Comisia Europeană monitorizează modificările din domeniul educației din România și „urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora”, a declarat pentru Edupedu.ro un oficial al Executivului european. Surse din Comisia Europeană au afirmat, pentru Edupedu.ro, în contextul prevederilor contestate din drafturile lansate de autoritățile române, că în privința „componentei de Educație din PNRR, aceasta reflectă propunerile din Proiectul „România educată”, ca strategie globală de reformare a sistemului de învăţământ din România”.
Oficialul a mai spus, legat de reforma din învățământ, faptul că la Comisia Europeană este „monitorizată implementarea Planului de Redresare și Reziliență, în timp ce Ministerul Educației este responsabil pentru implementarea componentei de educație a acestuia”.
“În acest context, Planul de Redresare și Reziliență al României susține implementarea unor investiții esențiale și a unor reforme, inclusiv în domeniul educației și formării. Componenta de Educație din PNRR reflectă propunerile din Proiectul „România educată”, ca strategie globală de reformare a sistemului de învăţământ din România. Comisia Europeană monitorizează implementarea Planului de Redresare și Reziliență, în timp ce Ministerul Educației este responsabil pentru implementarea componentei de educație a acestuia. Îndeplinirea țintelor și jaloanelor stabilite în Anexa Deciziei de Implementare a Consiliului (CID) pentru aprobarea PNRR este o precondiție pentru fiecare plată. Pachetul legislativ pentru educație se preconizează a fi elaborat în strânsă legătură cu stakeholderii cheie, potrivit cerințelor Deciziei de Implementare a Consiliului. Mai departe Comisie Europeană urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora, după procesul de consultare. Mai mult, Comisia Europeană susține sistemul de educație din România prin fondurile europene structurale și de investiții“, a declarat pentru Edupedu.ro oficialul Executivului european.
În România s-a încheiat procesul de consultare pentru proiectele legilor Educației pe data de 24 august, Ministerul Educației anunțând aproape 10.000 de amendamente primite pentru completarea sau schimbarea drafturilor lansate în dezbatere. Cele mai multe solicitări de modificare, apărute în spațiul public, au fost pe chestiuni ce țin de renunțarea la examenul paralel de admiterea la anumite licee, care ar crește inechitatea din educație. Alte propuneri în același sens au vizat noua formă de examen de bacalaureat, dar și schimbările vizate în stabilirea prin lege a disciplinelor din trunchiul comun pentru liceu sau introducerea unor module. Pe lângă aceste puncte contestate în zona învățământului preuniversitar, modificările solicitate în draftul legii învățământului superior sunt într-un spectru și mai larg.
Propunerile recente din proiectul legii învățământului superior vizează, de exemplu, prescrierea răspunderii administrative pentru plagiate în tezele de doctorat după 3 ani, lucrări de cercetare pentru dezvoltare și inovare finanțare de statul roman. Normele de integritate și etică academică vor avea de suferit, potrivit celor mai multe apeluri făcute de profesori universitari și oameni de știință români, care semnalează și desființarea unor instituții cheie în analiza și sancționarea plagiatelor, cum este CNATDCU. Posibilitatea renunțării la titlul de doctor, la cerere, fără consecințe și fără o analiză a cercetării vizate, a fost semnalată și catalogată drept o chestiune flagrantă de reprezentanți ai mediului academic.
“Comisia Europeană susține puternic dezvoltarea unui învățământ de calitate și incluziv pentru toți copiii și tinerii. Lucrează împreună cu statele membre, inclusiv cu România, pentru crearea unui Spațiu European al Educației. Recent Comisia a adoptat Inițiativa pentru o strategie europeană a universităților, care propune un set de acțiuni importante pentru susținerea universităților Europei și prin care să întărească universitățile ca „faruri” ale modelului de viață european, cu susținerea acțiunilor axate pe cariere academice și de cercetare, calitate și relevanță pentru competențele viitorului, diversitate, incluziune, practici democratice, drepturi fundamentale și valori academice. Aceasta include în mod imanent lupta împotriva plagiatului și a plagiarismului“, au declarat pentru Edupedu.ro sursele citate.
Acestea au precizat că “potrivit Articolului 165 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, conținutul predării și organizarea sistemului educațional este în competența exclusivă a statelor membre. Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea și calitatea educației prin încurajarea cooperării între statele membre, dacă este nevoie, susținând și suplimentând acțiunile acestora“.
Reamintim că România are unii dintre cei mai slabi indicatori pe domeniul Educație, formare și cercetare, din Uniunea Europeană, iar acest lucru afectează de ani de zile performanța și competitivitatea întregului bloc comunitar, nu numai a țării în sine.
Planul de Redresare și Reziliență al României conține granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde EUR, dintre care peste 10% vor sprijini educația și măsurile legate de competențe, se arată în Monitorul Educației și Formării 2021.
„Mecanismul de redresare și reziliență va sprijini punerea în aplicare a diverselor reforme anunțate în Raportul „România Educată” (Administrația Prezidențială 2021), care stabilește viziunea pentru dezvoltarea educației și formării până în 2030 și prevede o restructurare profundă a sistemului de educație și formare. Pachetul legislativ care asigură punerea în aplicare a proiectului „România Educată” va fi adoptat în al treilea trimestru al anului 2023 și va acoperi mai multe domenii prioritare. Printre acestea se numără digitalizarea, reziliența (și anume, mecanismele de adaptare rapidă la situațiile de criză, creșterea calității serviciilor în zonele defavorizate, reziliența elevilor etc.), cariera de cadru didactic, gestionarea și guvernanța în educație, precum și finanțarea în educație, infrastructura educațională, programele de învățământ și evaluarea, educația incluzivă, alfabetizarea funcțională și promovarea educației în domeniul STI(A)M (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică).
Reformele și investițiile incluse în Planul național de redresare și reziliență acoperă toate nivelurile de educație, cu măsuri care vizează îmbunătățirea educației timpurii, reducerea părăsirii timpurii a școlii, creșterea calității educației și formării profesionale și îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Planul va sprijini dezvoltarea competențelor digitale pentru elevi și cadrele didactice, precum și reforma gestionării și a administrației în educație”, potrivit documentului elaborat de Directoratul General pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură al Comisiei Europene.
Foto: © Typhoonski | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
4 comments
Ca individ partinitor politic, Szekely are interese masive in implementarea scolii finlandeze, care atrage dupa sine economii importante la bugetul de stat chiar daca vor defavoariza educatia generala a populatiei. Anul viitor vor fi disponibilizari masive in invatamant, prin comasarea unor obiecte de studiu (chimia cu fizica si cu biologia, matematica cu informatica, istoria cu geografia si cultura civica). Cel putin 70.000 de cadre didactice din preuniversitar vor fi concediate. Populatia majoritara uraste scoala. Copii și parinti, deopotriva, majoritatea din mediul rural, nu vad nimic bun in sistemul de scolarizare romanesc atata timp cat se orienteaza catre munca de jos din tarile CE. Asta se si vrea. Sa avem o populatie inculta care sa munceasca in afara tarii, si care sa cheltuiasca apoi in Romania sustinandu-si financiar rudele de aici sau venind in vacante cel putin o data pe an. Presiunile HORECA sunt si ele evidente, regasindu-se in vacantele dintre module pe tot parcursul anului scolar 2022-2023. Singurii care vor face o scoala de calitate sau care vor obtine cele mai bune locuri in licee vor fi copiii politicienilor sau cei ai afaceristilor de partid. Tot ei ne vor conduce mai tarziu. Lucrurile merg pe firul asta de ani de zile. Acum doar se oficializeaza si se legalizeaza, intrucat, ma repet, populatia majoritara uraste oricum ideea de scoala. Interesele personale directe ale lui Szekely se axeaza exclusiv pe sistemul privat de invatamant. In cativa ani vom avea scoli si licee private, pe sistem finlandez, in toate marile orase ale tarii.
Szekely are cel mult interese pentru scoala, asa zisa finlandeza, de la Sibiu. Cum o sa implementeze un ignorant sistemul finlandez in Romania? Lol.
Comisia va face niste recomandari de bun simt in cel mai bun caz. Dulapul von Cotroceni si Traktoristul de la Irigatii vor face insa ce-i taie pe ei capul, in functie de interesele lor sau de partid sau pur si simplu din prostie.
In cercurile PNL se zice ca de fapt Campeanu ar fi o marioneta a lui Szekely. Si ca daca, prin nu se stie ce minune, Campeanu ar pleca, urmasul ar fi acest Szekely, care ar fi facut legile de la cap la coada. Oricum o dai legea proasta si carpita ramane :)).
sperante desarte. cititi inca odata citatul de la “un oficial al Executivului european” si veti remarca limbajul de lemn care culmineaza cu [in traducere] pleonasmul, in cel mai bun caz, “plagiarism [dex?] si a plagiatului”. CE si invatamantul. zic: “[CE] propune un set de acțiuni importante pentru susținerea universităților Europei și prin care să întărească universitățile ca „faruri” ale modelului de viață european”.