Academia Română a decis în urmă cu o zi, în cadrul Adunării Generale, reorganizarea institutelor și centrelor de cercetare pe care le are în subordine. Decizia este finală și a fost luată în unanimitate de toți membrii titulari, corespondenți și de onoare ai Academiei Române care au participat joi, 24 octombrie 2024, la ședința desfășurată în format hibrid, a declarat pentru Edupedu.ro vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir. Cele mai multe schimbări se remarcă în rândul institutelor de științe economice, juridice și sociale, precum și la Secția de Istorie și Arheologie. De remarcat că la Secția de Științe agricole și silvice, decizia Academiei este de preluare de noi centre, din afara forului. Schimbări notabile, dar mai restrânse sunt programate și pentru Secțiile de științe medicale, respectiv de filologie și literatură. Mai puțin de jumătate dintre secțiile Academiei Române rămân neschimbate.
Decizia de reorganizare a fost luată ca urmare a evaluării activității institutelor de cercetare și a grupării acestora în 3 categorii valorice. În final, în urma evaluării, din cele 70 de institute și centre de cercetare ale forului, 20 de institute își pierd personalitatea juridică și trec în coordonarea filialelor din București, Iași, Cluj și Timișoara.
- Vezi în articol, concret, reorganizarea institutelor de cercetare ale Academiei Române, potrivit deciziei luate ieri de conducerea înaltului for de cercetare științifică
Contactat de Edupedu.ro, vicepreședintele Academiei Române Nicolae Zamfir, membru al Biroului Prezidiului Academiei, a declarat că „Academia Română a finalizat, prin aprobarea de către Adunarea Generală din data de 24 octombrie 2023, procesul de evaluare a institutelor și centrelor de cercetare din subordine, conform criteriilor din Legea nr. 25/2023 și HG nr. 138/2024. Academia Română va propune spre aprobare Guvernului României măsuri organizatorice de reorganizare a institutelor și centrelor de cercetare ale Academiei Române în vedere întăriririi instituționale, administrative și științifice a acestora, inclusiv a celor mai puțin performante (categoria III)”.
„Intenționăm să întărim colaborarea științifică cu universitățile, prin încurajarea protocoalelor de colaborare dintre diverse centre de cercetare și departamente de profil din universități”, a precizat academicianul.
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de filologie și literatură, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de filologie și literatură:
- 1. Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, cu 18 cercetători, evaluat ca fiind în clasa I de performanță, categoria cea mai performantă
- 2. Institutul de Lingvistică „I. Iordan – Al. Rosetti”, București, cu 43 de cercetători, evaluat tot în Categoria I
- 3. Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „S. Pușcariu”, Cluj-Napoca, cu 22 de cercetători, Categoria I
- 4. Institutul de Filologie Română „Al. Philippide”, Iași, cu 22 de cercetători, Categoria I
- 5. Institutul de Studii Banatice „T. Maiorescu”, Timișoara, cu 13 cercetători, Categoria a III-a
Reorganizarea decisă joi, 24 octombrie 2024, de Adunarea Generală a Academiei Române: Institutul de Studii Banatice „T. Maiorescu” din Timișoara își schimbă denumirea în Institutul de Studii Bănățene „T. Maiorescu” și trece, din punct de vedere administativ, în subordinea filialei Timișoara a Academiei Române. Departamentul Filologie – Lingvistică va fi coordonat științific de Secția de Filologie și Literatură, prin Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, iar Departamentul Arheologie – Istorie va fi coordonat științific de Secția de Științe Istorice și Arheologie, prin Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca. Din punct de vedere administrativ, cele două departamente rămân în cadrul institutului aflat în subordinea filialei Timișoara.
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de științe istorice și arheologie, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de științe istorice și arheologie:
- 1. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, cu 39 de cercetători. Evaluat în Categoria I
- 2. Institutul de Istoria Religiilor, București cu 5 cercetători. Categoria a II-a
- 3. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, București cu 23 de cercetători. Categoria a II-a
- 4. Institutul de Studii Sud-Est Europene, București cu 16 cercetători. Categoria a II-a
- 5. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București cu 7 cercetători. Categoria I
- 6. Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca, cu 13 cercetători. Categoria I
- 7. Institutul de Istorie „George Barițiu“, Cluj-Napoca, cu 29 de cercetători. Categoria I
- 8. Institutul de Arheologie, Iași, cu 11 cercetători. Categoria I
- 9. Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“, Iași, cu 19 cercetători. Categoria a II-a
- 10. Institutul Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, cu 21 de cercetători. Categoria a III-a.
- 11. Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, cu 7 cercetători. Categoria I
- 12. Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, Târgu Mureș, cu 5 cercetători. Categoria a II-a.
- 13. Institutul Național „Bucovina“, Rădăuți, cu 6 cercetători. Categoria a II-a.
- 14. Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, Iași, cu 3 cercetători. Categoria a III-a.
- 15. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, cu 8 cercetători. Categoria I.
Reorganizarea decisă joi, 24 octombrie 2024, de Adunarea Generală a Academiei Române, în Secția de științe istorice și arheologie:
- Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova (evaluat în a treia grupă valorică) trece, ca filială, în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din București (aflat în categoria a II-a) și își păstrează autonomia de funcționare.
- Institutul de Istoria Religiilor, București, care are 5 cercetători, trece în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene din București, ambele fiind în categoria a II-a.
- Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, evaluat în categoria I, devine „Institutul de Studii Transilvane” și primește în cadrul său actualul Colectiv de Geografie Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu și Institutul de Cercetări Socio-Umane din Târgu Mureș, care devin filiale cu autonomie de funcționare ale Institutului de Studii Transilvane.
- Centrul de Istorie și Civilizație Europeană din Iași, aflat în categoria a III-a, trece, ca departament, în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, aflat în categoria a II-a.
- Institutul Național „Bucovina” din Rădăuți, aflat în categoria a II-a, trece, ca filială, în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași și își păstrează autonomia de funcționare.
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de științe matematice, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de științe matematice:
- 1. Institutul Astronomic din București, Colectivul Observatorului Astronomic din Cluj-Napoca, Observatorul Astronomic din Timișoara, cu un total de 16 cercetători. Au fost evaluate în categoria a II-a valorică
- 2. Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu“, Cluj-Napoca, cu 7 cercetători. Categoria a II-a.
- 3. Institutul de Matematică „Simion Stoilow”, București, cu 81 de cercetători. Categoria I.
- 4. Centru de Cercetări Avansate în Fizică, București, cu 4 cercetători. Categoria a III-a.
- 5. Institutul de Matematică „Octav Mayer“, Iași, cu 11 cercetători. Categoria I.
- 6. Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc – Caius Iacob”, București, cu 23 de cercetători. Categoria I.
Reorganizarea decisă joi, 24 octombrie 2024, de Adunarea Generală a Academiei Române, în Secția de științe matematice: Centrul de Cercetări Avansate în Fizică din cadrul Institutului de Matematică „Simion Stoilow” devine grup de lucru în cadrul institutului.
Secția de științe chimice a Academiei Române rămâne neschimbată
Academia Română nu a înaintat nicio propunere de reorganizare a Secției de științe chimice, care rămâne neschimbată pe structura actuală:
- 1. Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu”, București, cu 90 de cercetători. Categoria a II-a.
- 2. Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași, cu 78 de cercetători. Categoria I.
- 3. Institutul de Chimie „Coriolan Drăgulescu”, Timișoara, cu 32 de cercetători. Categoria a II-a.
- 4. Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu”, București, cu 28 de cercetători. Categoria a II-a.
Secția de științe biologice a Academiei Române rămâne neschimbată
Academia Română nu a înaintat nicio propunere de reorganizare a Secției de științe biologice, care rămâne neschimbată pe structura actuală:
- 1. Institutul de Biochimie, București, cu 17 cercetători. Categoria I.
- 2. Institutul de Biologie, București, cu 35 de cercetători. Categoria I.
- 3. Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, București, cu 37 de cercetători. Categoria I.
- 4. Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, București și Cluj-Napoca, cu 26 de cercetători. Categoria a II-a.
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de științe geonomice, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de științe geonomice:
- 1. Institutul de Geodinamică, „Sabba S. Ștefănescu”, București, cu 13 cercetători. Categoria a II-a.
- 2. Institutul de Geografie, București, cu 18 cercetători. Categoria I.
- 3. Centrul de Cercetări Geografice, Iași, cu 6 cercetători. Categoria I.
- 4. Colectivul de Geografie, Cluj-Napoca, cu 3 cercetători. Categoria a II-a.
Reorganizarea decisă joi, 24 octombrie 2024, de Adunarea Generală a Academiei Române, în Secția de științe geonomice, prevede trecerea Colectivului de Geografie din Cluj-Napoca (aflat în categoria a II-a) în componența noului „Institut de Studii
Transilvane” din Cluj-Napoca, evaluat în categoria I.
Structură finală a Secției de științe geonomice va cuprinde:
- 1. Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu”, București (13 cercetători)
- 2. Institutul de Geografie, București (18 cercetători)
- 3. Centrul de Cercetări Geografice, Iași (6 cercetători)
Secția de științe tehnice a Academiei Române rămâne neschimbată
Academia Română nu a înaintat propuneri de reorganizare a Secției de științe tehnice, care rămâne neschimbată pe structura actuală:
- 1. Institutul de Mecanica Solidelor, București, cu 25 de cercetători. Categoria a II-a.
- 2. Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale și Avansate, Timișoara, cu 13 cercetători. Categoria I.
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de științe agricole și silvice, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de științe agricole și silvice:
- 1. Centrul de Cercetări pentru Dezvoltare Rurală Durabilă a României, Timișoara, cu 5 cercetători. Categoria I.
- 2. Centrul de Cercetări pentru Oenologie, Iași, cu 6 cercetători. Categoria a II-a.
Structură finală a Secției de științe agricole și silvice va cuprinde:
- 1. Centrul de Cercetări pentru Dezvoltare Rurală Durabilă a României, Timișoara (5 cercetători)
- 2. Centrul de Cercetări pentru Oenologie, Iași (6 cercetători)
- 3. Institutul de Montanologie, Vatra Dornei (12 cercetători) – care a fost evaluat în categoria a II-a și în prezent este în Secția de științe economice, juridice și sociologie.
- 4. Institutul de Științele Vieții, București (10 cercetători) – Departament Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, București (7 cercetători) care este în categoria a III-a; și Departament Centrul de Cercetări „One Health”, București (3 cercetători).
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de științe medicale, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de științe medicale:
- 1. Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, București, cu 20 de cercetători. Categoria I.
- 2. Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Iași, cu 5 cercetători. Categoria a II-a.
- 3. Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, București, cu 24 de cercetători. Categoria I.
- 4. Centrul de Cercetări Biomedicale, Iași, cu 2 cercetători. Categoria a II-a.
Structură finală a Secției de științe medicale va cuprinde:
- 1. Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, București (20 cercetători)
- 2. Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Iași, trece în subordinea administrativă a filialei Iași a Academiei Române. Centrul de Cercetări Biomedicale trece, ca grup de lucru, în cadrul Centrului de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov” din subordinea filialei.
- 3. Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, București (24 cercetători)
Reorganizarea institutelor de cercetare din Secția de științe economice, juridice și sociologie, decisă pe 24 octombrie 2024 de Academia Română
În prezent, Academia Română are următoarele institute de cercetare care compun Secția de științe economice, juridice și sociologie:
- 1. Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, București, cu 13 cercetători. Categoria I.
- 2. Institutul de Economie Națională, București, cu 16 cercetători. Categoria I.
- 3. Institutul de Prognoză Economică, București, cu 18 cercetători. Categoria I.
- 4. Institutul de Economie Mondială „Costin Murgescu”, București, cu 21 cercetători. Categoria a II-a.
- 5. Institutul de Economie Agrară, București, cu 19 cercetători. Categoria a II-a.
- 6. Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București, cu 41 de cercetători. Categoria a II-a.
- 7. Centrul de Economia Industriei și Serviciilor, București, cu 13 cercetători. Categoria a III-a.
- 8. Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu”, București, cu 11 cercetători. Categoria a II-a.
- 9. Centrul de Economie Montană „CE-MONT”, Vatra Dornei, cu 12 cercetători. Categoria a II-a.
- 10. Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, București, cu 7 cercetători. Categoria a III-a.
- 11. Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, București, cu 15 cercetători. Categoria a II-a.
- 12. Institutul de Sociologie, București, cu 10 cercetători. Categoria a II-a.
- 13. Centrul European de Studii în Probleme Etnice din București și Centrul European de Studii din Covasna-Harghita, cu 7 cercetători. Categoria a II-a.
Reorganizarea Secției de științe economice, juridice și sociologie, decisă de Academie:
- Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, București (7 cercetători) devine departament în cadrul noului „Institut de Științele Vieții ”, București, în cadrul Secției de științe agricole și silvice.
- Centrul de Economie Montană „CE-MONT”, Vatra Dornei (12 cercetători), devine „Institutul de Montanologie”, Vatra Dornei. Noul institut trece în subordinea Secției de științe agricole și silvice.
- Centrul de Economia Industriei și Serviciilor devine departament, în cadrul INCE.
- Centrul European de Studii în Probleme Etnice și Centrul European de Studii Covasna-Harghita devin centre în cadrul Institutului de Sociologie.
Structura finală a Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române, în urma reorganizării:
– Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (26 cercetători)
– Institutul de Economie Națională (16 cercetători)
– Institutul de Prognoză Economică (18 cercetători)
– Institutul de Economie Mondială „Costin Murgescu” (21 cercetători)
– Institutul de Economie Agrară (19 cercetători)
– Institutul de Cercetare a Calității Vieții (41 cercetători)
– Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” (11 cercetători)
- Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” (15 cercetători)
- Institutul de Sociologie (10 cercetători)
- Centrul European de Studii în Probleme Etnice (7 cercetători)
- Centrul European de Studii Covasna-Harghita
Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române rămâne neschimbată
Academia Română nu a înaintat propuneri de reorganizare a Secției de științe tehnice, care rămâne neschimbată pe structura actuală:
- 1. Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, București, cu 23 de cercetători. Categoria I.
- 2. Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu”, București, cu 12 cercetători. Categoria a II-a.
- 3. Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Iași, cu 22 de cercetători. Categoria a II-a.
Secția de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române rămâne neschimbată
Academia Română nu a înaintat propuneri de reorganizare a Secției de arte, arhitectură și audiovizual, care rămâne neschimbată pe structura actuală:
- 1. Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, București, cu 18 cercetători. Categoria I.
- 2. Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, București, cu 13 cercetători. Categoria I.
- 3. Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca, cu 6 cercetători. Categoria I.
Secția de știința și tehnologia informației a Academiei Române rămâne neschimbată
Academia Română nu a înaintat propuneri de reorganizare a Secției de știința și tehnologia informației, care rămâne neschimbată pe structura actuală:
- 1. Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu”, București, cu 13 cercetători. Categoria I.
- 2. Institutul de Informatică Teoretică, Iași, cu 14 cercetători. Categoria I.
Informații de background
Ședința Adunării Generale de joi, 24 octombrie 2024, a fost hibridă, cu în jur de 60 de academicieni prezenți în sală și 55 online, a declarat pentru Edupedu.ro vicepreședintele Academiei.
Adunarea generală este organul suprem de conducere al Academiei Române și este formată din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei Române, potrivit Statutului Academiei Române. Vezi aici membrii titulari ai Academiei Române, membrii corespondenți și membrii de onoare ai înaltului for de cercetare.
Reorganizarea institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei Române, decisă ieri în unanimitate de Adunarea Generală a Academiei, a fost avizată de Prezidiul Academiei Române și a fost concepută în urma evaluării activității institutelor și centrelor de către Consiliul de Coordonare a Cercetării Științifice din Academia Română (CCCȘ), evaluare a cercetării științifice realizată pe baza criteriilor Ministerului Cercetării.
Vicepreședintele Academiei, Nicolae Zamfir, a declarat pentru Edupedu.ro că „în cazul institutelor care au în subordine alte institute sau centre de cercetare, cu sau fără personalitate juridică, consiliile științifice vor fi formate din reprezentanții tuturor institutelor sau centrelor din subordine”.
Reorganizarea institutelor Academiei Române vine în contextul în care guvernarea PSD-PNL a inițiat, în 2023, un proces de restrângere a cheltuielilor prin comasarea institutelor neperformante. În august 2023, Academia condusă de Ioan Aurel Pop contesta măsura, afirmând că reducerile de cheltuieli și de personal în această direcție „riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare” (sursa și detalii). Regulile reorganizării institutelor, așa cum erau anunțate acum un an, erau confuze, prevăzând finalizarea comasărilor până la jumătatea acestui an, în condițiile în care evaluarea lor avea ca termen finalul anului (detalii aici). Procedurile au suferit, însă, modificări pe parcurs (detalii aici).
Schimbările din mediul institutelor de cercetare au la bază Legea 25/2023, invocată acum și de academicianul Nicolae Zamfir, care stabilește integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România. Ea prevede, în vederea acestor integrări, ca organizațiile de profil să fie evaluate din punct de vedere al performanței lor. Potrivit aceleiași legi, ele trebuie încadrate în 3 clase de performanță, iar cele unde se constată performanța cea mai scăzută (clasa a III-a) urmează să fie „transformate”, adică să treacă prin proces de fuziuni sau să se desființeze.