Profesorul Mircea Miclea reacționează dur la anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de introducere în școli a unui program care nu a fost verificat de specialiștii Ministerului “din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”. Într-o declarație pentru Edupedu.ro, Mircea Miclea, cercetător și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a afirmat că “poziția Ministerului este total greșită, aduce a poziție de Ev Mediu Timpuriu”.
- Reacția fostului ministru Mircea Miclea vine după ce 3 oameni de știință au avertizat public că programul Neuroștiința la Clasă și podcastul Mind Architect aduc în fața elevilor încă de la clasa a III-a “erori științifice fundamentale”, iar Cîmpeanu a replicat că materialele din acest program pe care îl susține au fost verificate și avizate de specialiști ai Ministerului doar “din perspectiva înscrierii lor în principiile legii educației naționale și nu din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate, neuroștiința”.
Profesorul Mircea Miclea a declarat pentru Edupedu.ro că Legea Educației Naționale, aflată în vigoare din 2011 și pe care ministrul Sorin Cîmpeanu susține că programul Neuroștiința la Clasă o respectă, spune la Articolul 2 că “avem o educație centrată pe valori, iar știința și adevărul sunt valori fundamentale”, iar “Articolul 3 spune că un principiu fundamental al educației este cel al calității, care înseamnă că toate activitățile din învățământ se raportează la standardele de referință și bune-practici internaționale”.
“Ignorarea acurateței informației este în contradicție cu prevederile exprese din lege, nu este numai o încălcare flagrantă a practicilor firești educaționale. Prin urmare, ignorarea acurateței și actualității informației științifice, așa cum expres o exprimă Ministerul, nu este numai o aberație din punct de vedere științific, este o ilegalitate din punct de vedere al Legii educației”, acuză Miclea.
Declarațiile integrale acordate de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, cu privire la anunțul ministrului că menține în școli un program fără verificare științifică:
“Poziția Ministerului este total greșită, aduce a poziție de Ev Mediu Timpuriu. Subliniez că în Legea educației naționale, Articolul 2 spune că avem o educație centrată pe valori, iar știința și adevărul sunt valori fundamentale. Articolul 3 spune că un principiu fundamental al educației este cel al calității, care înseamnă că toate activitățile din învățământ se raportează la standardele de referință și bune-practici internaționale [„Articolul 3 Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt: (…) b) principiul calității – în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale” – N.Red.].
Ignorarea acurateței informației este în contradicție cu prevederile exprese din lege, nu este numai o încălcare flagrantă a practicilor firești educaționale. Prin urmare, ignorarea acurateței și actualității informației științifice, așa cum expres o exprimă Ministerul, nu este numai o aberație din punct de vedere științific, este o ilegalitate din punct de vedere al Legii educației.”
Amintim că Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale care a realizat Raportul România Educației, România Cercetării care a stat la baza Legii educației naționale nr. 1/2011, în vigoare și astăzi.
Ce spune Legea educației naționale nr. 1/2011, aflată în vigoare:
“Articolul 2
(1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate. (…)
Articolul 3
Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt:
a) principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;
b) principiul calității – în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale; (…)”
Informații de background – Cum a răspuns ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, unui avertisment tras de 3 oameni de știință care au găsit “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect” susținut recent de Minister
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat în urmă cu o zi, într-un comunicat cu antetul Ministerului și cu semnătura sa, că materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”, ci doar “din perspectiva înscrierii lor în principiile legii educației naționale” și că instituția continuă să sprijine acest program.
Răspunsul integral al ministrului Sorin Cîmpeanu la scrisoarea deschisă trimisă de cei 3 oameni de știință:
“Precizări privind parteneriatele și inițiativele educaționale sprijinite de Ministerul Educației
Ministerul Educației încurajează inițiativele educaționale menite să aducă un plus de valoare sistemului de învățământ din România, mai ales inițiativele fundamentate pe o experiență empirică solidă sau care au ca scop declarat îmbunătățirea competențelor academice și social-comportamentale ale elevilor și studenților. În afară de acest tip de programe, există numeroase inițiative ale partenerilor Ministerului Educației care urmăresc să facă învățarea mai eficientă, mai plăcută, mai accesibilă și mai atractivă prin popularizarea științei sau prin comunicarea științei, fără a avea obiective corelate direct cu programa școlară.
Un recent exemplu de succes în acest sens este și programul educațional „Ai încredere în tine” -Dove, sprijinit de parteneri media și agenți economici, care – prin popularizarea rezultatelor unor studii de piață (non-știintifice) – contribuie semnificativ la diminuarea fenomenului pierderilor din perspectiva stimei și încrederii în ei înșiși a adolescenților în era social media, contribuind, de asemenea, la îmbunătățirea procesului de învățare, greu încercat în ultima perioadă, inclusiv din perspectivă psihologică/a sănătății mintale.
În acest context, Ministerul Educației sprijină și inițiativa proiectului „Neuroștiința la Clasă”, care vine în completarea activităților la clasă aferente competenței-cheie „a învăța să înveți” și nu este menită să submineze adevărul științific sau să înlocuiască un curriculum existent. Materialele folosite au fost verificate și avizate de specialiști ai ministerului din perspectiva înscrierii lor în principiile legii educației naționale și nu din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate, neuroștiința nefiind, în momentul de față, o disciplină cu programă școlară specifică. De altfel, scopul programului nu este de a pregăti elevii în domeniul neuroștiinței, ci de a-i sprijini în procesul de autocunoaștere și de dezvoltare a abilităților de gestionare eficientă a propriei învățări.
Este important de punctat faptul că acest proiect nu are un interes comercial, toate activitățile sunt voluntare și toate materialele sunt resurse educaționale gratuite, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
Ministerul Educației urmărește promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale, abilităţi de utilitate directă și atitudini pozitive în profesie şi în societate. În îndeplinirea acestei misiuni, Ministerul Educatiei consideră esențială implicarea comunității în care copiii și tinerii trăiesc, comunitate care își asumă responsabilitatea propriilor acțiuni în procesul participativ la educație.
Sorin Mihai CÎMPEANU,
Ministrul Educației“
“Erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect și programul Neuroștiința la Clasă” – Scrisoarea deschisă a 3 oameni de știință
Amintim că vineri, 15 octombrie, trei profesori și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive au lansat o scrisoare deschisă prin care îl avertizau pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, că instituția pe care o conduce și-a acordat susținerea pentru programul „Neuroștiința la Clasă” care aduce în fața copiilor “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect”.
Oamenii de știință au indicat explicit mituri și erori care le sunt recomandate, cu girul ministerului, profesorilor și elevilor începând chiar cu clasa a III-a: “Ca să dăm doar câteva exemple, frica este atribuită amigdalei, fericirea este pusă pe seama dopaminei, iar atașamentul pe seama oxitocinei, ceea ce este greșit pentru că toate acestea sunt stări emoționale cu o importantă componentă subiectivă, care se bazează pe activitatea în circuite nervoase foarte extinse, care reunesc numeroase structuri corticale și subcorticale, fiecare dintre ele implicând semnalizarea prin intermediul a zeci de neurotransmițători”.
Semnatarii scrisorii deschise sunt Andrei Miu – profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai, fondator și coordonator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive de la UBB, cercetătorul Raul Mureșan – președintele Consiliului Director al Transylvanian Institute of Neuroscience, și Dragoș Iliescu, profesor în Departamentul de Psihologie și Științe Cognitive, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București.
Textul integral al scrisorii deschise trimise de cercetători către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu:
“În atenția Domnului Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației,
Stimate Domnule Ministru,
Am aflat despre lansarea programului „Neuroștiința la Clasă”, un proiect educațional dezvoltat de autorii podcastului Mind Architect, cu susținerea Ministerului Educației, în calitate de partener. Scopul oficial al acestui proiect este promovarea neuroștiinței și psihologiei în rândul elevilor și ne bucurăm să constatăm că Ministerul Educației este interesat de o asemenea inițiativă. Din păcate, însă, după ce am consultat materialele folosite în cadrul acestui proiect, bazate în mare parte pe podcastul menționat, trebuie să ne exprimăm profunda îngrijorare pentru calitatea științifică foarte slabă a acestora și impactul negativ pe care credem că îl vor avea asupra felului în care elevii înțeleg funcționarea creierului și a minții.
Îngrijorarea noastră se bazează pe următoarele argumente, pe care vi le supunem atenției:
1. explicațiile despre mecanismele cerebrale care ar susține procesele psihice sunt greșite sau se bazează pe concepte simpliste și depășite. Ultimele decenii de cercetare în neuroștiințele cognitive și psihologie arată că procesele psihice rezultă din interacțiunea a multiple sisteme și nu pot fi, deci, reduse la activitatea unei structuri nervoase sau a unui neurotransmițător. Din păcate, de prea multe ori în episoadele podcastului Mind Architect – folosite ca material în programa Neuroștiința la Clasă – se face eroarea de a reduce procesele psihice la mecanisme unice și specializate, ceea ce denotă o înțelegere fundamental greșită a felului în care funcționează creierul. Ca să dăm doar câteva exemple, frica este atribuită amigdalei, fericirea este pusă pe seama dopaminei, iar atașamentul pe seama oxitocinei, ceea ce este greșit pentru că toate acestea sunt stări emoționale cu o importantă componentă subiectivă, care se bazează pe activitatea în circuite nervoase foarte extinse, care reunesc numeroase structuri corticale și subcorticale, fiecare dintre ele implicând semnalizarea prin intermediul a zeci de neurotransmițători. Erorile sunt și mai grave, mergând până la afirmații care denotă lipsa unor cunoștințe fundamentale, cum ar fi că toți neurotransmițătorii ar fi sintetizați în corp și procesați în sistemul limbic. Cităm din Sezonul 1, Episodul 6 (sublinierile ne aparțin): „toți neurotransmițătorii, n-aș intra extrem de mult în detalii, nici nu știu să spun care din ele e procesat unde, dar ce e cert este că sunt procesate în sistemul limbic. Neurotransmițătorii aștia sunt lucruri pe care le vedem și la celelalte mamifere, nu doar la noi, deci, locul unde se procesează cel mai frecvent e o regiune din sistemul limbic, de la „Elefant” [analogia folosită de autor pentru sistemul limbic], care se cheamă hipotalamus. Acolo e multă activitate, din-asta, neurochimică, mulți neurotransmițători, dar fiecare dintre ei are o zonă anume în corp în care e produsă, o zonă anume în creier în care e metabolizată”.
O altă idee eronată, pe care se bazează multe episoade din podcastul Mind Architect – și pe care le analizăm pentru că fac parte din programa proiectului Neuroștiința la Clasă – este că creierul ar fi format din două părți, sistemul limbic (denumit de autor „Elefantul”) și neocortexul (denumit de autor „Călărețul”), care au evoluat în etape filogenetice diferite și care ar avea funcții diferite. Ideea provine din teoria creierului triunitar, dezvoltată de medicul american Paul MacLean, începând din anii 1949-1952, teorie care a fost abandonată demult (a se vedea, de ex., Cesario, Johnson, & Eisthen, 2020) odată cu descoperirea omologiei dintre structurile nervoase de la diferite specii, care contrazice ipoteza unei evoluții în etape. De asemenea, separarea netă a proceselor emoționale și cognitive, inclusiv la nivel neurofiziologic, nu mai e susținută de descoperirile recente din neuroștiințe și psihologie (de ex., Lindquist, Wager, Kober, Bliss-Moreau, & Feldman Barrett, 2012; Okon-Singer, Hendler, Pessoa, & Shackman, 2015).
Ne limităm la aceste exemple de erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect și programul Neuroștiința la Clasă, dar vă putem pune la dispoziție o listă mult mai extinsă.
2. Autorul podcastului, domnul Paul Olteanu, și echipa care susține programul Neuroștiința la Clasă nu au pregătire de specialitate în neuroștiințele cognitive sau psihologie. Credem că cei mai buni ambasadori ai acestor domenii științifice sunt cercetătorii, care dispun de o pregătire fundamentală care le permite înțelegerea unor fenomene foarte complexe cum este activitatea creierului și sunt la curent cu evoluția cunoștințelor din domeniu. Pregătirea în neuroștiințele cognitive și psihologie, domenii științifice foarte avansate din punct de vedere metodologic și teoretic, nu se poate substitui prin lectura unor cărți de popularizare sau participarea la cursuri informale organizate de nespecialiști, în scop comercial.
3. Podcastul pe care se bazează acest program folosește un limbaj colocvial, care credem că e nereprezentativ pentru comunicarea științifică și e nepotrivit pentru lecții la clasă. Calitățile limbajului științific sunt conciziunea și claritatea, cultivate în contextul folosirii îngrijite a limbii. În opinia noastră, podcastul face un deserviciu eforturilor de a educa acest stil de comunicare la elevi, fiind un exemplu de vorbire neîngrijită, imprecisă și dezorganizată.
4. Neuroștiința la Clasă se bazează pe un podcast cu scop comercial, contribuind la promovarea acestuia în rândul elevilor și favorizând o inițiativă privată care nu servește dezinteresat educația. Toate episoadele podcastului, prezentate pe pagina proiectului susținut de Minister, încep cu mesajul: „Iar, dacă îți place ce ai auzit, nu numai că poți intra pe [pagina web a podcastului, pe care se vând și abonamente] pentru alte episoade și resurse, dar ne poți și susține pentru a continua producția acestui podcast”. Considerăm că susținerea Ministerului dă un semnal că resursele din jurul acestui podcast ar fi utile profesorilor-diriginți și elevilor interesați de programul Neuroștiința la Clasă, contribuind la promovarea comercială a acestor resurse.
În concluzie, credem că programul Neuroștiința la Clasă face un deserviciu promovării neuroștiințelor și psihologiei între elevii români, fiind bazat pe informații eronate sau depășite, nereprezentative pentru stadiul actual al cunoștințelor științifice din aceste domenii, prezentate într-o manieră improprie comunicării științifice. Credem cu tărie că popularizarea informației științifice poate și trebuie să fie făcută mai profesionist. Vă rugăm, deci, să reconsiderați parteneriatul Ministerului Educației cu această inițiativă.
Vă mulțumim.
Prof. Univ. Dr. Andrei C. Miu
Coordonatorul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive
Departamentul de Psihologie, Universitatea Babeș-Bolyai
Cercetător Științific Grad I, Dr. Raul C. Mureșan
Președintele Consiliului Director
Transylvanian Institute of Neuroscience
Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu
Departamentul de Psihologie și Științe Cognitive
Universitatea din București”
Descarcă de aici scrisoarea deschisă integrală lansată de oamenii de știință
Reacția organizatorilor “Neuroștiința la clasă” cu privire la erorile științifice aduse în fața elevilor prin podcastul Mind Architect, greșeli semnalate de 3 oameni de știință
După ce a adus în fața elevilor un program de neuroștiință organizat de nespecialiști, cu sprijinul Ministerului Educației, echipa “Neuroștiința la clasă” le cere specialiștilor să corecteze din mers informațiile greșite semnalate de oamenii de știință. “Le mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să ducem acest program de dezvoltare personală în școlile din România și lansăm, pe această cale, o invitație deschisă tuturor celor care doresc să contribuie cu pregătirea lor științifică la îmbunătățirea proiectului să ne contacteze. Împreună putem contribui la educația unei generații care va fi, poate, mai senină, mai blândă cu sine și cu greșelile celor din jur”, susține “echipa Neuroștiința la clasă”, într-o reacție trimisă la solicitarea Edupedu.ro.
Punctul de vedere integral al organizatorilor programului “Neuroștiința la clasă”, trimis la solicitarea Edupedu.ro:
“Misiunea podcastului Mind Architect a fost, încă de la început, să îi ajute pe ascultători să se cunoască mai bine. Poziționarea noastră a fost dintotdeauna aceea de podcast de dezvoltare personală despre neuroștiință și psihologie aplicate în viața de zi cu zi. Aceasta este o publicație pentru publicul larg, nu una pentru specialiști.
Paul Olteanu, așa cum este comunicat și în descrierea de pe MindArchitect.ro, PaulOlteanu.ro sau LinkedIn, se prezintă ca master trainer și coach, două titluri obținute în urma unor certificări riguroase la nivel local și internațional, dar niciodată ca psiholog, neurocercetător sau doctor. De fiecare dată când s-a întâmplat să fie prezentat în media cu alte titulaturi, Paul și echipa din care face parte au insistat ca ele să fie corectate, pentru ca publicul să fie întotdeauna corect informat.
Am fost bucuroși de rezonanța pe care podcastul nostru a avut-o în rândul publicului și de faptul că am reușit în felul acesta să popularizăm neuroștiința și psihologia în rândul oamenilor. I-am îndrumat întotdeauna pe ascultătorii noștri către cărți, podcasturi și alte resurse realizate de specialiști recunoscuți în domeniu, a căror muncă am consultat-o și noi în realizarea materialelor, și credem că am contribuit, în felul acesta, la educarea societății românești.
Programul Neuroștiința la Clasă a pornit ca urmare a reacțiilor primite în mod repetat din partea comunității, de la profesori, părinți, elevi și studenți care ascultă săptămânal Mind Architect. Intenția proiectului este de a duce conversația despre cunoaștere de sine la clasă, acolo unde știm că ea contează cel mai mult, și de a o face într-o manieră utilizabilă și de înțeles pentru elevi. Programul nu și-a dorit să fie un înlocuitor pentru orele de biologie sau de psihologie, ci un catalizator de curiozitate și interes. Fundamental, ce ne dorim este să-i încurajăm pe elevi să pășească pe drumul unei mai bune cunoașteri de sine în compania unor modele adaptate vârstei lor din neuroștiință sau psihologie.
Pe această cale, rugăm părinții și profesorii care au luat contact cu conținutul Mind Architect sau Neuroștiința la Clasă să ne ofere perspectiva lor. Suntem în primul an de desfășurare a proiectului, iar toate ghidurile care însoțesc episoadele de podcast pot fi îmbunătățite cu ajutorul feedback-ului primit de la profesori în urma experienței avute cu elevii la clasă.
Dacă în materialele din cadrul programului s-au strecurat greșeli sau dacă simplificările făcute din dorința de spori accesibilitatea materialelor se dovedesc a fi problematice, avem tot interesul să le corectăm.
Realizarea acestui program a însemnat un efort de documentare și organizare a informațiilor extraordinar, la care au participat zeci de persoane și, în acest context, suntem conștienți că pot să apară și erori. Le mulțumim tuturor celor care ni le semnalează în mod direct și care ne ajută în felul acesta să le oferim elevilor un produs educațional mai bun.
Ce nu ne propunem să schimbăm, totuși, sunt tonul prietenos și modul accesibil de prezentare a informațiilor din cadrul proiectului. Semnatarii scrisorii transmise Ministerului Educației ne reproșează „limbajul colocvial” despre care spun că e „nepotrivit pentru lecții la clasă”. Limbajul științific are meritele sale și este folosit de decenii întregi în cele mai multe programe educaționale din sistemul de stat. Credem, însă, că, cel puțin în cadrul unui program opțional, elevii au dreptul la o schimbare de ton care are ca scop popularizarea științei, nu înlocuirea sau subminarea ei.
Discuția cu Ministerul Educației pentru demararea și susținerea acestui proiect, împreună cu decizia de a avea un site diferit de MindArchitect.ro pentru Neuroștiința la Clasă au venit exact din dorința de a nu suprapune componenta comercială cu cea educațională.
Pentru noi a fost de la început foarte important ca acest proiect să nu aibă nicio componentă comercială, episoadele Mind Architect folosite pe site fiind resurse gratuite, alături de alte peste 50 de episoade disponibile gratuit pe toate canalele de comunicare ale Mind Architect, tocmai din dorința de a sprijini și răspândi acest gen de cunoaștere. Mai mult, proiectul Neuroștiința la Clasă necesită, pe lângă efortul voluntar al tuturor oamenilor implicați, un buget logistic semnificativ, cheltuieli suportate exclusiv de partenerii fondatori ai proiectului.
Le mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să ducem acest program de dezvoltare personală în școlile din România și lansăm, pe această cale, o invitație deschisă tuturor celor care doresc să contribuie cu pregătirea lor științifică la îmbunătățirea proiectului să ne contacteze. Împreună putem contribui la educația unei generații care va fi, poate, mai senină, mai blândă cu sine și cu greșelile celor din jur.”
Descarcă de aici, integral, reacția trimisă Edupedu.ro și semnată “Echipa Neurostiinta la clasă”.
Informații de background
Scrisoarea deschisă vine după ce la finalul lunii septembrie 2021 a fost lansat programul “Neuroștiința la clasă”, prezentat de către organizatori ca un “program educațional care își propune să facă din neuroștiință și psihologie domenii aplicate în viețile elevilor și studenților”. În comunicatul trimis presei de organizatorii programului, secretarul de stat Sorin Ion este citat cu următoarea declarație de susținere: „Un proiect pe care Ministerul Educației se bucură să îl susțină, neuroștiința aducând o nouă abordare la clasă a învățării și orientează educația către formarea de abilități, mai degrabă decât către cunoștințe și către dezvoltarea unei inteligențe emoționale. Cu siguranță este o punte de legătură care poate oferi o bază utilă, neuroștiințifică practicii educaționale”.
Același comunicat precizează că “Programul Neuroștiința la Clasă se adresează cadrelor didactice din învățământul primar, gimnazial, liceal și universitar, începând cu clasa a III-a, care își doresc să îi ajute pe elevi să devină mai conștienți de sine și să ducă vieți mai împlinite”.
Citește și:
“Erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect și programul Neuroștiința la Clasă” ajung la elevi, cu susținerea Ministerului Educației – avertizează într-o scrisoare deschisă cercetătorii Andrei Miu, Raul Mureșan și Dragoș Iliescu
Reacția organizatorilor “Neuroștiința la clasă” cu privire la erorile științifice aduse în fața elevilor prin podcastul Mind Architect, greșeli semnalate de 3 oameni de știință: “Împreună putem contribui la educația unei generații care va fi, poate, mai senină, mai blândă cu sine și cu greșelile celor din jur” / Ce spune echipa sa despre lipsa de studii în domeniu în cazul Paul Olteanu
Materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”, susține ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care anunță că instituția sprijină programul în cazul căruia cercetătorii au semnalat erori științifice
Alexa Stănescu și Mihai Peticilă
Redacția
Mihai Peticilă
Cristian Pantazi
10 comments
Dezorientează-i de tineri apoi vor cumpăra cursurile de dezvoltare personală marca Paul Olteanu.
O dată cu copii vor primi informațiile și părinții.
Și ministrul educației ne spune că nu sunt interese materiale 😆
Liderul de vânzări în training face acte de caritate dedicate învățământului românesc pregătindu-si viitorii clienți.
Prostește-i, sunt mai ușor de manipulat.
Meseriasule, ‘physiology’ – fiziologie, nu psihologie. Greu, nu ?
Cu tot respectul pentru dl Mircea Miclea, mi se pare ca atata preocupare pentru bunul mers al invatamantului romanesc ar fi trebuit sa dovedeasca pe timpul cat a fost ministru!…
In “buna” traditie de la noi, orice initiativa pozitiva, care ar putea schimba ceva in bine, e taxata, poate chiar pedepsita!
Contraargumentele asa zisilor oameni de stiinta consacrati sunt extrem de subtiri, fara substanta, si mai ales, scrisoarea dumnealor nu propune solutii si nu recunoaste utilitatea proiectului, dezapreciind astfel insasi utilitatea sociala a stiintelor in care pare ca se pierd fara sa stie care e scopul final sau utilitatea disciplinei practicate de ei insisi.
Singura strategie pe termen lung coerenta prezentata de un ministru in functie al educatiei a fost cea a ministrului Miclea. Nu e vina sa ca dupa ce a plecat totul a fost aruncat la gunoi si s-a ales praful. Si dupa ce a plecat din functie a continuat sa faca analize pertinente, dar nimeni n-are interesul sa asculte. Tot ce stiu sa faca noii ministri e sa stearga cu buretele tot ce au facut anteriorii. Cum nimeni nu poate costrui de la zero ceva coerent in doi ani, suntem intr-o permanenta reconstructie.
Cat despre acest asa zis program, numai titulatura de “trainer” sau “coach” ar trebui sa ridice mari semne de intrebare.
Incorect. Oamenii de știință care au scris scrisoarea nu sunt ASA-ZISI ci sunt FIX oameni de știință. Fac cercetare științifică pe tema și au studii în domeniu. Oameni care asta au hotărât sa facă cu viața lor și știu care le e datoria și care e cadrul etic in care se desfășoară. Din punctul meu de vedere, ca cercetator care urmăresc de la distanță ce se întâmplă în tara, consider că scrisoarea e extrem de drăguță si finuta, nicidecum pe cât de dură ar fi trebuit sa fie. Se pare că lumea nu o ia în serios cum ar trebui. Ce se întâmplă aici e EXTREM de grav. Sa te dai mare expert din regurgitari (gen telefonul fara fir) de informatii intelese pe jumătate si prost din cărți scrise pentru publicul larg e demagogie. Sa ridici in slavi astfel de oameni e naivitate. Sa le iei apărarea cu atâta patos e ignoranta. Dar sa faci din asta un program de educație național, care poate avea efect nociv asupra milioane de oameni, e pur și simplu criminal. Sa zici ca programul e pentru a învăța sa iti recunoști greșelile și… sa nu o faci nici când ti se da arama pe fata… e nu doar ironic ci și mizerabil. S-ar putea concluziona ca un popor care isi doreste in continuare, totuși, același jeg, ei bine, arată că poate îsi merita soarta. Desi cred ca următoarea generație nu merită.
Ar fi de bun simt ca atunci cand nu esti expert pe un continut sa faci o verificare cu un specialist.
Dar la noi este preferat abuzul de autoritate, tractoristul se viseaza epidemiolog, absolventul de marketing se viseaza psiholog si portarul institutiei se viseaza academician doctor.
Nu asta-i jalea mare, ci faptul ca pishologii ar vrea si ei o felie din neurostiinte, caci e vorba de bani.
De ce, naiba stie, neurostiintele au de-a face cu psihologia la fal cum are d-ea face anecdotica baba cu anecdotica mitraliera.
Deci, la definitii tovarasi:
‘Neuroscience (or neurobiology) is the scientific study of the nervous system. It is a multidisciplinary science that combines physiology, anatomy, molecular biology, developmental biology, cytology, computer science and mathematical modeling to understand the fundamental and emergent properties of neurons, glia and neural circuits.’
E vorba deci de bani, dar sincer, nu stiu de ce se baga psihologii in treaba. aici e nevoie de biologi, fiziologi, anatomisti, etc., ca mai sus. Restul, umplutura si nici asa macar.
@anecdota: Tu chiar nu ai citit ce ai scris?!?
Chiar definitia scrisa de tine listeaza psihologia ca prima disciplina care contribuie la (este parte din) neurostiinta (sau neurobiologie), alaturi de anatomie, biologie si altele. Psihologia este studiata si aplicata de psihologi. Psihologii chiar au treaba in neurostiinta, dar nu singuri.
– physiology = fiziologie
– psychology = psihologie
Revedeti definitia.
Pacat ca atat des când cineva nu înțelege ceva, in loc sa întrebe și sa aștepte raspunsul, sare rapid la acuzații pe baza unui search limitat. Pacat. O sa incerc sa răspund aici la întrebare totusi, pentru alții care încă se întreabă fără sa faca acuzații de dragul acuzatiilor. Deci psihologia are foarte mult de-a face cu neurostiinta. In primul rând, psihologia se ocupa cu studiul minții. Sa studiezi mintea nu înseamnă că nu faci fiziologie, biologie, anatomie, matematica, etc. In al doilea rând neurostiinta se ocupa cu studiu sistemului nervos și a funcțiilor lui. Multe din funcțiile sistemului nervos sunt… de fapt… cele ale mintii. Care e tema psihologiei. De fapt, neurostiinta ca domeniu e foarte des împărțită în două ramuri – celulara și de sisteme. Cea de sisteme se referă deobicei la sistemele nervoase (e.g. ale creierului) cu funcțiile cognitiei și afectivitatii. De fapt, latura asta, “cognitive neuroscience” (și altele ca “afective neuroscience”, sau “social neuroscience”), poate fi considerată nu doar înrudită ci chiar o ramură a psihologiei. Pentru că psihologia, prin definiție, e studiul minții (cognitive și emotie, care dau naștere comportamentului). Metodologic mulți psihologii folosesc măsurători de comportament pentru a înțelege ce se întâmplă în minte, dar multi folosesc și măsurători fiziologice. Măsurătorile fiziologice includ și cele ale sistemului nervos (dar nu numai – se măsoară și alte lucruri, de exemplu legate de sistemul endocrinologic, imunologic cardiovascular, etc). Neurostiinta ca domeniu de sine statator e foarte, foarte tanara. Studii care acum s-ar incadra la neurostiinte se faceau istoric deobicei in departamentele de psihologie. In ultimii ani au apărut departamente de “neuroscience”, însă nu sunt foarte vechi. Pana nu demult, sa zicem acum 15 ani, dacă vroiai sa inveti neuroștiințe, cursurile astea erau predate in departamentul de psihologie chiar și în centre de top de neuroscience. Se faceau și la fiziologie și alte departamente, dar temele difera deobicei (la fiziologie focusul e mai celular, la psihologie mai de systems). Un subdomeniu important al psihologiei – percepția vizuală – e practic un domeniu axat pe studii de neuroscience. Mai sunt și altele. Sunt multe de spus aici. Dar da, neurostiinta are de-a face foarte mult cu psihologia. Asta nu înseamnă neaparat că oricare psiholog se pricepe neapărat la neurostiinte – depinde de specialitatea psihologului, de cursurile pe care le-a urmat și de cercetarea pe care o face. (In continuare din pacate mai exista departamente de psihologie care nu includ statistica avansată sau neurostiinte. Dar cele bune din lume includ.) P.S. Acuzatia cu săritul la bani e puțin hilară totusi. As recomanda sa va uitați la ce salarii au oamenii de știință care fac cercetare în neurostiinta – deobicei sunt extrem de modeste, până și la universitățile cele mai faimoase. Iar cei mai mulți au poziții instabile, si se chinuie de la an la an, de la grant la grant, etc. Oamenii de stiinta pe bune nu se scalda in bani. E alt job decat cel de a regurgita generalitati prost intelese pe podcast și sa uiți sa zici ca de fapt nu te-ai chinuit sa petreci timp de studiu aprofundat și nu ai o vedere de ansamblu a domeniului. In fine…