UDMR vine cu propriile propuneri pentru o nouă lege a educației și se declară deschisă negocierilor cu Guvernul PSD pentru introducerea acestora, de către Ecaterina Andronescu, în una din cele 3 legi ale învățământului promise în fața sindicatelor. Președintele UDMR Kelemen Hunor împreună cu alți doi parlamentari ai Uniunii au inițiat în urmă cu 3 săptămâni un proiect de lege care modifică actuala lege a educației și care propune extinderea școlilor cu predare în limbile minorităților, transport decontat integral pentru elevii minorității, dublarea costului standard per elev și dublarea finanțării de bază per student în cazul minorităților, examene în limbile minorităților.
Proiectul propune și introducerea de panouri bilingve în toate școlile cu predare în limba minorităților, profesorii să dea Teme pentru acasă cel mult o dată la 2 ore ale disciplinei, Bacalaureat de două tipuri care să dea acces inclusiv la examen de permis auto fără taxă, introducerea bonelor în rândul personalului didactic auxiliar.
- Rămas fără majoritate în Camera Deputaților, Liviu Dragnea este obligat să facă o serie de concesii UDMR, mai ales pe proiectele importante. Miercuri, de exemplu, legea pensiilor a fost amânată, chiar la solicitarea PSD, după ce maghiarii au amenințat că nu votează, iar proiectul risca să fie respins (detalii aici).
Szabo Odon, deputat UDMR și unul dintre inițiatorii proiectului de lege, a declarat pentru Edupedu.ro că formațiunea este deschisă la orice formă de promovare a prevederilor acestei legi; dacă Ecaterina Andronescu face cele 3 legi ale educației promise în acordul semnat de Centenar cu sindicatele din educație, atunci poate prelua de aici prevederile pentru a le integra în noua lege, spune deputatul UDMR.
“Propunerea nu am făcut-o ca să fie depusă și să rămână fără efect, nefiind aprobată. Poți să treci propunerile având o discuție serioasă cu cei care au majoritatea în momentul de față. M-aș bucura să avem o discuție deschisă și avem tot interesul să fim parteneri pentru corectarea lucrurilor care nu funcționează”, a declarat Szabo Odon, pentru Edupedu.ro.
“Că va fi o nouă lege sau că se va merge pe structura actuala și va fi o revedere a legii 1 mai puternică, acestea sunt detalii tehnice de care noi nu ne cramponăm”, a afirmat pentru Edupedu.ro deputat UDMR.
Care sunt schimbările în educație pe care le prevede proiectul UDMR
Școlile cu predare în limbile minorităților să se poată extinde – prin înființarea sau includerea ca structuri fără personalitate – în alte școli aflate în “zone izolate lingvistic, geografic și cu număr redus de elevi”. Ministerul Educației ar urma să aloce “preferențial resurse financiare” pentru aceste școli extinse, “conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea direcției minorități”.
Transport decontat integral pentru elevii care aparțin minorităților – este o altă prevedere a proiectului.
UDMR vrea dublarea finanțării de bază per student “pentru domeniile, ciclurile, cursurile predate în limba unei minorități naționale”.
Inițiativa legislativă vorbește despre introducerea de panouri bilingve în toate școlile unde predarea se face și în limbile minorităților. Concret, la articolul 45 din lege, Uniunea propune introducerea unui nou alineat, cu următorul cuprins: “În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale configurarea cu panouri instructiv educative, inscripționarea spațiilor comune, publicarea informațiilor pentru elevi și profesori respectiv, afișajul de orice fel se va realiza și în limba minorității.”
Formațiunea prevede dublarea costului standard per elev în localitățile sau cartierele “unde o comunitate se află în minoritate națională, etnică sau lingvistică și unităţile de învățământ sau structurile acestora funcționează în zone izolate lingvistic, geografic şi cu număr redus de elevi”.
În calcularea costului standard per elev la școlile cu predare în limbile minorităților, proiectul propune luarea în calcul și a “influențelor privind izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi”.
Capitolul “Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale” are o serie întreagă de schimbări. UDMR vrea introducerea în lege a 5 noi aliniate, la articolul 45:
„(4 1) Unitățile de învățământ preuniversitare cu predare în limbile minorităților naționale
pot înființa sau include în componente organizatorice, ca structură, fără personalitate juridică dintr-o altă unitate administrativ-teritorială din zone izolate lingvistic, geografic și cu număr redus de elevi, preșcolari, antepreșcolari.
(4 2 ) Unitățile de învățământ preuniversitare cu predare în limbile minorităților naționale
acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara procedura pentru constituirea de componente organizatorice prevăzute la alin. (4 1) prin hotărârea Consiliului de administrație al unității de învățământ. Aprobarea noii structuri în acest caz revine Ministerului Educației Naționale prin direcția pentru minorități.
(4 3 ) Ministerul Educației Naționale alocă preferențial resurse financiare pentru unitățile
de învățământ de la alin.(4 1), conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea direcției minorități. Metodologia se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4 4 ) Constituirea componentelor de învățământ de la alin. (4 1 ) se face, de regulă, în jurul
unităților de învățământ cu performanță ridicată, ținând cont de proximitatea geografică.
(4 5 ) Aceeași procedură se aplică și în cazul unităților de învățământ preuniversitar cu
predare în limba română, în condiții similare. În acest caz decizia aparține Ministerului Educației Naționale prin direcția pentru învățământ preuniversitar.”
Proiectul introduce obligativitatea ca minoritățile naționale să fie “reprezentate proporțional cu numărul de clase în organele de conducere și structurile unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare, ale consiliilor consultative sau ale instituțiilor echivalente și ale unităților conexe, cu respectarea criteriilor de competență profesională, potrivit legii.”
Introduce obligativitatea ca admiterea la liceu, examenele de evaluare națională și de bacalaureat să se susțină în “limba în care au fost studiate disciplinele respective”. Concret, UDMR prevede modificarea Alineatului (12) al articolului 46 cu următorul conținut:
„(12) În sistemul de învățământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele
de studii, ciclurile de studii și formele de învățământ, probele de admitere pentru cetățenii români se organizează cu respectarea principiului echității și asigurării egalității de șanse și se susțin în limba în care au fost studiate disciplinele respective.”
- Spre comparație, legea în forma actuală prevede următoarele: “(12) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii”.
Examen de Bacalaureat de două tipuri, care să dea acces și la examenul de permis auto fără taxă
Și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) propune două tipuri de bacalaureat, care să se numească:
- “Examen național de bacalaureat cu nivel ridicat”
- “Examen național de bacalaureat standard”
La examenele scrise din cadrul Bacalaureatului, proiectul prevede introducerea unui examen transdisciplinar din fizică, chimie, biologie și informatică pentru absolvenții de la Real, probă probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socio-umane la Uman, o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire la Tehnologic și Vocațional.
Elevii ar putea să susțină cele două tipuri de BAC și “încrucișat”, potrivit propunerii legislative. Inițiativa prevede posibilitatea înscrierii de către liceeni “la unele probe pentru bacalaureat național cu nivel ridicat iar pentru altele la nivel standard”.
“După finalizarea studiilor liceale dacă un absolvent la una dintre probe a susținut bacalaureat la nivel standard oricând are dreptul de a se înscrie la bacalaureat nivel ridicat”, susține proiectul. Proiectul nu stabilește clar care sunt rutele, după terminarea liceului, pe care le pot urma absolvenții de BAC “încrucișat”.
Inițiativa are și alte propuneri inedite. Conform proiectului UDMR de modificare a legii educației, examenul de “bacalaureat național cu nivel ridicat” ar trebui să dea următoarele drepturi:
- absolvenții de liceu care promovează BAC-ul “cu nivel ridicat” cu cel puțin nota 7 să aibă acces fără examen în învățământul postliceal sau superior
- elevii care promovează cu cel puțin nota 9 să aibă dreptul la bursă de studiu pentru primul semestru universitar, respectiv gratuitate la internat pentru primul an universitar
- înscrierea fără taxă la oricare universitate de stat din România, la un examen cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine
- susținerea fără nici o taxă a examenului pentru obținerea permisului auto
- transport public local gratuit pentru primul an în cazul continuării studiilor la o Universitate din România atât în localitatea de domiciliu cât și în localitatea unde își urmează studiile
- încadrarea cu prioritate ca și profesori suplinitori necalificați pentru posturile neocupate, vacante din învățământul preuniversitar
- celor care promovează cu cel puțin nota 9.50 să li se acorde un premiu de 10.000 lei din fondurile Ministerului Educației
Teme pentru acasă – cel mult o temă la 2 ore ale materiei și să fie diferențiate
UDMR vrea să introducă “Principiul neîncărcării și al suportabilității – în baza căruia deciziile cu privire la curriculumul național și programa școlară se iau în concordanță cu specificul vârstei elevilor, evitând supraîncărcarea acestora oferind spațiul necesar pentru activități extrașcolare” – printre principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții stabilite la articolul 3 din legea educației.
UDMR insistă cu introducerea acestui principiu și îl extinde și la teme. Ce propune formațiunea: “Planurile cadru de învățământ se elaborează fundamental pe baza principiului neîncărcării și al suportabilității, în așa fel încât asimilarea conținuturilor fundamentale să se realizeze în orele de la clasă. Temele de casă pot fi folosite ca și metodă de exersare, asimilare a conținuturilor la domiciliu cel mult la fiecare a doua oră a disciplinei de studiu și se va realiza diferențiat pentru dezvoltarea cunoștințelor pentru fiecare elev.”
UDMR propune ca profesorii să dea teme cel mult o dată la două ore ale materiei și ca temele să fie diferențiate pentru fiecare elev.
De asemenea, propune ca programa școlară pe fiecare disciplină să acopere 65% din
orele de predare şi evaluare (față de 75% în prezent), lăsând la dispoziția profesorului 35% din timp.
Introducerea bonelor în rândul personalului didactic auxiliar și acceptarea PFA-ului la programul „Școala după școală”
Proiectul prevede introducerea bonelor în rândul personalului didactic auxiliar. Pentru funcția de bonă, o persoană ar trebui să absolve un curs de formare profesională și să dea un examen pentru obținerea certificatului de calificare profesională, se arată în inițiativa legislativă.
Inițiativa UDMR prevede posibilitatea finanțării programului „Școala după școală” pentru toți copiii și elevii, prin Legea bugetului de stat sau prin bugetele consiliilor județene.
În cazul în care statul nu finanțează programul, părinții să poată să încheie contracte cu “unități de învățământ preuniversitar pentru închirierea spațiilor destinate educației, respectiv contracte de furnizare de servicii educaționale cu profesori încadrați în sistemul de învățământ”.
Proiectul de lege inițiat de UDMR prevede ca profesorii să poată lucra la „Școala după școală” inclusiv pe PFA – formă contractuală interzisă acum de Ministerul Educației și care a generat mari disfuncționalități în programele existente.
Concret, UDMR vrea introducerea următoarelor noi articole în Legea educației:
„(5) În condițiile în care statul, consiliile județene, locale nu finanțează programul “Școala după școală” părinții pot încheia contracte cu unități de învățământ preuniversitar pentru
închirierea spațiilor destinate educației, respectiv contracte de furnizare de servicii educaționale cu profesori încadrați în sistemul de învățământ.
(6) Profesorii prevăzuți la alin. (5) se pot înregistra și încheia contracte de furnizare de
servicii educaționale inclusiv sub forma de persoane fizice autorizate.
(7) În condițiile în care statul prin Ministerul Educației Naționale va finanța prin plata cu
ora serviciile prestate de profesor în programul „Școala după școală”.
(8) Atunci când profesorul provine de la o altă unitate de învățământ decât cea în care se
prestează serviciul, este necesar acordul Consiliului de administrație a școlii care încheie
contractul de închiriere a spațiului.
(9) Părinții pentru gestionarea, finanțarea programului „Școala după școală” pot înființa
organizații neguvernamentale care încheie contractele prevăzute la alin. (5) în numele acestora.
(10) Statul va susține generalizarea ofertării programului „Școala după școală” pentru
întregul sistem de învățământ preuniversitar până în anul 2030, în mai multe etape.”
O altă propunere privește generalizarea programului “Masă caldă” în toate școlile și grădinițele până în anul 2030. În prezent, programul “Masa caldă” este derulat în doar 50 de școli, pentru al treilea an la rând.
În școlile cu învățământ în limba maternă, UDMR propune coborârea limitelor de înființare a claselor. De exemplu, clasele I-IV să poată funcționa cu minimum 6 – maximum 14 elevi, față de limitele de 12 – 25 de elevi din prezent.
UDMR vrea ca statul să asigure “finanțarea de bază pentru învățământul alternativ acreditat, acoperind integral costurile cu salarii ale acestora”, precum și finanțarea de bază pentru învățământul “postliceal acreditat, de stat, particular și confesional”.
O altă propunere vizează introducerea celor 3 grupe specifice grădiniței și la creșă; potrivit propunerii legislative a UDMR, creșa ar urma să aibă cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare pentru copii de la 0 la 3 ani. Pentru grădinițele care nu au creșă, UDMR prevede posibilitatea înființării unei grupe “pregătitoare pentru vârsta 2-3 ani.”
Precizăm că instituționalizarea copiilor de la 0 ani apare și în proiectul pentru educație lansat de președintele Klaus Iohannis. Într-o analiză pentru Edupedu.ro realizată de fostul ministru Mircea Miclea, acesta a atras atenția că datele științifice arată “că în perioada 0-2 ani e mult mai important să stea copilul cu mama, mai ales în primul an și jumătate, decât într-o educație în creșă. Și acum ei cer să fie repede educați de la 0 ani. În primul an, trebuie să susținem mai degrabă nu creșele, ci mamele prin programe care să le ajute să înțeleagă și să educe copilul. Nu înseamnă să nu construim și creșe, însă accentul în educația foarte timpurie este în dezvoltarea abilităților mamelor de a-și crește copiii. Nu în instituții”. Declarația integrală a lui Mircea Miclea aici
UDMR updatează legea în sensul introducerii Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, recent înființată de guvernul PSD-ALDE și condusă de Stelian Fedorca, ca instituție care gestionează învățământul dual. Concret, proiectul de lege al UDMR înlocuiește în legea educației Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic – cu nou-înființata Autoritate Națională. Inițiativa legislativă prevede și înființarea unui învăţământ dual universitar.
Proiectul prevede că și primăriile pot să acorde cupoane pentru creșă și grădiniță, iar cuantumul și condițiile ar urma să fie stabilite prin hotărâre a consiliului local.
UDMR introduce un articol care prevede că “grădinițele cu program săptămânal furnizează servicii pe timpul nopții numai în situații deosebite și de urgență ale părinților/reprezentanților legali, respectiv:
a) program de lucru pe timpul nopții pentru ambii părinți/reprezentanți legali sau pentru familii monoparentale;
b) urgențe medicale ale părinților/reprezentanților legali sau a altor membri din familia acestora;
c) deces în familie.”
Matei Pop
Redacția
Alexa Stănescu