EXCLUSIV Legalitatea interviurilor din concursul de directori de școli este contestată de Ministerul Educației. O adresă oficială către Inspectoratul București amenință, în plin concurs, cu “măsuri disciplinare”

Legalitatea concursului pentru posturile de director, aflat pe ultima sută de metri, este contestată de Ministerul Educației printr-o adresă transmisă la sfârșitul săptămânii trecute Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB) și Inspectorului Școlar General – București, Mihaela Ștefan, într-un document obținut de Edupedu.ro. În adresă, ministerul interpretează o regulă privind formarea comisiilor de evaluare a probei de interviu într-un sens pe care nu l-a mai prezentat explicit până acum, interpretare ce pune sub semnul întrebării proceduri aplicate masiv la nivelul întregii țări, nu doar în București. Documentul afirmă că ISMB nu a respectat prevederile Metodologiei privind concursul de directori, drept urmare constituirea comisiilor “va fi evaluată punctual”.

Intervenția Ministerului Educației în concursul de la București menționează inclusiv “aplicarea unor măsuri disciplinare persoanelor care nu au asigurat respectarea prevederilor legale incidente”. Măsuri disciplinare – sub forma demiterii – au fost promise, miercuri, de ministrul Sorin Cîmpeanu și în cazul șefilor de inspectorate care nu asigură plățile pentru naveta și bursele elevilor. 

• Amintim că ministrul Cîmpeanu a fost desemnat să păstreze portofoliul Educației în noul guvern Ciucă, propus de PNL-PSD-UDMR, iar schimbarea guvernelor este însoțită de numiri politice la nivelul conducerii inspectoratelor școlare, în lipsa concursurilor care ar trebui organizate. Anul acesta concursul de directori nu a mai fost precedat, ca de obicei, de un concurs de inspectori, iar astfel de concursuri nu au mai fost organizate sistematic de ani de zile. Detalii, mai jos.

Acuzațiile prin care Ministerul contestă legalitatea concursului de directori

În adresa sa către ISMB și către inspectorul general Mihaela Ștefan, ministerul – prin Direcția Generală Juridică și Control, sub semnătura Director General Mirela Gabriela Toma – face trimitere la regulile privind componența comisiei de evaluare a probei de interviu, stabilită prin Ordinul M.E. nr. 4597/2021. Mai precis, la cele care prevăd că, pe lângă președinte (inspector școlar), reprezentanți ai unității de învățământ, un reprezentant al consiliului local, din comisie trebuie să facă parte și “un reprezentant al departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari și foarte mari sau un reprezentant al unei companii specializate în recrutarea resurselor umane sau un cadru didactic din învățământul superior cu competențe în management instituțional și/sau management educațional”.

• Prevederea legală referitoare la participarea specialiștilor de resurse umane a fost intens popularizată de ministrul Sorin Cîmpeanu pe parcursul ultimelor luni, el invocând-o drept argument tocmai pentru a dovedi că aceste concursuri urmăresc depolitizarea și selectarea unor directori pe criterii de profesionalism. El a menționat verbal, de-a lungul timpului, includerea în comisii a unor universitari acolo unde nu pot fi atrași experți HR.

În documentul menționat, Ministerul își prezintă apoi interpretarea acestei reguli:

“Din economia textului de lege rezultă faptul că în comisia de evaluare a probei de interviu se numesc, în calitate de membri ai comisiei, în ordine:

(…)

3. și, în final, un reprezentant al departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari și foarte mari. În această din urmă situație cadrul didactic din învățământul superior cu competențe în management instituțional și/sau management educațional poate fi numit în comisie numai dacă nu este nominalizată o persoană, din departamentul de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari și foarte mari sau un reprezentant al unei companii specializate în recrutarea resurselor umane.”

În adresă, ministerul mai scrie:

“Constituirea comisiilor de evaluare a probei de interviu cu încălcarea prevederilor metodologiei afectează legalitatea constituirii acestora, legalitatea activității de evaluare a candidaților la funcția de director/director adjunct și a concursului”.

“Totodată, vă atragem atenția că Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu a respectat prevederile Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct (…) și în conformitate cu atribuțiile Comisiei Naționale de Monitorizare și Coordonare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, modalitatea de constituire a comisiilor va fi evaluată punctual și vor fi luate măsurile legale ce se impun atât în ceea ce privește legalitatea concursului, cât și în ceea ce privește aplicarea unor măsuri disciplinare persoanelor care nu au asigurat respectarea prevederilor legale incidente.”

În esență, Ministerul spune că în comisii puteau fi numite cadre din universități doar dacă nu erau numiți oameni de HR. Interpretarea Ministerului a fost transmisă ISMB pe 19 noiembrie, la 9 zile după încheierea perioadei destinate constituirii comisiilor pentru proba de interviu (2-10 noiembrie) și la 4 zile după începerea probei de interviu, etapă programată să se desfășoare între 15 noiembrie și 8 decembrie.

O problemă pentru concursuri la nivel național

Deși transmisă anume ISMB, adresa de la Minister pune probleme la nivel național. În pofida faptului că ministrul Sorin Cîmpeanu a insistat, în ieșirile sale publice din ultimele luni, pe participarea specialiștilor de resurse umane în comisiile de concurs, datele obținute de Edupedu.ro indică faptul că aceasta a fost o măsură slab aplicată în concursurile pentru cele aproximativ 6.200 de posturi de director și 2.400 de posturi de director-adjunct scoase la concurs (dintre care, aproape 650 în București).

Edupedu.ro a solicitat celor mai importante camere de comerț din România informații despre specialiștii din mediul privat puși la dispoziția comisiilor de interviu din școli. Au răspuns aproape toate organizațiile, iar majoritatea au indicat faptul că procesul de prezență în comisii a fost intermediat printr-o platformă pusă la dispoziție de Asociația pentru Valori în Educație – AVE România. 

Asociația a răspuns, la solicitarea Edupedu.ro, că a încheiat un protocol de colaborare cu Ministerul Educației. „AVE a realizat un front comun cu AmCham România, HR Club și Romanian Business Leaders și a propus aproape 300 de specialiști HR și recrutare care să facă parte din comisii. Conform datelor pe care le avem, până în acest moment, au participat in comisiile de evaluare mai puțin de jumătate dintre aceștia”. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK a răspuns și ea că „au fost recomandate două persoane care au implicație relevantă și în domeniul HR-ului și a învățământului, dar nu au fost contactate în vederea participării la comisiile de interviu”.

Concursul de directori: discurs axat pe profesionalism, mize politice

Prevederea privind includerea unor specialiști din mediul universitar “atunci când nu vom găsi” specialiști în resurse umane a mai fost exprimată de ministrul Educației, încă de la începutul pregătirilor pentru concursul de director. Ministrul a pus accent mereu pe interesul de a atrage buni manageri, pe criterii profesionale, nu doar prin componența comisiilor, ci și prin conținutul probelor.

• Edupedu.ro a semnalat, însă, cazuri ce ridică suspiciuni privind organizarea concursurilor în unele cazuri – vezi situația din Nana (Călărași) sau pe cea din Turburea (Gorj). Opoziția USR, prin senatorul Ștefan Pălărie, a acuzat “abuzuri peste abuzuri” și existența unor “interviuri cu dedicație”.

Tot în context politic, fostul partener de guvernare ai PNL, USR, prin senatorul citat, au făcut trimitere și la faptul că “deși este atributul Ministerului Educației, de peste 2 ani nu au avut loc faimoasele concursuri pentru ocuparea funcțiilor de inspectori generali”.

În mod normal, aceste concursuri ar fi trebuit să fie organizate înaintea concursului de directori. La începutul mandatului său, în februarie, ministrul Sorin Cîmpeanu declara “trebuie organizate mai întâi pentru inspectorii școlari generali și adjuncți, în luna martie-aprilie maximum, pentru ca mai apoi să putem organiza concursuri și pentru directorii de școli, concursuri care să privilegieze competența în detrimentul politicului”.

Concursurile pentru inspectori nu au mai avut, însă, loc înaintea celor de directori. În noiembrie 2021, din cele 42 de funcții de inspector școlar general, 38 sunt deținute de membri ai PNL și UDMR, iar 4 persoane sunt susținute de PNL în funcții. Și aceasta, deși în urmă cu 3 ani, în decembrie 2018, la lansarea raportului “România Educată”, președintele Klaus Iohannis susținea că “actualele inspectorate școlare trebuie desființate și înlocuite cu structuri de profesioniști (…) Aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale pesediste. Deci PSD este eminamente politizatorul sistemului educațional (…)”.

• Mihaela Ștefan, inspectorul general de la București, căreia i-a fost adresat avertismentul Ministerului privind concursul de directori, a fost numită în funcție în iunie 2021, tot într-un context politic, anume cel al bătăliei interne din PNL, între Florin Cîțu și Ludovic Orban, pentru conducerea partidului.

Miercuri, Sorin Cîmpeanu a fost audiat în Parlament în calitate de ministru nominalizat în noul guvern PNL-PSD-UDMR, format de partidele care controlează în prezent inspectoratele plus partidul acuzat de președintele țării că este “politizatorul sistemului educațional”. După audieri și în timpul acestora, ministrul – a cărui instituție avertizase ISMB, în procedura concursurilor de directori, cu “măsuri disciplinare” – a vorbit din nou despre inspectori generali care vor “plăti” cu demiterea, anume, cei care nu asigură decontarea navetei și bursele elevilor.