Rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională 2022, cu un procent al mediilor peste 5 care a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen, după doi ani școlari afectați masiv de pandemie, “reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului”, spune profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației. Într-o analiză pentru Edupedu.ro, Mircea Miclea declară că “ce nu au putut cosmetiza rezultatele de la Evaluarea Națională este o diferență mult prea mare, care nu poate fi ascunsă oricât ai calibra subiectele, și anume diferența dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din mediul rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban”.
- Peste 82% dintre elevii care au susțiunut Evaluarea Națională în 2022 au luat medii peste 5. Ponderea copiilor din mediul rural care au luat medii sub 5 la Evaluarea Națională este de aproape trei ori mai mare decât în cazul elevilor din mediul urban, în timp ce elevii din orașe au luat de zece ori mai multe medii de 10 față de copiii de la sate (sursa și detalii)
Contactat de Edupedu.ro, fostul ministru Mircea Miclea a afirmat că dacă rezultatele obținute la examen de absolvenții claselor a VIII-a reflectă funcționarea reală a sistemului, “atunci sistemul funcționează, conform acestor rezultate, mai bine în acest an decât în toți cei 11 ani din urmă. Or toată lumea știe, inclusiv ministrul a recunoscut că mai ales din cauza pandemiei calitatea predării și învățării în educație s-a deteriorat substanțial în ultimii ani (…). Ca atare, nu putem spune că rezultatele reflectă funcționarea reală, din moment ce cu toții știm că funcționarea reală a sistemului a fost foarte slabă în ultimii ani”.
“Atunci avem a doua alternativă: și anume, să spunem că rezultatele reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului; iar această alternativă e mult mai validă. Parțial a fost prezentată probabil indirect și de ministru, care a spus că subiectele au fost bine calibrate, adică au fost făcute în așa fel încât să se obțină rezultate bune fără a reflecta deficitele din ultimii 2 ani din sistemul educațional”, a afirmat Miclea.
În ceea ce privește discrepanța între rezultatele copiilor de la sat și ale celor din oraș, “cauza este determinată de lipsa de oportunități pentru cei din mediul rural, față de cei din urban; oportunități de a avea profesori buni și părinți care să își permită să îi susțină pe copii la meditații. Așadar, cred că diagnosticul sistemului trebuie pus mai degrabă uitându-ne la ce face efectiv sistemul, nu părinții cu resursele lor suplimentare”, a atras atenția fostul ministru Mircea Miclea.
Acesta a declarat că o soluție este ca banii “să fie dirijați în primul rând spre mediul rural, la nivel primar și gimnazial, în diverse forme, nu numai ca logistică (nu doar că punem table interactive), ci poate prin suplimentarea salariilor profesorilor, prin bonusuri pentru profesori, pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural”.
Declarațiile integrale acordate de profesorul Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, cu privire la rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională 2022:
“Trebuie să felicităm elevii care au învățat și profesorii care i-au ajutat să învețe și să obțină rezultatele dorite, iar apoi principala problemă pe care trebuie să ne-o adresăm este: ce reflectă aceste rezultate?
Există 2 alternative: rezultatele reflectă funcționarea reală a sistemului. Dacă este așa, atunci sistemul funcționează, conform acestor rezultate, mai bine în acest an decât în toți cei 11 ani din urmă. Or toată lumea știe, inclusiv ministrul a recunoscut că mai ales din cauza pandemiei calitatea predării și învățării în educație s-a deteriorat substanțial în ultimii ani (detalii) și pentru că adesea au fost închise școli când nu era cazul. Să ne reamintim că deciziile au fost mai degrabă politice în închiderea școlilor, cu hotărâri legate mai mult de ciclurile electorale, decât de realitatea efectivă din școli. Ca atare, nu putem spune că rezultatele reflectă funcționarea reală, din moment ce cu toții știm că funcționarea reală a sistemului a fost foarte slabă în ultimii ani.
Atunci avem a doua alternativă: și anume, să spunem că rezultatele reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului; iar această alternativă e mult mai validă. Parțial a fost prezentată probabil indirect și de ministru, care a spus că subiectele au fost bine calibrate, adică au fost făcute în așa fel încât să se obțină rezultate bune fără a reflecta deficitele din ultimii 2 ani din sistemul educațional.
În plus, rezultatele reflectă efortul făcut de părinți de a asigura meditații. Acolo unde părinții au avut resurse să susțină meditațiile, s-au obținut rezultate mai bune, vezi de pildă București, Cluj, județele din vestul țării, Prahova, județele bogate. Acolo însă unde nu au existat resurse sau au existat resurse mai puține pentru meditații, de pildă în Covasna, Harghita, județele din Câmpia Bărăganului, rezultatele au fost mai slabe. Și mai simplu spus: acolo unde sunt bani, sunt meditații, sunt rezultate mai bune. Acolo unde e sărăcie sunt meditații mai puține și rezultate mai slabe. Din păcate, banii fac diferența.
Ce nu au putut cosmetiza rezultatele de la Evaluarea Națională este o diferență mult prea mare, care nu poate fi ascunsă oricât ai calibra subiectele, și anume diferența dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din mediul rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban. Din nou, cauza este determinată de lipsa de oportunități pentru cei din mediul rural, față de cei din urban; oportunități de a avea profesori buni și părinți care să își permită să îi susțină pe copii la meditații.
Așadar, cred că diagnosticul sistemului trebuie pus mai degrabă uitându-ne la ce face efectiv sistemul, nu părinții cu resursele lor suplimentare; adică să ne uităm la rezultatele din mediul rural. Acolo s-a văzut impactul statului, impactul complet al sistemului de stat. Deci dacă ne uităm la ce face statul pentru educație, scoțând din ecuație părinții cu resursele lor, trebuie să ne uităm la rezultatele din rural. Acolo este exclusiv impactul statului.
Poate banii din PNRR – care deocamdată nu au fost accesați, deci esențialmente nu există în sistem efectiv – să fie dirijați în primul rând spre mediul rural, la nivel primar și gimnazial, în diverse forme, nu numai ca logistică (nu doar că punem table interactive), ci poate prin suplimentarea salariilor profesorilor, prin bonusuri pentru profesori, pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural. Ce este clar este că dacă statul nu face nimic, din păcate în mediul rural nu există resurse din familii ca să facă restul. Acolo trebuie dirijat efortul masiv.
Funcția esențială a sistemului de educație este de a egaliza șansele celor care sunt educați, adică ale copiilor, oferindu-le oportunități de învățare similare. Din păcate, sistemul de educație din România nu funcționează ca un egalizator de șanse, ci dimpotrivă, ca un diferențiator de șanse. Șansele copiilor din mediul rural sunt reduse de sistem, în loc să fie apropiate de cele ale copiilor din mediul urban. Deci statul nu funcționează, prin sistemul de educație, ca un egalizator de șanse, ci ca un factor de inegalitate. Practic, sporește inegalitatea de șanse.
Conform Constituției, tu ca stat trebuie să oferi egalitate de șanse cetățenilor. Funcția este ca statul să aibă grijă de toți, prin crearea de egalitate de oportunități. Asta este funcția esențială pe care statul și-o asumă prin Constituție, pe care însă nu o realizează prin sistemul de educație”.