Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, a explicat pentru Edupedu.ro motivul pentru care a cerut Ministerului Educației ca universitățile să poată organiza în continuare cursuri hibrid și în semestrul II, după ce starea de alertă impusă de pandemie a fost ridicată. “Pentru marile universități complexe din centrele academice tradiționale există mai ales problema reîntoarcerii studenților care erau doar online (mai ales din zona socio-umană) pentru câteva luni, cu dificultățile inerente de cazare și interferență cu planurile făcute la început de semestru, lucruri care vor favoriza abandonul școlar”, a declarat David.
Ministrul educației nu a acceptat posibilitatea continuării studiilor și online până la finalul anului universitar, ci “doar o tranziție scurtă, pe care noi trebuie să o respectăm – autonomia nu poate depăși cadrul legal definit de minister -, dar care a generat nemulțumiri exprimate de unele comunități studențești”, a explicat pentru Edupedu.ro rectorul Universității Babeș-Bolyai.
David a precizat că UBB ar fi organizat semestrul II al acestui an universitar folosind formatul “clasic sau hibrid (ex. cadrele didactice în sală, iar studenții unii din sală/alții online), nu doar online -, în care decizia să se facă în baza autonomiei universitare, luându-se în considerare tipul de program (cu nevoile studenților) și resursele de spațiu pentru asigurarea sănătății în condițiile încă existente de pandemie, cu obligația însă ca examenele de la sfârșit de semestru să fie organizate în regimul clasic acreditat (ca o condiție standard de depășire a condițiilor de pandemie)”.
- Amintim că în jur de 250 de studenți ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au protestat luni, 14 martie 2022, în fața sediului instituției, din cauza deciziei ministerului Educației de a renunța la cursurile online, ca urmare a ridicării stării de alertă. Studenții s-au plâns că mulți dintre ei au părăsit locuințele în care stăteau cu chirie sau locurile din cămine, pe perioada pandemiei, când cursurile se desfășurau online, iar acum nu își pot găsi chirii într-un timp atât de scurt de 2 săptămâni (n. red pe 28 martie reîncep cursurile cu prezență fizică la UBB).
- UBB și SNSPA au fost singurele instituții de învățământ care au cerut public ministrului Educației, în apeluri separate, să le lase universităților posibilitatea de a organiza cursuri online și după ridicarea stării de alertă
- Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a răspuns, însă, că “universitățile primesc, după încetarea stării de alertă, finanțare doar pentru cursurile cu frecvență. Dacă vrei să transformi cursuri cu frecvență într-o altă formă, automat te duci în situația în care nu mai ai dreptul legal la finanțare, și din perspectiva Curții de Conturi se pun niște întrebări complicate”.
Declarația integrală pentru Edupedu.ro a rectorului Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David:
“Nu există mari discrepanțe între scopurile vizate de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), alte universități și cele vizate de ministerul de specialitate: toți vrem reactivarea campusurilor, iar pe termen lung, aproape toți vrem utilizarea adecvată a unor componente tehnologice în educație (cu modificări legislative, unde este cazul).
Diferența apare la modalitatea de realizare. Noi la UBB am argumentat pentru o flexibilizare largă pe parcursul semestrului II – noi am fi utilizat clasic sau hibrid (ex. cadrele didactice în sală, iar studenții unii din sală/alții online), nu doar online -, în care decizia să se facă în baza autonomiei universitare, luându-se în considerare tipul de program (cu nevoile studenților) și resursele de spațiu pentru asigurarea sănătății în condițiile încă existente de pandemie, cu obligația însă ca examenele de la sfârșit de semestru să fie organizate în regimul clasic acreditat (ca o condiție standard de depășire a condițiilor de pandemie). Altfel spus, să rămână încă în acest semestru cadrul legal existent pentru a face o trecere rațională, care să nu bulverseze mult: dacă a funcționat doi ani mai poate funcționa încă câteva luni (2/3); din toamnă revenim la formatul clasic acreditat, poate, dacă ne punem de acord, îmbogățit cu unele dezvoltări tehnologice.
Pentru marile universități complexe din centrele academice tradiționale există mai ales problema reîntoarcerii studenților care erau doar online (mai ales din zona socio-umană) pentru câteva luni, cu dificultățile inerente de cazare și interferență cu planurile făcute la început de semestru, lucruri care vor favoriza abandonul școlar. Ministerul a acceptat doar o tranziție scurtă, pe care noi trebuie să o respectăm – autonomia nu poate depăși cadrul legal definit de minister -, dar care a generat nemulțumiri exprimate de unele comunități studențești. Cam asta este, simplu și direct spus, situația!”
2 comments
Două sute cincizeci de studenți au protestat… fizic.
Realitatea este că sistemul online a fost net inferior învățământului față-în-față și, pentru noi, studenții, este cea mai dezavantajoasă formă de educație. Se tot invocă de Universitatea Babeș lipsa locurilor de vreo 2 ani, dar problema este halucinantă – pentru mine și pentru colegii mei, două cursuri fizice au sporit calitatea livrarării informației în mod radical. Deși Legea 55/2020 a Pandemiei dă posibilitatea universităților sa aleagă daca vor online sau fizic, nu este acceptabil acest balet în jurul problemelor pe care îl vedem de la Cluj. Liderii acestor facultăți sunt acolo ca să 1) găsească soluții, 2) asigure învățământ de calitate, iar criza pandemică nu mai este o criză de căteva luni, fie ca ne place, fie ca nu. Se vede ca soluții utile la probleme nu au găsit.
Studenții trebuie să se întoarcă în amfiteatre.
Din păcate, în România, distanța față de cursuri, înseamnă, întotdeauna, distanțarea de realitatea învățării; vânată de către indivizii care urmăresc doar hârtiile care se numesc diplomă.