Noul ministru al Educației și Cercetării anunță într-un interviu acordat Edupedu.ro că „până imediat după alegerile prezidențiale” va veni în zona preuniversitară cu „propunerea de indicatori de performanță pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante”. „Anul viitor se va lucra la legea salarizării unitare, unde educația și cercetarea trebuie să primească statutul adecvat în societate”, a continuat Daniel David.
Potrivit ministrului David, Guvernul trebuie să asigure un buget „care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din «Programul de Guvernare», țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate”.
„După încheierea alegerilor prezidențiale, într-o nouă etapă de oportunitate, trebuie gândite marile reforme prin care învățământul preuniversitar să producă absolvenți cu competențe adecvate și buni cetățeni, învățământul superior să producă absolvenți buni specialiști și buni cetățeni, iar sistemul de cercetare să producă cunoaștere avansată care să susțină inovații disruptive și incrementale, inclusiv înțelegeri culturale ale lumii și propriei persoane cu rol în dezvoltarea personală și antidot la manipulare și pseudoștiință”, a declarat Daniel David, pentru Edupedu.ro.
Rep: Cum vă propuneți să reorganizați Ministerul Educației, o instituție masivă cu 600 de angajați, percepută drept ineficientă, birocratică, cu foarte multe posturi pe care sunt delegați oameni din teritoriu din cauza neorganizării concursurilor, mai ales pentru funcțiile-cheie precum cele de inspectori de specialitate și directori de direcții, de o lungă perioadă de timp?
Daniel David: Îmi place să cred că sunt un om serios, rațional și realist și nu vreau să creez iluzii sau așteptători nerealiste. Prima etapă a prezenței mele la minister, până imediat după alegerile prezidențiale, va fi focalizată astfel:
- Transversal trebuie să asigurăm:
a. Funcționare normală a sistemelor preuniversitare (ex. creșe/grădinițe/școli), universitare (ex. universități) și de cercetare științifică (ex. unități CDI), continuând și proiectele aflate în derulare.
b. Implementarea strategică a „Programului de Guvernare”, propus de Guvern și adoptat de Parlament.
c. Dezvoltarea înțeleaptă prin implementarea actelor subsecvente noii legislați din cele trei domenii: preuniversitar, universitar și cercetare. Sincer și direct spus, în această fază nu-mi propun să schimb legile tocmai adoptate (decât, evident, dacă voi vedea lucruri grave care ne afectează funcționarea), ci să adoptăm actele subsecvente cerute de aceste, care să maximizeze în contextul permis de aceste legi sincronizarea cu cele mai bune practici europene/internaționale.
d. Asigurarea unui buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din „Programul de Guvernare”, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate. - În zona de învățământ superior:
a. Într-o „mica reformă” vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară. Acest lucru este prins de altfel și în „Programul de Guvernare” și va stimula impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional.
b. Tot aici, vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate. Mizez pe flexibilitatea normelor universitare care, pe lângă activitățile clasice de educație și cercetare, permit acum (prin lege) și acțiuni de relație cu societatea, și pe angajamentul și responsabilitatea studenților.
c. Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi. - În zona cercetării-dezvoltării-inovării:
a. Țintim tot o „mică reformă” de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute.
b. Operaționalizarea platformei de readucere a științei în discursul public și de luptă împotriva pseudoștiinței, în sinergie cu demersul similar din zona învățământului superior și preuniversitar. - În zona preuniversitară
a. Atacarea mecanismelor care susțin abandonul școlar, analfabetismul funcțional și performanța scăzută la testele internaționale de competențe, în primul rând prin trainingul profesorilor, infrastructuri academice moderne (manuale adecvate și atractive) și acțiuni incluzive (ex. masa caldă) și de reducere a influenței pseudoștiinței. Acestea vor fi corelate cu demersurile din zona universitară.
b. Propunerea de indicatori de performanță pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante.
După încheierea alegerilor prezidențiale, într-o nouă etapă de oportunitate, trebuie gândite marile reforme prin care învățământul preuniversitar să producă absolvenți cu competențe adecvate și buni cetățeni, învățământul superior să producă absolvenți buni specialiști și buni cetățeni, iar sistemul de cercetare să producă cunoaștere avansată care să susțină inovații disruptive și incrementale, inclusiv înțelegeri culturale ale lumii și propriei persoane cu rol în dezvoltarea personală și antidot la manipulare și pseudoștiință. În acest proces, eficientizarea funcționării instituțiilor este fundamentală, pentru a putea revendica apoi, fără posibilitatea de critică a neutilizării eficiente a resurselor alocate, angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare. În general abordarea mea va fi una de intervenție doar după un diagnostic atent al situației actuale, voi stabili dacă și unde este nevoie de îmbunătățire și când, prin prisma resurselor, putem face rațional asta, astfel încât instituția să funcționeze mai bine, iar calitatea vieții oamenilor la locul de muncă să fie mai bună.
Rep: Cine sunt consilierii dvs.? Cine va fi secretarul general al Ministerului Educației?
Daniel David: Asta vom vedea și voi anunța cel mai târziu la început de ianuarie.
Rep: Care este bugetul educației pentru care vă veți bate în Guvern? Există o linie roșie, care depășită înseamnă demisia dvs.? Și aici mă refer la buget sau orice altă idee care împiedică planurile cu care ați venit.
Daniel David: Bugetul va fi discutat zilele următoare, iar premierul și ministrul de finanțe sunt cei care trebuie să vorbească întâi despre asta. Așteptările mele ca ministru al educației și cercetării – înțelegând și luând în serios faptul că Guvernul a asumat educația ca prioritate – sunt ca bugetul să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din programul de guvernare, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare. Linia roșie este legată de afectarea funcționării adecvate, distorsionarea majoră a angajamentelor „Programului de Guvernare” și de faptul că dacă se va ajunge cândva în situații dificile, educația nu are voie să fie marea pierzătoarea, ci cel mai bine protejat domeniu al țării.
Rep: Angajamentul de 15% din bugetul general consolidat pentru Educație este iar amânat, conform proiectului de ordonanță-trenuleț. Veți permite să fie așa și anul acesta?
Daniel David: Vom vedea, așa cum am spus, care va fi forma finală a ordonanței și argumentele pentru modificările acesteia. Acum important este ca bugetul să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamentele din programul de guvernare.
Rep: Tot proiectul de ordonanță trenuleț amână extinderea proiectului „masă sănătoasă” la 1 milion de copii până în 2026. Planul de guvernare vorbește de 2025. Cum va fi? Va fi extins la 1 milion în decembrie 2025?
Daniel David: Rațional eu pornesc de la „Programul de Guvernare” tocmai adoptat, unde educația este prioritatea de referință. Neaplicarea sau modificarea lui trebuie justificate prin argumente foarte clare.
Rep: Tot ordonanța-trenuleț prevede înghețări pe linie, de la salarii din învățământ până la nivelul burselor. Ce veți face în acest sens?
Daniel David: Încă nu există o astfel de decizie, iar când/dacă se va discuta, aștept să văd propunerile și argumentele Ministerului de Finanțe, așa cum am spus, eu neputând să nu gândesc un buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamentele din programul de guvernare, țintind spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare.
Rep: Salariile au crescut în educație, dar nu și în cercetare. Care este planul dvs. pentru salarizarea specialiștilor inclusiv din științele educației, zonă de cercetare subdezvoltată și subfinanțată cronic?
Daniel David: Anul viitor se va lucra la legea salarizării unitare, unde educația și cercetarea trebuie să primească statutul adecvat în societate!
Citește aici integral prima parte a interviului acordat de ministrul Daniel David pentru Edupedu.ro
Daniel David este noul ministru al Educației și Cercetării, după ce cabinetul Guvernului Ciolacu 2 a depus luni, 23 decembrie 2024, jurământul pentru învestitură în fața președintelui României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Liderul PNL Ilie Bolojan a anunțat duminică seară miniștrii pe care îi propune în noul Executiv, precum și faptul că a reunit în același minister atât Educația, cât și Cercetarea.
Până acum, portofoliul Educației a fost condus de fosta consilieră prezidențială pe Educație a lui Klaus Iohannis, liberala Ligia Deca, care a preluat conducerea Ministerului pe 3 octombrie 2022, din poziția de tehnocrat, cu obiectivul declarat de a transforma proiectul prezidențial România educată pe care îl coordonase la Cotroceni în noi legi ale educației.
Portofoliul Cercetării a inclus, în precedentul Executiv condus de Ciolacu, și Digitalizarea. Fostul ministru de resort a fost social-democratul Bogdan Ivan.
Rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, profesor de științe cognitive clinice și președinte al Asociației Psihologilor din România, Daniel David (52 de ani) este noul ministru al Educației și Cercetării în Guvernul Ciolacu 2. Susținător al politicilor bazate pe date și știință, precum și al comunicării științei pe înțelesul tuturor, pentru a contracara pseudoștiința, Daniel David a menționat în repetate rânduri faptul că problemele din educație trebuie tratate de specialiști.