EXCLUSIV Curtea de Conturi a cerut Ministerului Educației decuplarea brutală a universităților de activitatea de cercetare, reducerea standardelor minimale pentru profesori, finanțarea excelenței în funcție de activitatea didactică. Recomandările emise în 2019 sunt verificate acum de auditorii Curții – SURSE

Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Educației, în 2019, să transforme universitățile în instituții aproape exclusiv de predare, printr-o decuplare brutală a acestora de activitatea de cercetare, iar acum verifică îndeplinirea solicitărilor extrem de specifice emise în urmă cu 2 ani, potrivit surselor Edupedu.ro. Concret, Curtea de Conturi a cerut, într-un Audit al „performanței administrării bazei didactice de studiu si cercetare, deținută de instituțiile de învățământ superior”, scăderea standardelor minimale pe care profesorii și conducătorii de doctorat din universități trebuie să le îndeplinească, prin punctarea cu prioritate a activității de predare.

• UPDATE OFICIAL Curtea de Conturi și-a trimis auditorii la Ministerul Educației, pentru a verifica decuplarea universităților de cercetare și schimbarea standardelor minimale pentru profesori. Curtea anunță că a emis în 2019 recomandările inspectate astăzi, după un raport acceptat fără „obiecțiuni” de Ecaterina Andronescu și Nicolae Hurduc

Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Educației și să finanțeze excelența în universități pe baza activităților de predare, nu cu precădere a cercetării.

Potrivit documentului cu recomandări oficiale realizat de Curtea de Conturi în 2019 și obținut de Edupedu.ro, o altă prevedere a cărei îndeplinire este verificată acum de auditorii Curții spune că finanțarea primită de către universități din partea statului ar trebui să fie „în funcție de tendințele demografice de la nivel național și de cererea de forță de muncă superior calificată pe ramuri ale economiei”.

Potrivit surselor Edupedu.ro, aceste solicitări avantajează universitățile de studii economice și politehnicele. Pe de altă parte, ele contrazic investițiile în internaționalizare anunțate chiar de Minister, dar și tendința de a elimina barierele geografice prin introducerea de microcredite sau posibilități de a combina studii de la mai multe universități, în cadrul aceleiași forme de studiu.

Curtea de Conturi a recomandat și ca Ministerul Educației să verifice “oportunitatea” proiectelor de cercetare derulate de fiecare universitate, să deruleze “analize de eficiență, eficacitate și economicitate” a departamentelor din universități și să poată tăia finanțările proiectelor de cercetare pe care Ministerul Cercetării le-a decis anterior. Concret, paragraful din documentul Curții de Conturi este următorul: “Efectuarea periodică a analizelor de oportunitate ale proiectelor de cercetare precum și a unor analize de eficiență, eficacitate și economicitate a activității centrelor/departamentelor/unităților care să stea la baza repartizării finanțării suplimentare de excelență”.

O altă recomandare verificată acum de Curtea de Conturi, potrivit surselor Edupedu.ro, se referă la proprietatea bazelor didactice și de cercetare din universități. Instituția a recomandat „efectuarea demersurilor necesare pentru reglementări clare și în concordanță cu legislația națională în domeniu, care să ofere posibilitatea MEN de a acționa în interesul Statului Român și universităților, în sensul delimitării proprietății private a acestora de proprietatea publică/privată a statului, în funcție de efortul financiar depus și interesele fiecărei părți”. Concret, dacă o universitate a ridicat o clădire folosind 50% fonduri din bugetul de stat și 50% fonduri proprii, Curtea de Conturi cere ca tipul de proprietate să fie împărțit clar stat-privat. O inițiativă care face universitățile vulnerabile în fața oricărui control și care introduce, de fapt, arbitrariul: rezultatele unei viitoare analize pot sancționa sau lăuda, în funcție de cine ce anume controlează.

Cum sună, concret, paragraful din recomandarea Curții de Conturi care prevede scăderea standardelor minimale: „MEN se va asigura de reconsiderarea echilibrului dintre componenta de cercetare si componenta didactica a activității personalului didactic universitar, prin revizuirea de către CNATDCU a standardelor minimale naționale de ocupare in sensul cuprinderii unor indicatori minimali care sa evalueze cu prioritate activitatea didactica”.

De remarcat că recomandările Curții de Conturi vizează inclusiv activități specifice ale universităților și Ministerului Educației, cu recomandări de detaliu, până la nivel de conținut, curriculum și politici educaționale.

Cererile sunt cuprinse, cu titlul de Recomandare, într-un document emis de Curtea de Conturi și intitulat “Scrisoarea cu recomandări nr. 40.488/20.05.2019 transmisă urmare efectuării în cursul anului 2019 a acţiunii cu tema ‘Auditul performantei administrării bazei didactice de studiu si cercetare, deținută de instituţiile de învăţământ superior’”.

Potrivit surselor Edupedu.ro, auditorii Curții de Conturi efectuează în prezent în Ministerul Educației auditul financiar anual, iar în cadrul acestei activități solicită reprezentanților Ministerului să facă dovadă că instituția a dus la îndeplinire aceste recomandări din 2019.

DOCUMENT Solicitările integrale emise de Curtea de Conturi pentru Ministerul Educației:

Președintele Curții de Conturi este Mihai Busuioc, unul dintre apropiații fostului lider PSD Liviu Dragnea. Mihai Busuioc a fost instalat la șefia instituției în 2017, la propunerea și cu voturile PSD, scrie G4Media.ro.

Foto: Pexels.com