„Problema noastră nu este că nu avem soluții, sfaturi și afirmații. Problema este că avem prea multe, dar și avem prea puține întrebări”, a spus cercetătorul Dacian Dolean, referitor la rezultatele elevilor români la PISA 2022. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și World Vision România cu privire la rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022.
Acesta a menționat că discuția trebuie pornită de la ce arată și ce nu arată datele PISA și care sunt provocările învățământului din România: „În primul rând, cred că ar trebui să discutăm, referitor la datele PISA, ce ne arată și ce nu ne arată ele. Cred că asta este foarte important să înțelegem. Deci, în primul rând, ele ne arată unde suntem, față de cum am fost acum câțiva ani, și unde suntem comparativ cu alte țări, dar ele ce nu ne arată este din ce cauză suntem acolo unde suntem. Deci ce cauzează, ce putem face în direcția asta. (…) Aceste date nu ne oferă relații de cauzalitate foarte clar. Pentru a înțelege ce putem face, ca să facem o diferență, avem câteva provocări.
Atunci când vrem să schimbăm ceva, o provocare pe care o avem în România este felul în care abordăm problema. De foarte multe ori, auzim răspunsuri, auzim soluții, auzim afirmații, auzim sfaturi. Problema noastră nu este că nu avem soluții, sfaturi și afirmații. Problema este că avem prea multe, dar și avem prea puține întrebări. Aceasta este cea mai mare provocare pe care, din punctul meu de vedere, văd că o avem în România. Avem atât de multe soluții și sfaturi! Peste noapte, toți, de exemplu, se trezesc specialiști în analfabetism funcțional, pentru că acum avem datele PISA. Peste două luni, acei specialiști ne vor povesti despre altceva.”
Dacian Dolean a precizat că una din soluțiile oferite a fost alocarea unor milioane de euro pentru cursurile de formare pentru profesori, doar că ar trebui să existe mai multe întrebări: „în ce măsură profesorii au nevoie de aceste cursuri de formare, care sunt acei profesori, ce efect ar avea cursurile acestea de formare și, cel mai important, ce efect au aceste cursuri de formare asupra elevilor”?
„Deci avem prea puține întrebări. Am citit, de exemplu, că una dintre soluțiile care s-au oferit imediat după rezultatele acestea a fost să se aloce câteva zeci de milioane de euro pentru a face cursuri de formare, dar nu am citit întrebări legate de ce efect ar avea aceste programe, în ce măsură profesorii au nevoie de aceste cursuri de formare, care sunt acei profesori, ce efect ar avea cursurile acestea de formare și, cel mai important, ce efect au aceste cursuri de formare asupra elevilor. Pentru că, așa cum a spus la un moment dat doamna Nabăr, trebuie să ne concentrăm atenția pe pe elevi, pentru că acesta este motivul pentru care noi discutăm despre educație.
Ce efecte au aceste cursuri de formare asupra elevilor, pentru că eu nu am citit niciun raport care să arate – ok, investim 1.000.000 euro în cursuri de formare și creștem cu 0,2 dintr-o abatere standard alfabetizarea copiilor din România. Nu am citit un asemenea raport. (…)”
- Referitor la creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, săptămâna aceasta, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că peste 29.000 de profesori vor fi formați: „Peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională. Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni.”
Cercetătorul a vorbit și despre importanța studiilor științifice, deoarece dezbaterile sunt punctul de pornire, nu finalitatea, potrivit acestuia:
A doua provocare este „cum aflăm răspunsurile?” Pentru că e ok să ne consultăm, să dezbatem, dar acestea sunt punctul de pornire, nu finalitatea. Deci, aici putem să vehiculăm ipoteze, dar nu aflăm răspunsul la întrebări. Adică, dacă vrem să facem, știu și eu, un sondaj, putem să întrebăm 1000 de profesori, directori de școli, inspectori școlari „ce părere aveți voi despre cum putem îmbunătăți alfabetizarea copiilor din România?”
Probabil vom avea cel puțin 200 de răspunsuri diferite. Întrebarea este care sunt factorii cei mai importanți, ce efecte are intervenția asupra unor variabile și care dintre aceste sugestii sunt, de fapt, zgomot de fond și pe care să le să le ignorăm? Da, deci pentru asta avem nevoie de studii științifice. Trebuie să înțelegem impactul variabilelor confundate și să filtrăm factorii care par ar fi relevanți, dar, de fapt, nu sunt atât de relevanți. (…)”
- Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.
- În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.
