Consiliul pentru Combaterea Discriminării a decis că elevii cu cerințe educaționale speciale trebuie să aibă locuri speciale în licee, școli profesionale și universități, la admitere, pe modelul celor alocate rromilor și copiilor din Republica Moldova. Hotărârea a fost luată miercuri, 26 februarie 2020, după ce forul a fost sesizat de către Ana Dragu, psiholog clinician și președintele Asociației Autism Europa Bistrița.
Instituția a acordat termen de o lună pentru ca Ministerul Educației să adopte măsuri afirmative pentru copiii cu CES, potrivit surselor Edupedu.ro. Decizia vine după ce Ana Dragu, președintele Asociația Autism Europa Bistrița, a sesizat în iunie 2019 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Contactată de Edupedu.ro, aceasta a confirmat decizia CNCD și a declarat că “este o victorie uriașă! Acești copii erau permanent discriminați, chiar și față de minorități, și puși în situația aberantă de a susține niște examene naționale nediferențiate, după ce au învățat toată viața după un curriculum adaptat”.
Psiholog clinician, Dragu a precizat pentru Edupedu.ro că se întâlnește “cu cazuri de la cele mai ușoare, la cele mai severe. Am copii cu autism cu abilități dezvoltate diferit: copii geniali la matematică, dar care stau foarte prost pe științele umaniste. De exemplu, copii care aproape nu comunică deloc, în schimb rezolvă creativ o grămadă de probleme de matematică. Copii care sunt foarte buni la IT, dar care nu vor putea ajunge niciodată la Facultatea de IT, pentru că acei copii nu pot da BAC-ul la istorie. Asta le taie orice șansă să se dezvolte într-un domeniu, dacă nu sunt buni la toate”.
“Copiii cu CES nu vor invada liceele”, a precizat aceasta. Ana Dragu a declarat pentru Edupedu.ro că decizia de a acorda locuri în plus în licee și școli profesionale “va fi un ajutor semnificativ pentru cei care au anumite abilități într-un domeniu, dar abilități deficitare pe alt domeniu și nu vor mai fi obligați, de exemplu, să aibă nota 6 la română la examenul de Evaluare Națională ca să intre la un liceu pe economic sau matematică, dacă el este foarte bun la matematică”.
Aceste locuri pe care liceele și școlile profesionale ar trebui să le aloce copiilor cu CES vor fi locuri în plus față de cele cerute de inspectorate, bugetate în plus de stat, și nu rupte din numărul total alocat și în prezent, au declarat pentru Edupedu.ro surse guvernamentale.
“Noi, părinții copiilor cu CES, nu vrem același lucru de la sistemul de învățământ ca părinții de copii tipici; nu vrem dezvoltarea abilităților cognitive, ci mai degrabă incluziunea și socializarea despre care toți psihologii vorbesc ca fiind elemente cruciale. Dar includerea copiilor cu CES în clase este importantă și pentru copiii tipici, pentru că îi învață altruismul, empatia, cooperarea”, a afirmat Ana Dragu, inițiatorul petiției analizate de CNCD.
Din estimările sale, “mai degrabă la licee tehnologice și de servicii se vor duce copiii cu CES – după aplicarea deciziei CNCD – unde oricum se intră fără capacitate. Și până acum intrau copii la liceu fără examenul de clasa a VIII-a, pentru că învățământul obligatoriu este până în clasa a X-a”.
Dar ajutorul îl vor primi mai ales elevii cu CES care sunt foarte buni într-un anumit domeniu. “Dacă eu sunt bun la matematică și am autism, mă voi putea duce realmente acum la un liceu, fără să mai fiu condiționat de limba română”, a explicat aceasta.
“Copiii cu CES învață după curriculum adaptat toată viața, chiar de la clasa I. Și atunci nu era normal să aibă la intrarea în liceu aceleași cerințe cu cei care nu au învățat după curriculum adaptat. Din acest motiv, 90% din copiii cu CES nu se prezentau la examenul de evaluare națională și de multe ori nu ajungeau nici într-o școală de meserii. Din punctul ăsta de vedere, era discriminatoriu să-i ceri unui copil să știe materia X până la nivelul Y și apoi să te examinez după un nivel mai înalt. Nu există riscul unui aflux de copii cu CES în Liceul Sava, de exemplu. Faptul că intră pe locuri speciale nu înseamnă că și rezistă, înseamnă doar că acel copil primește o compensație din partea societății față de o lipsă a sistemului de învățământ, așa cum a fost el croit de societate”, a explicat pentru Edupedu.ro președintele Asociației Autism Europa Bistrița.
“În Franța, de exemplu, există mai multe tipuri de bacalaureat și în funcție de tipul de BAC pe care îl susții te poți angaja ca X, Y sau Z. Dar la noi bacalaureatul este patul lui Procust. Dacă depășesc limitele cu capul sau picioarele, atunci trebuie să le tăiem și asta e prost și pentru supradotați, și pentru copiii cu CES”, a continuat Ana Dragu.
Aceasta a precizat că “este foarte greu să obții un certificat de handicap”.
Concret, în petiția pe care a depus-o la CNCD, aceasta a arătat că:
- “elevii cu dizabilități neuropsihice și cerințe educative speciale nu beneficiază de aceleași drepturi” cu elevii de etnie romă sau elevii din Republica Moldova, care “au alocate anual locuri speciale în școli și universități pentru a li se asigura șanse egale la educație, date fiind mediile defavorizate din care provin”.
- “Elevii cu cerințe educative speciale beneficiază de programe adaptate, conform legislației în vigoare, după care învață un număr de ani însă, la testările naționale sunt obligați să rezolve aceleași subiecte ca elevii care au învățat după programe standard. Considerăm, așadar că elevii cu cerințe educative speciale sunt discriminați permanent în sistemul de învățământ românesc și vă solicităm să analizați situația și să luați măsurile care se impun pentru a determina Ministerul Educației și legiuitorii să (…) aloce locuri speciale în școlile și universitățile din sistemul public pentru elevii cu deficiențe neuropsihice (autism, sindrom Down, AHDD, etc) încadrați în diferite grade de handicap”, se arată în petiția depusă de Ana Dragu la CNCD, în urmă cu 8 luni.
Descarcă de aici petiția depusă la CNCD
Ministerul Educației are acum la dispoziție o lună să adopte măsuri afirmative pentru copiii cu CES, potrivit deciziei Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Dacă Ministerul va respecta hotărârea CNCD, atunci aceste locuri vor fi bugetate peste cifra de școlarizare cerută de inspectorate sau de universtăți.
Locurile în plus pentru copiii cu CES “sunt o măsură afirmativă, care compensează dezavantajele cu care se confruntă o categorie de persoane și compensează respingerea lor din societate. Cu cât înaintează în educație, cu atât numărul copiilor cu CES scade în școala românească. Locul în plus nu înseamnă acordarea unui drept în plus, ci o compensare a unui dezavantaj pe care tot sistemul l-a creat. Ei nu iau locurile nimănui, aceste locuri sunt supra-bugetate”, au explicat pentru Edupedu.ro specialiști în drept.
Aceștia au precizat că integrarea reală a elevilor cu CES în licee, școli profesionale și universități va duce inclusiv la integrarea lor pe piața muncii. Însă pentru ca acești copii să nu fie respinși în clasele lor, trebuie ca profesorii și ceilalți elevi să-i înțeleagă, accepte și respecte.