Singurul ministru al educației din România care a demisionat după ce guvernul nu a acordat Educației 6% din PIB așa cum promisese la preluarea mandatului și unul dintre fondatorii legii educației din 2011, Mircea Miclea a declarat în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și World Vision România cu privire la rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022 că „e aberant să spunem că a rămâne pe ultimul loc este o dovadă de reziliență. Mai degrabă, ai ajuns la limita de jos și nu mai ai unde să cobori”.
În ziua lansării raportului OCDE cu rezultatele testării internaționale PISA, care situează România la coada UE, ministra Ligia Deca a făcut un anunț optimist: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei, a spus Deca.
LIVE VIDEO Declarațiile invitaților la dezbaterea Edupedu.ro-World Vision despre rezultatele PISA 2022:
Declarațiile integrale ale fostului ministru al Educației Mircea Miclea, profesor și cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească:
- „Aș vrea să încep cu o analogie sau o etapă, cum vreți să o luați dvs. Să presupunem că avem într-o pădure un copac care e căzut la pământ. Să presupunem că în pădurea aceea vine furtuna și copacii care nu sunt căzuți la pământ sigur se înclină din cauza furtunii. Putem oare spune despre copacul căzut la pământ, care nu se înclină, că e rezilient, pentru că a rămas căzut la pământ și înainte? Nu cred că putem să spunem. De aceea, prin analogie, cred că la fel de aberant este să spunem că a rămâne pe penultimul loc este o dovadă de reziliență [așa cum a calificat ministrul Ligia Deca sistemul de educație din România, după rezultatele obținute la testarea PISA 2022 care a poziționat țara noastră pe penultimul loc în UE – N.Red.], ci mai degrabă ai ajuns la limita de jos și nu mai ai unde să cobori.
- Există un loc de la care nu mai prea poți coborî. Și atunci nu poți să spui că ești rezilient, ci ai ajuns la limita nivelului de a coborî, cel puțin în contextul cu infrastructura, cu finanțarea, cu mediul cultural din Uniunea Europeană, suntem pe penultimul loc. Deci nu putem să spunem că suntem rezilienți.
- Ca să fac o altă comparație: dacă, de pildă, avem un corigent în clasă sau este pe penultimul loc în clasă și, în urma unor probleme, cei care sunt cu 9, cu 10 și cu 8 au ajuns să aibă note mai mici, ce să spunem? Că cel care este în continuare corigent este mai rezilient decât cei care au coborât de la nouă la opt sau de la nouă la șapte? Este complet neprofesional să interpretezi o astfel de situație ca fiind expresia unei reziliențe. De aceea, a prezenta situația ca o situație de reziliență mi se pare că e complet greșită, e lipsită de profesionalism.
- Ce m-a îngrijorat pe mine în această prezentare este că, practic, se încearcă o negare a realității. Ori e foarte greu să găsești soluții când negi realitatea; trebuie să ai o reprezentare lucidă a realității și atunci ai șanse mai mari să produci soluții. Prin urmare, după câte am văzut, și soluțiile care au fost oferite… de exemplu, una dintre soluțiile pe care le-am auzit de la dna. ministru, pornind de la aceste rezultate, era aceea de a înmulți evaluările, mai ales în privința analfabetismului funcțional, de a da evaluări în fiecare an. Eu nu cred că aceasta este soluția. Repet, nu vreau să intru în niciun fel de contradicție cu dna. Vreau să vă reamintesc doar următorul lucru: deja din Legea 1 din 2011 [Legea educației nr. 1/2011] – și dl. Funeriu poate să vă spună foarte clar lucrul acesta, pentru că dânsul a promovat această lege – sunt evaluări din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a. Pe baza lor, se poate prezice reușita la nivelul clasei a IX-a. Înainte de pandemie, am făcut o astfel de analiză în care am arătat că procentul celor care au note slabe în clasa a II-a și a IV-a la aceste evaluări naționale este același cu procentul pe care-l au cei care pică examenul de Evaluare Națională.
- Deci, din clasele a II-a și a IV-a se poate prezice ce se va întâmpla la nivel de Evaluare Națională la clasa a VIII-a. Sunt date pentru asta și am făcut analiză. Ce vreau să vă spun? Aceste date de la aceste evaluări n-au fost utilizate deloc, ele nu au fost convertite în programe remediale.
- Mai pe scurt spus: nu e nevoie de noi evaluări, e nevoie de conversia evaluărilor existente în programe remediale. Noi putem să dăm evaluări în fiecare zi. Dacă aceste evaluări nu se convertesc în programe remediale cât mai personalizate, noi n-am făcut nimic, doar că o să avem o colecție de clasamente în fiecare zi. Deci, soluția nu este a înmulți evaluările, ci a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate. Și asta este soluția care e adecvată în acest context.
- Aș mai spune încă ceva. Ceea ce e îngrijorător, din nou, în această evaluare PISA, este faptul că, practic, din 2012 și până în prezent, am avut o scădere semnificativă a rezultatelor. Nu e vorba doar de pandemie, deci se face comparație 2018-2022, ori să ne uităm, cele mai bune rezultate au fost obținute în 2012, cred că a fost mai multă coerență în sistem. Atunci [testarea PISA a elevilor] a venit după ce Daniel Funeriu [ca ministru al Educației a acea vreme] a încercat să pună coerență în sistem și am văzut că sunt cele mai bune rezultate de atunci până în 2023. Până acum, practic, avem o scădere de 10 până la 17 puncte în rezultatele elevilor noștri. Ce înseamnă acest lucru? Din păcate, înseamnă că: 1) în 10 ani am avut o scădere de 10 până la 17 puncte a performanțelor elevilor noștri la evaluările tip PISA. În al 2-lea rând, este tot un fapt, tot în această perioadă, da, din 2013-2014 încoace se susține un proiect prezidențial „România educată”. Îl susține și ministerul, îl susțin și tot felul de actori care sunt în spatele acestui program, dar iată că impactul acestui program, de 10 ani de grijă guvernamentală sau prezidențială pentru problema educației asupra performanțe lor la nivel educațional, validate prin testul PISA, sunt nesemnificative. Practic, avem două fapte.
- Primul fapt – rezultate de la PISA, comparație 2012-2023. Al 2-lea fapt: acest program prezidențial susținut de Guvern, dacă le punem împreună, apare foarte clar concluzia: acest program nu a avut impact pe îmbunătățirea performanțelor educaționale. Acestea sunt actele, nu vorbesc de interpretări, vorbesc de fapte. (…) Este extrem de îngrijorător acest fapt că la echitate educațională suntem pe ultimul loc dintre toate statele participante. Și eu cred că este foarte îngrijorător. (…)
- Pe analizele pe care le-am făcut înainte de pandemie se putea vedea de pe evaluările de la clasele a II-a, la a IV-a, la a VI-a, a VIII-a că diferența, de exemplu, rural-urban crește de la a IV-a, în comparație cu a II-a. E și mai mare în a VI-a raportat la ce se întâmplă în casa a IV-a și mai mare la Evaluarea Națională. Știam deja că este inechitate în sistem de atunci. Știam și că ar fi trebuit să intervenim, nu s-a intervenit și, din păcate, din nou îngrijorător este faptul că legislația, cel puțin cea care a fost susținută acum cu această nouă lege a educației, legislația, din păcate, după părerea mea, adâncește această inechitate. Introducând admiterea la colegiile naționale pe baza unui nou examen, în afară de Evaluarea Națională, care presupune noi meditații și noi eforturi financiare din partea părinților, practic, inechitatea va fi și mai mare.
- Din punct de vedere al echității educaționale, această inechitate, din păcate, cred că se va accentua. Deci, cred că rezultatele actuale de la PISA arată într-adevăr un declin. Nu cred că exprimă deloc o reziliență, un declin mai ales în raport cu 2012, atunci când am obținut maximum de performanță la aceste teste. Cred că într-adevăr sunt mulți factori implicați și nu avem o singură cauză și, deci, nici nu există o singură soluție care ne va scoate din această situație. Cu siguranță că pandemia a afectat rezultatele în toate țările, dar cu siguranță nu e doar pandemia. Dau încă un factor care e foarte probabil implicat: este vorba de disciplină sau de auto-disciplină.
- Cred că trebuie făcută o analiză a tuturor factorilor care sunt relevanți și căutată o soluție de a remedia problema aceasta. Dar asta înseamnă că avem luciditatea de a recunoaște situația și nu de a cosmetiza situația, nu de a prezenta ca reziliență ceea ce de fapt este un eșec, pentru că nu facem altceva decât să jucăm o carte politicianistă. Eventual, nu cred că slujim nici interesele sistemului de educație, nici ale acestei țări. Cred că trebuie să fim lucizi și să vedem ce avem de făcut. Nu trebuie să căutăm neapărat vinovați, trebuie să căutăm cauze și trebuie să producem soluții.”
Vezi declarațiile integrale din cadrul dezbaterii aici
Citește și:
EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat
EXCLUSIV Cercetătorul Dacian Dolean, despre rezultatele PISA 2022: Problema noastră nu este că nu avem soluții, sfaturi și afirmații. Problema este că avem prea multe, dar și avem prea puține întrebări
LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezavantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care acreditează școlile, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Mircea Bertea
Ștefan Lefter
Costin Ionescu
7 comments
O serie de erori.
Educația nu este „la pământ” – la testele PISA, elevii români au fost aprox. la jumătatea clasamentului dintre țările participante. Dacă vreți, are crengile cam aplecate.
Față de ultimul test (2018), ceilalți copaci și-au coborât crengile, în timp ce al nostru a rămas practic la fel.
Nu e nivelul perfect, dar nici la pământ.
De acord cu ce spune domnul profesor, că “ar trebui făcută o analiză a tuturor factorilor”. Întrebarea este dacă se dorește acest lucru. Mi se pare foarte ciudat faptul că sunt invitați la dezbateri despre rezultatele la testele PISA doar manageri de corporații sau organizații și cercetători și profesori universitari, dar nu e invitat nici un profesor din învățământul preuniversitar, adică nici o persoană care predă efectiv la elevii care au fost testați și au obținut rezultate slabe. Pentru o creștere a rezultatelor trebuie să se vadă cu ce probleme se confruntă profesorii din învățământul preuniversitar, ce anume le împiedică performanța…Acesta ar trebui să fie punctul de pornire pentru găsirea unor soluții.
Personal consider că vina este undeva la mijloc. Profesorii nu le mai explica elevilor lecțiile cum trebuie pentru nivelul clasei in care se afla. Mai ales acum când avem atâta tehnologie in jurul nostru, table inteligente. De ce nu vin cu imagini, cu argumente, sa fie o școala altfel ca sa îi atragă pe copii de partea lor. In continuare se vine la clasa, se scrie lecția pe tabla apoi, mai nou, se dau și exerciții tema din acea lecție. Exerciții pe care nimeni nu le-a lucrat la clasa. Cam cum cred ei, profesorii că elevi le pot rezolva. A, da le rezolva cei care fac meditații, așa și , ceilalți ce fac se uită la 1, 2 care sunt favoriții profesorului cum le fac la tabla. Fără explicații, fara nimic tot așa ajung acasă. Zi, după, zi totul devine o mare nebuloasa pentru ei. Nu zic că toți procedează la fel, dar 80% da. Nu li se explică termeni uzuali, consideră domnii profesori că ai noștri copii trebuie ii cunoască deja. Ca și părinte trebuie sa stai seara după ce vi de la jobul amarat pe care îl ai, asta fiindcă vrei sa ramai în tara, fiindcă iubești Romania. Să citești lecția, sa ii explici copilului termenii, să cauți pe google, sa iei harta in mână sa îi arăți lumea cea mare, sa corelezi lucruri și fapte, sa devi tu o enciclopedie pentru a-ti ajuta copilul să înțeleagă. Și cum mulți părinți după o zi întreagă de munca nu au timpul, dispoziția și nici intelectul necesar ce semnifica asta? copiii lor tot așa cum au venit de la școala azi, merg mâine. Și tot așa, tot așa și ne mai mirăm că sunt analfabeți funcționali. De ce oare? Pe de altă parte copiii noștri nu mai sunt stimulați să învețe, sa înveți pentru ce, sa faci o facultate de ce? Totul și peste tot, in instituțiile statului este organizat de partidele de la putere, depinde numai cine este în frunte la momentul respectiv. Cum poți să învingi tu, un singur om Sistemul. Stai in banca ta, la jobul tau chiar de nimănui nu-i convine ce se întâmplă și asta doar pentru simplul fapt că vrei sa trăiești, pardon, sa supraviețuiesti în tara ta, Romania. Abia așteaptă copiii sa termine clasa a XII-a, sa termine, nu sa ia și BAC-ul și să plece în țări străine, țări care au alte legi, care pun preț pe omul care muncește, pe cel care face o facultate, pe cel care își întemeiaza o familie. In care legile se respecta de către toți, indiferent de ești în frunte sau la munca de jos. Copiii nu mai au voința sa învețe pentru că le-a dispărut motivația, scopul, telul. In jurul lor vad cum numai șmecherii care încalcă legile au job, au bani mulți, cum cei cinstiți abia își duc zilele de pe o zi pe alta. Cum cei care cunosc, știu lucruri, fapte sunt batjocoriți de ceilalti, cum totul se rezuma la “lucruri de firma”, nu la simplitate, bunătate, constinta, cunoaștere. Nu mai vad nimic de viitor în tara lor. Așa se vrea sa fie, cat mai multi analfabeți pentru a putea manevra ei, cei de la putere, poporul. Pentru a distruge tot ce a mai rămas, Romania și românii adevărați.
La nivel de declarații , stă bine domnul. Când a fost pus să facă ceva, a dat înapoi (e mai ușor și lași și impresia că ai demnitate).
Nu a fost nici dânsul un model ca și cadru didactic (cel puțin la începutul carierei didactice, avea multe minusuri)
Cine sa caute cauze si sa gaseasca solutii, cat timp vinovatii pt situatie sunt la putere, “la butoane”?!?!
Vorbe goale!
Cat timp vinovatii nu sunt scosi de pe pozitiile lor, impostura, munciuna si mitomania vor continua. La fel si dezastrul produs de acesti vinovati.
“Trebuie sa fim ucizi,” domnule Miclea? (minunata greseala de tipar!)”Fatala fatalitate!
Jenanta gandire! Si se mira tot poporul ca ,,mai jos nu putem ajunge’’. Sa aduci in discutie ,,evaluarile dintr-a II – a si a IV-a e cel putin ridicol, cand e ,,vizibil de la o posta’’ ca ,,ideea’’ cu febeuri a facut ca ,,picii’’ sa inceapa scoala deabia intr-a V-a. Si ca sa nu fie socul prea mare ,,evaluarea’’ e mistocareala in continuare. Imi spune un ,,apartinator’’ ca s-a ajuns pana acolo incat, inainte de testele scrise, ,,profii’’ trimiit pe grup 2-3 modele din care aleg unul pentru test. Si asa, in unele clase sunt abia 2-3 care le rezolva corect pe toate. Apoi, cand sunt note mici, incepe negocierea, pe ideea ca va fi un raspuns oral si daca nota-i mai mare se va trece-n catalog aceea. Daca n-ar fi tragic ai putea spune ca-i o gluma ,,invatamantul’’ in zilele noastre.
Vorbe…daca se doresc programe remediale personalizate trebuie sa scada nr de elevi la clasa, 30-33-35 sunt foarte multi.
Sper ca nu o sa puneti profesorul sa faca “program remedial” ptr fiecare din sutele de elevi pe care ii are…ar insemna sa stea sa completeze noi munti de dosare.