INTERVIU Daniel David, noul ministru al Educației și Cercetării, anunță o „mică reformă” universitară și în cercetare: reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc și a sistemului național de cercetare, „stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute”

Universitățile din România și sistemul național de cercetare vor trece printr-un proces de „mică reformă”, anunță noul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, într-un interviu acordat Edupedu.ro a doua zi după învestirea în noua funcție. „Vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară”, a declarat Daniel David.

„Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi” este de asemenea unul dintre obiectivele pe termen scurt anunțate de Daniel David, pentru Edupedu.ro.

„Țintim tot o «mică reformă» de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute”, a afirmat noul ministru. 

„Vremurile sociopolitice pe care le trăim nu sunt obișnuite. Suntem într-o perioadă complicată în care oricine are ceva de oferit nu are voie să refuze. Văd o țară polarizată, gata să-și forțeze coeziunea și țesutul social, aruncându-se în haosul iraționalității”, afirmă Daniel David care de luni, 23 decembrie 2024, conduce portofoliile Educației și Cercetării, reunite în același minister. Oficialul avertizează că cea care conferă bunăstare României este cunoașterea, care „se generează prin știință (cercetare) și se diseminează în mintea oamenilor prin educație de calitate”.

Noul ministru anunță în interviul acordat Edupedu.ro că „vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate”.

Prima parte a interviului acordat de noul ministru al Educației, Daniel David, pentru Edupedu.ro:

Rep: Cum a ajuns la dvs propunerea de a fi ministru al Educației? A existat vreo condiție pe care ați pus-o, atunci când Ilie Bolojan v-a întrebat dacă vreți să fiți ministru al Educației și Cercetării?
Daniel David: În 2005 m-am întors în țară după mai mulți ani petrecuți în SUA și am asumat poziția de consilier pentru cercetare-dezvoltare-inovare al ministrului de atunci [ministrul Mircea Miclea – N.Red.]. După aceea, am evitat pozițiile de conducere cu coloratură politică, atât la nivel național, cât și la nivel local, cu mici excepții punctuale, pentru că cereau un angajament major, pe care nu eram dispus atunci să-l dau în dauna academicului. Acum, însă, vremurile sociopolitice pe care le trăim nu sunt obișnuite. Suntem într-o perioadă complicată în care oricine are ceva de oferit nu are voie să refuze. Văd o țară polarizată, gata să-și forțeze coeziunea și țesutul social, aruncându-se în haosul iraționalității. Eu cred într-o Românie euroatlantică pentru toți, bazată pe cunoașterea care ne conferă bunăstarea prin dezvoltare, coeziune și securitate. Cunoașterea se generează prin știință (cercetare) și se diseminează în mintea oamenilor prin educație de calitate! Așadar, educația și cercetarea sunt fundamentale pentru o țară normală și modernă și, de aceea, pentru mine era important ca educația și cercetarea să fie reunite pentru a face sens și avea impact mai puternic în societate și asumate ca prioritatea cheie a guvernării. Și asta s-a întâmplat! Probabil că noul președinte PNL, domnul Ilie Bolojan, care are aceeași viziune a unei Românii euroatlantice și a rolului educației/științei, a considerat că, prin prisma realizărilor și angajamentelor mele publice în această direcție, pot face acest lucru la modul serios.

Rep: Vă înscrieți în PNL, pe modelul Ligia Deca? Vi s-a propus?
Daniel David: Eu am fost propus de PNL ca specialist – mai precis de președintele Ilie Bolojan și liberalii clujeni, iar apoi de structurile PNL –, apoi susținut de coaliția guvernamentală, iar în timpul audierilor, chiar și de parlamentari din celelalte partide parlamentare. Deși, așa cum am mai spus, opțiunea mea este de centru-dreapta (mai ales pe linia excelenței/meritocrației), în educație (sănătate/muncă/mediu) am și înțelegeri de stânga (mai ales pe linia incluziunii). Nu mi s-a pus condiția de a deveni membru PNL pentru susținere. Nu m-aș înscrie acum pentru că eu iau foarte în serios calitatea de membru undeva (chiar într-un partid), iar în acest moment nu aș avea resurse pentru a fi un bun membru de partid. De fapt, am acceptat invitația și pentru că am văzut în PNL un partid responsabil și modern care își promovează membrii, dar și specialiștii care nu fac neapărat parte din partid, dar pot face lucruri bune pentru țară.

Rep: La începutul lunii, în contextul rezultatelor electorale și al intervenției Curții Constituționale, vă întrebați: „Cine s-ar fi așteptat ca în secolul XXI să ne petrecem timpul în preajma sărbătorilor de iarnă apărând România euroatlantică de România bizară!?”. Acum avem un președinte care nu se știe în ce temei rămâne la Cotroceni, avem un premier care a fost doborât în alegeri după ce și-a dus partidul la cel mai slab scor electoral, avem propus candidat la președinție pe unul dintre liderii USL implicați în puciul din 2012. Faceți parte dintr-un guvern normal, într-o ordine normală a lucrurilor, sau este o guvernare tot bizară, chit că în alt sens decât cel pe care l-ați exprimat atunci? Ce este euroatlantic, prin valoare și temei democratic, în guvernarea din care faceți parte acum?
Daniel David: Vremurile nu sunt normale nici în țară, unde avem situația de tranziție la noile alegeri prezidențiale, nici la nivel mondial, unde ne confruntăm cu războaie și schimbări în instituțiile democratice internaționale. Angajamentul pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene și NATO și pentru parteneriatul strategic cu SUA reprezintă caracteristica euroatlantică a acestui guvern. Situația în care suntem nu mai este una în care se luptă diverse perspective euroatlantice între ele (de la stânga la centru până la dreapta și suveranism european), ci avem o provocare a unei paradigme izolaționiste, antiștiință și cu accente de pseudoreligie. Sincer spus, eu am acceptat să intru în acest guvern pentru a întări România euroatlantică! 

Rep: Cum vă propuneți să reorganizați Ministerul Educației, o instituție masivă cu 600 de angajați, percepută drept ineficientă, birocratică, cu foarte multe posturi pe care sunt delegați oameni din teritoriu din cauza neorganizării concursurilor, mai ales pentru funcțiile-cheie precum cele de inspectori de specialitate și directori de direcții, de o lungă perioadă de timp?
Daniel David: Îmi place să cred că sunt un om serios, rațional și realist și nu vreau să creez iluzii sau așteptători nerealiste. Prima etapă a prezenței mele la minister, până imediat după alegerile prezidențiale, va fi focalizată astfel:

1. Transversal trebuie să asigurăm:
   a. Funcționare normală a sistemelor preuniversitare (ex. creșe/grădinițe/școli), universitare (ex. universități) și de cercetare științifică (ex. unități CDI), continuând și proiectele aflate în derulare.
   b. Implementarea strategică a „Programului de Guvernare”, propus de Guvern și adoptat de Parlament.
   c. Dezvoltarea înțeleaptă prin implementarea actelor subsecvente noii legislați din cele trei domenii: preuniversitar, universitar și cercetare. Sincer și direct spus, în această fază nu-mi propun să schimb legile tocmai adoptate (decât, evident, dacă voi vedea lucruri grave care ne afectează funcționarea), ci să adoptăm actele subsecvente cerute de aceste, care să maximizeze în contextul permis de aceste legi sincronizarea cu cele mai bune practici europene/internaționale.
   d. Asigurarea unui buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din „Programul de Guvernare”, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate.
2. În zona de învățământ superior:
   a. Într-o „mica reformă” vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară. Acest lucru este prins de altfel și în „Programul de Guvernare” și va stimula impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional. 
   b. Tot aici, vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate. Mizez pe flexibilitatea normelor universitare care, pe lângă activitățile clasice de educație și cercetare, permit acum (prin lege) și acțiuni de relație cu societatea, și pe angajamentul și responsabilitatea studenților.
   c. Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi.
3. În zona cercetării-dezvoltării-inovării:
   a. Țintim tot o „mică reformă” de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute. 
   b. Operaționalizarea platformei de readucere a științei în discursul public și de luptă împotriva pseudoștiinței, în sinergie cu demersul similar din zona învățământului superior și preuniversitar.
4. În zona preuniversitară
   a. Atacarea mecanismelor care susțin abandonul școlar, analfabetismul funcțional și performanța scăzută la testele internaționale de competențe, în primul rând prin trainingul profesorilor, infrastructuri academice moderne (manuale adecvate și  atractive) și acțiuni incluzive (ex. masa caldă) și de reducere a influenței pseudoștiinței. Acestea vor fi corelate cu demersurile din zona universitară. 
   b. Propunerea de indicatori de performanță pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante.

După încheierea alegerilor prezidențiale, într-o nouă etapă de oportunitate, trebuie gândite marile reforme prin care învățământul preuniversitar să producă absolvenți cu competențe adecvate și buni cetățeni, învățământul superior să producă absolvenți buni specialiști și buni cetățeni, iar sistemul de cercetare să producă cunoaștere avansată care să susțină inovații disruptive și incrementale, inclusiv înțelegeri culturale ale lumii și propriei persoane cu rol în dezvoltarea personală și antidot la manipulare și pseudoștiință. În acest proces, eficientizarea funcționării instituțiilor este fundamentală, pentru a putea revendica apoi, fără posibilitatea de critică a neutilizării eficiente a resurselor alocate, angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare. În general abordarea mea va fi una de intervenție doar după un diagnostic atent al situației actuale, voi stabili dacă și unde este nevoie de îmbunătățire și când, prin prisma resurselor, putem face rațional asta, astfel încât instituția să funcționeze mai bine, iar calitatea vieții oamenilor la locul de muncă să fie mai bună.

Rep: Cine sunt consilierii dvs.? Cine va fi secretarul general al Ministerului Educației?
Daniel David: Asta vom vedea și voi anunța cel mai târziu la început de ianuarie.

Rep: Care este bugetul educației pentru care vă veți bate în Guvern? Există o linie roșie, care depășită înseamnă demisia dvs.? Și aici mă refer la buget sau orice altă idee care împiedică planurile cu care ați venit.
Daniel David: Bugetul va fi discutat zilele următoare, iar premierul și ministrul de finanțe sunt cei care trebuie să vorbească întâi despre asta. Așteptările mele ca ministru al educației și cercetării – înțelegând și luând în serios faptul că Guvernul a asumat educația ca prioritate –  sunt ca bugetul să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din programul de guvernare, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare. Linia roșie este legată de afectarea funcționării adecvate, distorsionarea majoră a angajamentelor „Programului de Guvernare” și de faptul că dacă se va ajunge cândva în situații dificile, educația nu are voie să fie marea pierzătoarea, ci cel mai bine protejat domeniu al țării.

Rep: Angajamentul de 15% din bugetul general consolidat pentru Educație este iar amânat, conform proiectului de ordonanță-trenuleț. Veți permite să fie așa și anul acesta? 
Daniel David: Vom vedea, așa cum am spus, care va fi forma finală a ordonanței și argumentele pentru modificările acesteia. Acum important este ca bugetul să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamentele din programul de guvernare.

Rep: Tot proiectul de ordonanță trenuleț amână extinderea proiectului „masă sănătoasă” la 1 milion de copii până în 2026. Planul de guvernare vorbește de 2025. Cum va fi? Va fi extins la 1 milion în decembrie 2025?
Daniel David: Rațional eu pornesc de la „Programul de Guvernare” tocmai adoptat, unde educația este prioritatea de referință. Neaplicarea sau modificarea lui trebuie justificate prin argumente foarte clare.

Rep: Tot ordonanța-trenuleț prevede înghețări pe linie, de la salarii din învățământ până la nivelul burselor. Ce veți face în acest sens?
Daniel David: Încă nu există o astfel de decizie, iar când/dacă se va discuta, aștept să văd propunerile și argumentele Ministerului de Finanțe, așa cum am spus, eu neputând să nu gândesc un buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamentele din programul de guvernare, țintind spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare. 

Rep: Ultimele guverne au blocat, prin toate căile posibile, de la ordine de ministru la legi ale educației orice măsură care să ajute, realist, la sancționarea derapajelor majore, precum plagiatul, în universități. Veți lăsa plagiatul imposibil de sancționat, așa cum este astăzi prin Legea învățământului superior? Sau, dacă aveți schimbări, care sunt acestea
Daniel David: Există deja o legislație complexă în proces de implementare. Voi analiza stadiul acestei implementări (implicând și diverși experți) și dacă aceasta corespunde setului de bune practici internaționale în domeniu. În funcție de asta voi lua o decizie.

Rep: Ce veți face în cazul rectorilor-parlamentari? Veți încerca să obțineți schimbări ale legii pentru a înlătura acest fenomen? Dacă da, cum?
Daniel David: Această discuție a avut loc, iar factorul academic și politic s-au exprimat deja în sensul prezentat în lege.

Rep: Veniți dintr-un mediu al universităților comprehensive într-un sistem administrativ dominat de universitățile tehnice, în frunte cu Politehnica București, dar și altele – celelalte universități tehnice, cele mediciniste, cele de științe ale vieții, care sunt omniprezente în conducerea consiliilor și comitetelor din universitar. Se va schimba ceva? Va rămâne această balanță ce înclină masiv spre un anumit tip de universități, în defavoarea altora?
Daniel David: Toate universitățile trebuie să fie reprezentate la nivelul mărimii și rolului social pe care îl au, acolo unde decizia depinde de ministru. Eu cred în demersuri de cooperare „win-win” și dacă se poate consens (sau decizii majoritate, care lasă însă loc și celor care nu le-au susținut). Unde decizia depinde de alți factori – ex. votul comunității academice mai largi –, fiecare universitate trebuie să-și facă strategiile proprii. 

Rep: Ce veți face, la nivel de politici, în privința temelor care preocupă îndeaproape universitatea pe care o conduceți din 2020 – intrarea „medicinei” în zona comprehensivă (identificată drept cauză a regresului din Shanghai ranking, între altele) sau intrarea unor institute de cercetare sub aripa universităților?
Daniel David: Politicile trebuie să fie pentru toți, nu pentru unii! Avem în derulare un proces de evaluare a institutelor naționale, dar și a universităților ca unități de cercetare, după care se pot angaja concentrări academice de diverse tipuri, așa cum este angajamentul în „Programul de Guvernare”. Dar, în filosofia mea, aceste lucruri trebuie făcute pe baze voluntare, de jos în sus, nu de sus în jos, eu ca ministru având rolul de a motiva și de a crea contextul propice pentru ca cei care doresc să o facă să o poată face ușor și cu suport din partea ministerului, fără constrângeri. Dezvoltarea sau închiderea unor programe într-o universitate se fac în primul rând de universitatea respectivă în baza autonomiei universitare (nu de ministru sau de alte universități sau instituții), iar eu ca ministru voi apăra acest lucru în condițiile legii.

Rep: Aveți în vedere schimbări, analize cu privire la managementul laserului de la Măgurele, ELI-NP, cel mai mare proiect paneuropean derulat în România? 
Daniel David: Analiza situației de fapt, da. Asta pentru a putea face acest proiect al țării unul cât mai funcțional.

Rep: Reînființați Institutul de Științe ale Educației? Dacă da, la ce decizii aveți în vedere să îl folosiți?
Daniel David: Reînființarea este prevăzută în legea învățământului superior și cred că este un lucru bun, pe care îl vom finaliza rapid. Institutul are multe funcții, dar, în esență, pentru mine, acesta trebuie să susțină o educație și politici în educație bazate pe dovezi.

Rep: Salariile au crescut în educație, dar nu și în cercetare. Care este planul dvs. pentru salarizarea specialiștilor inclusiv din științele educației, zonă de cercetare subdezvoltată și subfinanțată cronic?
Daniel David: Anul viitor se va lucra la legea salarizării unitare, unde educația și cercetarea trebuie să primească statutul adecvat în societate!

Edupedu.ro va reveni cu partea a II-a a interviului acordat de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David

Informații de background

Daniel David este noul ministru al Educației și Cercetării, după ce cabinetul Guvernului Ciolacu 2 a depus luni, 23 decembrie 2024, jurământul pentru învestitură în fața președintelui României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Liderul PNL Ilie Bolojan a anunțat duminică seară miniștrii pe care îi propune în noul Executiv, precum și faptul că a reunit în același minister atât Educația, cât și Cercetarea.

Până acum, portofoliul Educației a fost condus de fosta consilieră prezidențială pe Educație a lui Klaus Iohannis, liberala Ligia Deca, care a preluat conducerea Ministerului pe 3 octombrie 2022, din poziția de tehnocrat, cu obiectivul declarat de a transforma proiectul prezidențial România educată pe care îl coordonase la Cotroceni în noi legi ale educației.

Portofoliul Cercetării a inclus, în precedentul Executiv condus de Ciolacu, și Digitalizarea. Fostul ministru de resort a fost social-democratul Bogdan Ivan.

Rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, profesor de științe cognitive clinice și președinte al Asociației Psihologilor din România, Daniel David (52 de ani) este noul ministru al Educației și Cercetării în Guvernul Ciolacu 2. Susținător al politicilor bazate pe date și știință, precum și al comunicării științei pe înțelesul tuturor, pentru a contracara pseudoștiința, Daniel David a menționat în repetate rânduri faptul că problemele din educație trebuie tratate de specialiști.

Universitatea pe care o conduce este prima din România atât în clasamentele internaționale în care universitățile noastre apar, cât și în metarankingul făcut anual de Ministerul Educației. David este rector din 2020, mandat preluat de la cel care a cumulat și șefia UBB, și funcția de președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Din 2022, Daniel David este membru corespondent al Academiei Române.

A parcurs ultimii doi ani de facultate în unul singur, absolvind în 1995 programul de licenţă în psihologie. În 1999 a obținut titlul de doctor în psihologie tot la UBB, cu lucrarea „Mecanisme inconștiente de reactualizare a informațiilor”, iar parte din programul de doctorat l-a parcurs cu bursă guvernamentală la SUNY at Binghamton, SUA. A urmat un program postdoctoral în SUA, la universitatea americană Mount Sinai School of Medicine din New-York, în domeniul medicinei comportamentale (Bio-behavioral and Integrative Medicine Programs), cu accent pe oncologie (CV-ul lui Daniel David). 

Este președintele Asociației Psihologilor din România (din 2017), directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute din New York, SUA și profesor asociat (adjunct professor) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA. De asemenea, este membru al Academy of Cognitive and Behavioral Therapies, SUA, potrivit CV-ului său. Este autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor apărută la Polirom.

În 2005, a fost consilierul ministrului Educației Mircea Miclea, singurul ministru care a demisionat atunci când nu a primit 5% din PIB pentru educație, bugetul promis la preluarea mandatului.  

În 2008-2014 a fost vicepreședintele Comisiei Prezidențiale pentru elaborarea și analiza politicilor în domeniile educației și cercetării, comisie condusă de Mircea Miclea în mandatul lui Traian Băsescu; diagnoza realizată de această comisie a stat la baza legii educației nr. 1/2011, cunoscută ca Legea Miclea-Funeriu. În 2008 a fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler, de către președintele Traian Băsescu.

Citește aici cine este Daniel David, noul ministru al Educației și Cercetării