate în ponderi ample ale rezultatelor situate sub pragul de promovare și în intervalul 5.00-5.99, în timp ce notele peste 6.00 se încadrează în intervale tot mai slab reprezentate, pe măsura evoluției pragurilor de notare”.

Pentru mediul urban rezultatele pe intervale de notare au fost mai „echilibrate” la majoritatea disciplinelor, cu anumite discrepanțe pozitive la limba și literatura română (ponderea cea mai ridicată o au notele situate în intervalul de notare 8.00-8.99) și limba modernă 1 (procentajul notelor situate în intervalul 9.00-9.99 este apropiat de procentajul notelor mai mici de 5, aspect ce ilustrează, însă, și un fenomen de polarizare a nivelului de competență lingvistică în rândul elevilor de gimnaziu).

Sursa: ISJ Iași – Raport teste inițiale an școlar 2021-2022

Matematica pune cele mai mari probleme și elevilor de liceu, potrivit rezultatelor testării inițiale din județul Iași. Mai mult de jumătate (54,1%) dintre elevii de liceu au luat sub nota 5. „Analiza rezultatelor județene pe tranșe de notare evidențiază, pe lângă procentul notelor sub 5, o amplă încadrare a rezultatelor în intervalul 5.00-5.99, ceea ce atrage atenția asupra faptului că numărul elevilor care nu probează cunoștințe și competențe peste pragul de promovare este completat în mod substanțial de cel al elevilor care dovedesc achiziții la un nivel minim”, remarcă raportul.

În privința acestei discipline, profesorii accentuează aspectele care trebuie remediate:

  • greșeli de calcul cu numerele învățate precum și necunoașterea ordinii operațiilor; necunoașterea limbajului specific matematicii;
  • lipsa capacității de analiză/ înțelegere a unui text și a transpunerii acestuia în limbaj specific obiectului;
  • elevii nu reușesc să prelucreze date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale;
  • majoritatea nu identifică figurile geometrice și proprietățile acestora în configurații geometrice date;
  • dificultăți în reprezentarea prin desen a figurilor geometrice studiate (construcția bisectoarei, mijlocul unui segment).
Măsurile generale propuse la nivelul școlilor:
  • realizarea unui plan personalizat de recapitulare a materiei din clasele anterioare, pentru fiecare colectiv de elevi;
  • tratarea diferențiată a elevilor, în funcție de nivelul de cunoștințe și de posibilitățile de acumulare a acestora;
  • conceperea unor sarcini de lucru care să valorifice metodele de învățare centrate pe elev;
  • regândirea planificării din acest an și utilizarea orelor la dispoziția profesorului pentru teme de recapitulare/fixare a noțiunilor studiate anterior;
  • corectarea periodică a caietelor de teme pentru a depista greșelile cu care se confruntă fiecare elev;
  • încurajarea elevilor de a lucra în mod independent, nu doar la școală, cât și acasă;
  • program de remediere școlară/ lucru suplimentar pentru fiecare clasă în parte;
  • informarea părinților în legătură cu rezultatele obținute de elevi, conștientizarea lor ca aceștia trebuie supravegheați și îndrumați, stabilindu-se, de comun acord, un program zilnic-săptămânal de pregătire prin studiu individual (colaborare cu diriginții claselor respective);
  • utilizarea claselor virtuale ca instrument de lucru pentru a implementa planul remedial;
  • realizarea unei baze de resurse educaționale deschise la nivelul școlilor care să conțină fișe de recuperare, modele de fișe de progres, precum și alte materiale necesare în activitatea de remediere realizată de profesori.
Despre testarea standardizată organizată în județul Iași

În perioada 20 septembrie – 1 octombrie 2021, Inspectoratul Școlar Județean Iași a organizat, în toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat din rețeaua educațională județeană, testarea inițială cu subiecte unice a elevilor de gimnaziu și de liceu, administrată pentru un număr de 10 discipline de studiu, cu scopul de a realiza o diagnoză obiectivă privind nivelul de pregătire a elevilor, pe fondul traversării unei ample perioade de criză educațională generată de contextul pandemic, cât și pentru a putea configura demersuri educaționale și manageriale adecvate la nivelul clasei, al unității de învățământ, precum și la nivel județean, în vederea creșterii șanselor de succes școlar sau la evaluările externe pentru toți elevii, potrivit documentului solicitat de Edupedu.ro

Au fost elaborate 260 de variante de teste pentru toate disciplinele de studiu, câte două variante pentru fiecare disciplină în funcție de criteriile specifice fiecărei discipline (spre exemplu, filieră / specializare / regim de studiu a limbii moderne). Notele nu au fost trecute în catalog, după cum a anunțat conducerea ISJ încă de la debutul testării, ele având doar rolul de a face „o cuantificare de etapă a nivelului lor de învățare, iar rezultatele ne sunt utile nouă și profesorilor de la clasă, în primul rând, pentru a gândi strategiile de lucru pe mai departe. Avem nevoie în acest moment de o evaluare foarte serioasă”, potrivit declarației făcute în 12 septembrie de inspectorul general școlar din Iași, Luciana Antoci.

Raportul a fost coordonat de profesorul de Matematică Cristian Pravăț, inspector general adjunct la Iași și întocmit de inspectorul școlar Irina Prodan.

Au fost vizați de administrarea testelor inițiale 55.661 elevi din clasele V-XII (învățământ de masă), care studiază în 184 unități de învățământ de stat din județul Iași, având o medie de 300 de elevi pe școală. Subiectele și baremele aferente testelor inițiale au fost elaborate la nivelul grupurilor de lucru constituite în cadrul consiliilor consultative ale I.S.J. Iași la următoarele discipline:

  • limba și literatura română
  • matematică
  • limba modernă 1 și 2 (limba engleză, limba franceză, limba germană, limba spaniolă, limba italiană);
  • fizică;
  • chimie;
  • biologie / anatomie;
  • istorie;
  • geografie;
  • informatică și TIC

Prezența elevilor la aceste teste este redată, pe clase și discipline, în tabelul de mai jos:

Foto: captură – Raport ISJ Iași

Cele mai ridicate rate de prezență se remarcă la disciplinele limba și literatura română și matematică, atât la nivel gimnazial, cât și la nivel liceal, reflectând un interes crescut al elevilor pentru probarea cunoștințelor la disciplinele vizate de examene naționale la finalul celor două etape de școlaritate, conform documentului. O analiză pe niveluri pe școlaritate reflectă o participare mai amplă a elevilor din învățământul gimnazial, cu o medie de 74.64% a prezenței, față de nivelul liceal, unde media prezenței a fost de 63.65%, conform datelor.

Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


7 comments
  1. Ei bine, eu predau Fizică și nu dictez notițe, tocmai ca să nu-i plictisesc pe elevi să-și umple caietele cu balast.
    Le indic surse documentare online cât mai explicite, cu elemente multimedia și le dau niște teme la care să aplice teoria din documentație. Temele sunt o succesiune de probleme reprezentative, destul de usoare și reduse ca volum.
    La clasă explic teoria punând accentul pe ce e mai important și dau indicații pentru teme, pe care le rezolvăm cel puțin parțial. Elevilor le cer să urmărească documentația și enunțurile problemelor, în timp ce le dau explicații. Desigur, le revine si sarcina studiului individual. Dar intenția este să nu-i suprasolicit inutil, ca să le rămână timp liber.
    Am impresia că metoda ar trebui să fie bună.

    Ei bine, in afară de câțiva elevi care se țin de treabă și care apreciază metoda, am o masă mare de elevi care nu fac nici o treabă, fac zgomot ca proștii și se plâng că nu înțeleg nimic si că eu nu predau. Sunt adesea criticat că nu dictez notițe, ca de unde sa învețe copilul, dacă nu-i dau nimic?
    Dacă aduc material didactic acești copii nici nu se uită la ce le arat. Nu-i interesează câtuși de puțin. Și mi se reproșează că nu știu să predau.

    Îmi vine sa plec și să las să vină în locul meu un necalificat, care sa dicteze într-una și sa fie mulțumiți toți idioții.

  2. Profesorii sustin un adevar,elevii si parintii sunt vinovatii ca sunt prosti.Profesorii sunt extraordinari,super calificati si laudele si superlativele pot continua.Cu asa rezultate daca testati pe bune acum toti profesorii,la toate disciplinele 25 % dintre ei ar promova.Directorii care sunt ,,crem a la crem” si cei mai,,soi” dintre ei au promovat 60% ,deci ce ne miram ca elevii nu stiu carte.

  3. Cred că în toată țara ar trebui să se dea astfel de teste, în fiecare an. Ideal ar fi ca numai elevii care iau peste nota 5 sau 6 să treacă în clasa următoare. Notele actuale ale elevilor nu au legătură cu gradul lor de inteligență. Sunt elevi care nu au fost la școală, care abia știu să scrie sau să citească, și care au terminat școală cu medii peste 9. De ce? Pentru că așa au cerut părinții. Motivul? Școală online, elevi stresați, bulversați și alte aberații.

  4. Nu e nevoie de prea multa matematica pentru a vota, pe asta se bazeaza invatamantul nostru acum. “Decat” putina geometrie, trebuie doar sa stii care e cercul (stampila cu VOTAT) si care e dreptunghiul (in care o pui). Daca stii si sa citesti sau tii minte sigla partidului, treaba e ca si rezolvata. De ce sa inveti (sa te invete…) matematica? Risti sa observi ca nu ies calculele (aritmetica) guvernarii si nu “ie” bine…
    Revenind pe pamant, in acest moment copilului meu care e a 10-a i se dicteaza in draci teorie la ore, scrie pe caiet dupa dictare, i se dau ca tema 5 probleme din manual si asta e, trecem la capitolul urmator. La cate pagini are scrise intr-o ora am dubii ca li se mai si explica notiunile pe care le-au scris pe caiet, nu mai e timp fizic. Am si eu o nelamurire: daca toata teoria e in manual si pe internet (in 30 secunde pe goagal gasesti tot, inclusiv lectii pe youtube mult mai bune decat ce primesc in clasa), de ce li se mai dicteaza un rezumat in ora, sa piarda timpul, in loc sa li se explice notiunile? Statistic vorbind e imposibil ca 70% dintr-o populatie sa aiba dificultati de invatare… prin urmare e clar ca sistemul de invatamant nu face ce trebuie, nu se adapteaza, nu stie cum sa-i atraga pe copii. Li se preda la chimie intr-a zecea ca sunt 3-4 tipuri de nori de electroni, nu stiu cate straturi, hibrizi de o suta de forme etc. Lasand la o parte discutia utilitatii acestor informatii pentru un elev de liceu (inteleg necesitatea la nivel de facultate), au (majoritatea) videoproiector in clasa pe care-l umple praful, noroc cu orele online ca a mai fost pornit si el. E demonstrat stiintific ca invatarea e mult mai usoara cand copilul primeste si stimuli auditivi si vizuali. De ce le este teama domnilor profesori sa caute un filmulet (multe puse la dispozitie gratuit de platforme concepute special in acest sens) pe care sa-l prezinte elevilor? Ma opresc aici, oricum e degeaba, noi (cei de 40-50 ani) am fost o generatie pierduta prin revolutii si alte crize. Ei (cei de 15-25) sunt urmatoarea generatie pierduta datorita modului in care noi, parinitii lor, am fost educati: “stai linistit, nu face panarama, ne descurcam intr-un fel”. Poate ca ar trebui sa iesim din acest cerc, altfel nici urmatoarea generatie nu va fi mai breaza.

    1. Ar trebui, dar nu știm a cata generație va reuși. Pentru unii profesori e mai ușor online, decât înconjurat de 20, 30 de elevi. Cine mai poate face o pregatire va merge mai departe, dar cel ce nu poate face pregătire ce va face? Timpul trece…

    2. Ei bine, eu predau Fizică și nu dictez notițe, tocmai ca să nu-i plictisesc pe elevi să-și umple caietele cu balast.
      Le indic surse documentare online cât mai explicite, cu elemente multimedia și le dau niște teme la care să aplice teoria din documentație. Temele sunt o succesiune de probleme reprezentative, destul de usoare și reduse ca volum.
      La clasă explic teoria punând accentul pe ce e mai important și dau indicații pentru teme, pe care le rezolvăm cel puțin parțial. Elevilor le cer să urmărească documentația și enunțurile problemelor, în timp ce le dau explicații. Desigur, le revine si sarcina studiului individual. Dar intenția este să nu-i suprasolicit inutil, ca să le rămână timp liber.
      Am impresia că metoda ar trebui să fie bună.

      Ei bine, in afară de câțiva elevi care se țin de treabă și care apreciază metoda, am o masă mare de elevi care nu fac nici o treabă, fac zgomot ca proștii și se plâng că nu înțeleg nimic si că eu nu predau. Sunt adesea criticat că nu dictez notițe, ca de unde sa învețe copilul, dacă nu-i dau nimic?
      Dacă aduc material didactic acești copii nici nu se uită la ce le arat. Nu-i interesează câtuși de puțin. Și mi se reproșează că nu știu să predau.

      Îmi vine sa plec și să las să vină în locul meu un necalificat, care sa dicteze într-una și sa fie mulțumiți toți idioții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dezvoltarea unor competențe cheie pentru elevii de 10-14 ani din rural și urban mic: înscrieri deschise la Future Ready 4.0, cursuri gratuite online de Programare în Gaming, Securitate cibernetică, Carieră și alte module (P)

Programul Future Ready – Dezvoltăm competențele generațiilor viitoare își propune să ofere șansa copiilor cu oportunități limitate de a face față cererilor pieței muncii din viitor, prin dezvoltarea unor competențe…
Vezi articolul

Elevii capabili de excelență pot promova doi ani de studii într-un an școlar, iar colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să devină unități-pilot, anunță ministrul Cîmpeanu / Acesta își reafirmă sprijinul pentru admiterea prin concurs în clasa a IX-a la colegiile naționale

Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statut de unitate-pilot de excelență, iar în aceste unități-pilot “elevii capabili de excelență” pot desfășura activități suplimentare, arată ministrul Sorin…
Vezi articolul